Primul zbor în cosmos efectuat de un român reprezintă unul dintre cele mai importante momente din istoria științei și tehnologiei românești. La 14 mai 1981, Dumitru-Dorin Prunariu a devenit primul și, până în prezent, singurul român care a ajuns în spațiu, participând la misiunea Soiuz-40. Acest eveniment a avut o mare importanță atât pentru dezvoltarea cercetării științifice, cât și pentru imaginea țării noastre în lume, România fiind a 11-a țară care a trimis un cosmonaut în spațiu.

În ziua istorică de 14 mai 1981, la ora 20 și 17 minute, ora Bucureștiului, pe cosmodromul Baikonur din Kazahstan, locul de unde a zburat și primul om în cosmos, Iuri Gagarin, a fost lansată nava cosmică Soiuz-40, cu cosmonautul român Dumitru Prunariu la bord, spre stația orbitală Saliut-6. Misiunea cosmică Soiuz-40, care s-a desfășurat între 14 și 22 mai 1981, a durat șapte zile, 20 de ore, 41 de minute și 52 de secunde.

Echipajul româno-sovietic al misiunii spaţiale ”Soiuz-40”, format din cosmonauţii Leonid Popov (stg.) şi Dumitru Prunariu, înainte de a urca la bordul nave spaţiale, pe aeromodromul Baikonur, Kazahstan, 14 mai 1981.

Foto: (c) RADU CRISTESCU/Arhivă istorică AGERPRES

Echipajul româno-sovietic al misiunii spaţiale ”Soiuz-40”, format din cosmonauţii Leonid Popov (stg.) şi Dumitru Prunariu, la conferinţa de presă desfăşurată înainte de lansarea de pe aeromodromul Baikonur, Kazahstan, 14 mai 1981.

Foto: (c) RADU CRISTESCU/Arhivă istorică AGERPRES

La misiunea Soiuz-40 au participat, în calitate de comandant, Leonid Ivanovici Popov, un cosmonaut sovietic de origine ucraineană, care era, la acel moment, deținătorul recordului mondial de timp petrecut în atmosfera extraterestră, potrivit site-ului Agenției Media a Armatei, presamil.ro, și românul Dumitru Prunariu, cosmonaut-cercetător, care devenea al 103-lea om din istorie care a zburat în spațiu. Echipajul de rezervă a fost format din Iuri Romanenko (URSS) - comandant și Dumitru Dediu (România) - cosmonaut cercetător.

Misiunea a făcut parte din programul Intercosmos inițiat de Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (URSS) și care presupunea selectarea de cosmonauți-cercetători din țările Pactului de la Varșovia, ce urmau să participe alături de cosmonauți sovietici la misiuni în spațiul cosmic.

În România, selecția candidaților pentru deplasarea în spațiu a început în aprilie 1977, arată presamil.ro. Din 150 de piloți de avioane supersonice și de ingineri specializați în aviatică, cinci au fost chemați la Centrul Medical al Aviației. Doi au renunțat din proprie inițiativă, astfel că cei trei care au plecat în URSS pentru continuarea antrenamentelor au fost: locotenentul-major Dumitru Prunariu, căpitanul Cristian Guran și maiorul Dumitru Dediu.

Cosmonauţii Dumitru Prunariu (stg.) şi Leonid Popov participă la manifestarea organizată cu ocazia aniversării a 25 de ani de la zborul primului român în cosmos, Bucureşti, 20 mai 2006.

Foto: (c) ALEX MICSIK/AGERPRES FOTO

Potrivit lui Dumitru Prunariu, pregătirea pentru zbor a început în luna martie a anului 1978, în 'Orășelul Stelar', situat la câțiva kilometri de Moscova, împreună cu candidați-cosmonauți din alte cinci țări. La 12 mai 1981, Dumitru Prunariu a fost confirmat în mod oficial ca primul nominalizat în cadrul zborului spațial româno-sovietic, alături de cosmonautul sovietic colonel Leonid Popov - comandant de echipaj, un cosmonaut experimentat și care mai efectuase un zbor la bordul stației cosmice 'Saliut-6'. Dintre toți candidații din programul Intercosmos, Dumitru Prunariu a fost singurul cosmonaut care a obținut la examenele și testările finale calificative maxime.

În seara zilei de 14 mai 1981, un autobuz special i-a adus pe cei doi cosmonauți din echipajul principal către Platforma 17 de la cosmodromul Baikonur: colonelul Leonid Popov și locotenentul-major inginer Dumitru Prunariu. Cu două ore înainte de start, echipajul a ocupat poziția de lansare în capsula navei cosmice aflată în vârful rachetei purtătoare, efectuând până la lansarea propriu-zisă o serie de teste ale aparaturii și sistemelor navei.

La ora 20.17 (ora Bucureștiului), de pe cosmodromul Baikonur, a fost lansată racheta purtătoare cu nava cosmică Soiuz-40 (în greutate totală de 300 tone), având la bord echipajul mixt format din Dumitru Prunariu și Leonid Popov. După opt minute și 50 de secunde, nava cosmică se desprindea de ultima treaptă a rachetei purtătoare, aflându-se deja la 220 km altitudine, aproximativ 3.000 km de punctul de lansare și deplasându-se în jurul Pământului cu o viteză de 28.000 km/h pe o orbită înclinată față de Ecuator cu 51,6 grade.

La 15 mai, nava cosmică Soiuz-40 se cuplează la complexul orbital Saliut 6 - Soiuz T-4.

Pe stația orbitală Saliut 6, cei doi cosmonauți s-au întâlnit cu cosmonauții sovietici Vladimir Kovalionok și Victor Savinîh, care se aflau deja pe orbita circumterestră de la 21 martie 1981. Împreună au realizat 22 de experimente științifice, menționează site-ul Agenției Spațiale Române, rosa.ro, precum investigarea modificărilor circulației sanguine cerebrale, centrale și periferice, studiul câmpului magnetic al Pământului și influența lui asupra organismelor vii, identificarea unor forme noi de existență a materiei nucleare etc.

În dimineața zilei de 22 mai 1981, la bordul complexului orbital Saliut-6 - Soiuz T-4 - Soiuz-40 au început operațiunile de pregătire a întoarcerii pe Pământ a expediției cosmice comune româno-sovietice.

La ora 13.40 (ora Bucureștiului) Soiuz-40 se îndepărtează de complexul orbital pornind spre Pământ. La o altitudine de 170 de km, undeva deasupra Africii, la ora 16.30, capsula de coborâre se desprinde de restul navei cosmice și își continuă drumul spre Pământ, pentru ca cinci minute mai târziu să pătrundă în atmosferă. La ora 16.56, echipajul româno-sovietic s-a întors cu bine pe Pământ. Aparatul de coborâre al navei Soiuz-40 a aterizat în zona stabilită, la 225 de km sud-est de orașul Djezkazgan, din stepa Kazahstanului.

Într-un interviu acordat AGERPRES, la 12 mai 2011, Dumitru Prunariu spunea: 'În primul rând, tot ceea ce s-a petrecut acolo a fost unic, a fost deosebit, începând cu lansarea în spațiul cosmic, cu racheta care ne-a împins în nouă minute cu o viteză de 28.500 km/oră spre orbita circumterestră, apoi toată perioada dinaintea joncțiunii cu laboratorul spațial în care a trebuit să testăm toate instalațiile, aparatele, echipamentele de zbor, în zbor real, în timp real, echipamente care nu au fost testate decât la sol'.

Potrivit cosmonautului român, 'a fost dorința cercetătorilor români de a avea experimente în spațiul cosmic, de a fi înfăptuite de un cosmonaut din țara lor și de a continua, într-un fel, pe un plan superior, cercetările pe care le făcuseră până atunci'. 'Ești conștient, acolo sus, că reprezinți un stat, că îți reprezinți țara și această mândrie de a fi cosmonaut, de a fi reprezentantul unei națiuni crește mult, se dezvoltă și ajunge o trăsătură caracteristică a activității viitoare', a mai declarat Dumitru Prunariu.

Reîntorși pe Pământ, cei doi cosmonauți au fost decorați cu cele mai înalte distincții, atât de autoritățile sovietice - Ordinul 'Lenin' și titlul de 'Erou al Uniunii Sovietice', cât și de cele române - titlul de onoare suprem 'Erou al Republicii Socialiste România'.

La 1 decembrie 2000, Dumitru-Dorin Prunariu a fost decorat cu Ordinul Național 'Steaua României' în grad de Mare Ofițer, pentru merite deosebite în activitatea de cercetare științifică și spațială.

Printre numeroasele distincții care i-au fost acordate, se numără: Medalia 'Iuri Gagarin' a Federației Aeronautice Internaționale (1982); Medalia de aur 'Hermann Oberth' a Societății germane de rachete Hermann Oberth - Wernher von Braun (1984); Ordinul 'Virtutea Militară' în grad de Cavaler cu însemn pentru militari (2010); Medalia 'Pentru merite în explorarea cosmosului' acordată de președintele Federației Ruse (2011); Emblema 'Onoarea Armatei Române' acordată de ministrul Apărării Naționale (2011), arată acad.ro.

În aprilie 2017, Uniunea Astronomică Internațională a anunțat faptul că Asteroidul 10707 a primit numele ''Prunariu'', în onoarea primului și singurului cosmonaut român.

***

Agenția română de presă AGERPRES a fost în contact permanent cu autoritățile spațiale sovietice, urmărind pas cu pas misiunea cosmică Soiuz-40 prin intermediul unui corespondent special la Centrul de dirijare a zborurilor cosmice, aflat la Moscova. În data de 15 mai 1981, corespondentul AGERPRES transmitea, printre altele, că 'în cursul zilei nava cosmică Soiuz-40 cu echipaj mixt la bord și-a continuat zborul în jurul pământului. Cosmonauții Leonid Popov și Dumitru Prunariu au efectuat operațiile pentru controlul sistemelor de bord ale navei. A fost realizată prima manevră de apropiere a lui Soiuz-40 cu complexul orbital Saliut 6 - Soiuz t-4. (...) Cosmonauții se simt bine'.

După alte câteva corespondențe în care se prezintă, în principal, parametrii zborului cosmic și activitatea celor doi astronauți, la 21 mai 1981, corespondentul AGERPRES nota că 'în a șasea zi de activitate în spațiu, Prunariu și Popov au desfășurat intense cercetări științifice, completate cu observări vizuale, fotografice și TV. În perioada de la începutul misiunii, s-au încheiat experimentele Capilar, Astro, 1 și 2, Imunitatea'.

La data de 22 mai 1981, o nouă depeșă a AGERPRES preciza: 'în timpul celei de-a 122-a rotații, echipajul româno-sovietic trece în capsula de coborâre a navei Soiuz-40. Încep pregătirile pentru decuplare. (...) La ora 16.08, ora Bucureștiului, a fost cuplat motorul pentru frânare. Soiuz-40 pleacă de la o altitudine de peste 374 kilometri cu viteza de aproape 8 km pe secundă să străbată drumul spre Terra'. Este descris apoi, în știre, modul de aterizare, de declanșare a parașutei de bază etc., iar în final se scrie: 'S-a încheiat încă un capitol în istoria cosmonauticii, avându-i ca protagoniști principali pe compatriotul nostru, Dumitru Prunariu, și pe Leonid Popov.'

Tot în ziua de 22 mai 1981, o nouă relatare a trimisului AGERPRES la Moscova arăta că 'după efectuarea a 125 de rotații în jurul pământului, la ora 16.58, ora Bucureștiului, ora 17.58, ora Moscovei, echipajul cosmic comun româno-sovietic, format din Dumitru Prunariu și Leonid Popov, s-a reîntors cu bine pe pământ'.

***

Seria de evenimente dedicate marcării a 45 de ani de la zborul istoric al primului român în spațiul cosmic a debutat la 13 mai 2026, la București. Potrivit unui comunicat transmis de Fundația Cosmonaut Dumitru-Dorin Prunariu, în cursul zilei de 12 mai au ajuns în România 14 invitați internaționali, astronauți și specialiști din domeniu, care participă alături de Dumitru Prunariu la acest program aniversar ce reunește reprezentanți ai mediului academic și ai cercetării științifice.

În ziua de 13 mai, delegația de astronauți a fost primită la Parlament, de președintele Senatului, Mircea Abrudean. În cursul aceleiași zile, la sediul Băncii Naționale a României a fost programată ședința anuală a membrilor grupului Association of Space Explorers Europa și reuniunea Comitetului Executiv ASE. Programul a cuprins prezentarea, de către guvernatorul BNR, a medaliei aniversare produsă de Monetăria Statului cu această ocazie.

La 14 mai 2026, Academia Română, prin Secția de științe tehnice, organizează sesiunea festivă '45 de ani de la primul zbor cosmic al unui cetățean român' în Aula prestigiosului for.

Evenimentul, cu acces liber pentru public, marchează performanța excepțională a cosmonautului Dumitru Prunariu. Deschiderea sesiunii are loc la ora 10:00, prin cuvântul de salut al președintelui Academiei Române, acad. Marius Andruh. Cu acest prilej, este lansată o emisiune filatelică dedicată cosmosului și aniversării celor 45 de ani, intitulată 'Cosmos 2026'.

Sesiunea festivă va fi transmisă în direct pe canalul YouTube al Academiei Române: https://www.youtube.com/@academiaromana8832/streams.

Televiziunea Română marchează momentul istoric printr-o producție specială difuzată pe postul TVR 1 la, 14 mai 2026, de la ora 17:45. Gala este dedicată performanței științifice a lui Dumitru Prunariu și impactului acesteia asupra noilor generații de cercetători, putând fi urmărită și online pe TVR Plus.

În ziua de 15 mai 2026, Dumitru Prunariu, însoțit de astronauți europeni din state membre ale Agenției Spațiale Europene, precum și de reprezentanți ai unor organizații internaționale de prestigiu din domeniul aerospațial, se va afla la sediul Academiei Forțelor Aeriene 'Henri Coandă' din Brașov, unde va avea o întâlnire cu viitorii ofițeri și va participa la inaugurarea amfiteatrului care îi va purta numele. AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Cerasela Bădiță, editor online: Alexandru Cojocaru)

***Explicaţie foto din deschidere: General-locotenent (r) inginer Dumitru Prunariu participă la vernisajului expoziţiei ”Dumitru Prunariu - primul român în Cosmos”, eveniment organizat de Muzeul Militar Naţional ”Regele Ferdinand I”, Bucureşti, 15 mai 2021.

Citiţi şi:

*45 de ani de la primul zbor al unui român în cosmos; astronauți internaționali - la București