Ziua mondială de luptă împotriva bolii Parkinson este marcată în fiecare an la 11 aprilie. Data coincide cu ziua de naștere a medicului britanic James Parkinson (11 aprilie 1755-21 decembrie 1824), care a descris pentru prima dată boala în lucrarea 'Eseu despre paralizia tremurătoare' ('An Essay on the Shaking Palsy'), publicată în 1817.

Celebrarea acestei zile vizează creșterea conștientizării în ceea ce privește boala Parkinson, susținerea persoanelor diagnosticate și a familiilor lor, promovarea cercetării și tratamentelor noi, precum și de reducerea stigmatizării asociată bolii.

În 1980, horticultorul olandez J. W. S. Van der Wereld, el însuși bolnav de Parkinson, a dezvoltat un soi de lalea roșie cu nuanțe albe. I-a pus numele 'Dr. James Parkinson', în onoarea celebrului om de știință.

La 11 aprilie 2005, în cadrul Conferinței de la Luxemburg dedicată acestei boli, laleaua roșie a fost desemnată simbolul Zilei mondiale de luptă împotriva bolii Parkinson.

La nivel european, Ziua mondială de luptă împotriva bolii Parkinson este susținută de Asociația Europeană a Bolii Parkinson (European Parkinson's Disease Association - EPDA). Înființată în 1992, la Bruxelles, asociația are, în prezent, 45 de organizații membre, în peste 20 de țări europene și promovează o mai bună cunoaștere a acestei afecțiuni și a modului în care aceasta poate afecta o persoană pe toate nivelurile: fizic, psihic, emoțional, dar și social și economic, arată parkinsonseurope.org/.

Cu ocazia Zilei mondiale de luptă împotriva bolii Parkinson 2026, Asociația pentru Sănătatea Creierului (ASC), organizație non-guvernamentală dedicată promovării sănătății creierului, creșterii gradului de informare asupra bolilor neurologice și susținerii inițiativelor de educație, prevenție și advocacy în domeniul sănătății neurologice, aduce în atenția publică realitatea cu care se confruntă persoanele diagnosticate cu boala Parkinson în România.

Într-un studiu realizat de ASC în 2025, pe un eșantion de 175 de persoane - pacienți diagnosticați cu boala Parkinson și îngrijitori - sunt evidențiate provocările majore cu care se confruntă această categorie de pacienți în România. Deși majoritatea respondenților declară că au acces relativ facil la un medic neurolog și că relația cu specialistul este, în general, bună, datele arată că există în continuare nevoi importante neacoperite, în special în ceea ce privește informarea, gestionarea eficientă a bolii, serviciile de recuperare și suportul emoțional.

Rezultatele indică faptul că, deși peste jumătate dintre pacienți consideră că tratamentul actual îi ajută, un procent semnificativ nu reușește să își controleze optim simptomele, ceea ce afectează direct calitatea vieții. În același timp, aproape un sfert dintre respondenți declară că nu au primit suficiente informații despre boală și tratament, fiind nevoiți să se informeze pe cont propriu, iar alți pacienți resimt nevoia unui sprijin suplimentar din partea sistemului medical.

Dincolo de aspectele medicale, studiul scoate în evidență și un impact puternic la nivel social și emoțional. Mulți pacienți se confruntă cu stigmatizare, izolare și dificultăți în viața de zi cu zi, iar boala afectează relațiile personale și profesionale. De asemenea, o parte dintre respondenți semnalează dificultăți economice și pierderea locului de muncă în urma diagnosticului, ceea ce subliniază necesitatea unor măsuri de sprijin social și de integrare, arată ASC într-un comunicat de presă din 9 aprilie 2026.

Numărul persoanelor nou diagnosticate cu boala Parkinson este în creștere constantă în România, potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), citate de ASC. Dacă în 2022 au fost înregistrate 8.432 de cazuri noi, în 2023 cifra a urcat la 10.032, iar în 2024 a ajuns la 10.758 , marcând o creștere de peste 25% în doar doi ani, și peste 50% față de 2020. Tendința ascendentă se reflectă la nivel național, atât în mediul urban (55%), cât și rural (45%), și afectează în mod similar femeile (54%) și bărbații (46%). Estimările actuale ale numărului total de persoane cu Parkinson în România este de 80.000 de persoane. La nivel mondial se înregistrează o creștere accelerată și fără precedent a numărului de persoane afectate, numărul pacienților putând să se dubleze până în 2050.

Aceste date confirmă că boala Parkinson devine o problemă de sănătate publică tot mai presantă, punând presiune pe sistemul medical și evidențiind nevoia urgentă de diagnostic precoce, acces la servicii specializate și soluții integrate de îngrijire pentru pacienți.

Pentru a aduce în prim-plan vocea persoanelor afectate de Boala Parkinson și pentru a crește nivelul de conștientizare asupra impactului acestei afecțiuni, Asociația pentru Sănătatea Creierului organizează, în perioada 01-30 aprilie 2026, un concurs de storytelling '#ParkinsonDay2026 - Povestea mea contează' dedicat pacienților și aparținătorilor. Inițiativa își propune să încurajeze împărtășirea experiențelor reale de viață, oferind un spațiu sigur și empatic în care poveștile pot inspira, educa și contribui la o mai bună înțelegere a provocărilor zilnice. Detalii despre concurs se pot obține la adresa https://www.asc.ro/evenimente/concurs-parkinson-2026-povestea-mea-conteaza/.

Fațada principală a Palatului Parlamentului va fi iluminată în data de 11 aprilie 2026, în culoarea albastru, între orele 20:00 și 23:00, pentru a marca Ziua mondială de luptă împotriva bolii Parkinson.

Maladia Parkinson este o boală degenerativă, care se pare că este derivată dintr-o combinație de factori genetici și de mediu ce duc la moartea celulelor nervoase care produc dopamina, neurotransmițător cu rol fundamental în creier pentru controlul motricității. Întrucât zona afectată joacă un rol important în controlul mișcărilor, pacienții prezintă gesturi rigide, sacadate și incontrolabile, tremor și instabilitate posturală. Principalele semne ale bolii Parkinson sunt: tremorul de repaus, rigiditatea și bradichinezia, adică încetinirea generală a ritmului activității motrice. Instabilitatea posturală survine tardiv, de obicei după aproximativ opt ani de evoluție a bolii.

Deși dificultățile de mișcare și instabilitatea posturală sunt cele mai evidente și ușor de recunoscut, ele nu sunt singurele simptome care însoțesc maladia Parkinson. În aprilie 2022, un grup de experți spanioli a atras atenția asupra altor aspecte ale acestei patologii, potrivit EFE. Printre acestea, se numără depresia, care îi afectează pe aproximativ 40% dintre suferinzii de Parkinson, precum și anxietatea sau apatia.

Boala Parkinson este dificil de tratat, nu doar pentru că este greu de identificat la timp, ci și pentru că nu sunt cunoscute cauzele fundamentale ale degenerării neuronilor dopaminergici. Unii cercetători bănuiesc că declanșatorul bolii nu se găsește în creier, ci în alte părți ale corpului, cum ar fi intestinele sau nasul. Ceea ce se cunoaște, însă, este faptul că maladia nu are o componentă exclusiv genetică, doar 15% dintre pacienți având antecedente familiale. Printre factorii de risc, a fost stabilită o legătură cu expunerea la anumite pesticide, solvenți sau metale grele. De asemenea, traumatismele cranio-cerebrale repetate pot crește riscul de Parkinson.

Parkinson este a doua cea mai frecventă tulburare neurodegenerativă legată de vârstă, după boala Alzheimer, potrivit parkinsonsnewstoday.com. Majoritatea celor afectați au vârsta peste 60 de ani, dar în 'stadiul incipient' poate afecta și persoane mai tinere. La nivel mondial, potrivit estimărilor Organizației Mondiale a Sănătății, peste 8,5 milioane de oameni suferă de boala Parkinson. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu, editor online: Alexandru Cojocaru)