România a înregistrat cea mai mare creștere din UE a venitului real al gospodăriilor pe cap de locuitor din 2004 până în 2024 (134%). Regiunea București-Ilfov a înregistrat cea mai mică pondere a persoanelor expuse riscului de sărăcie (3,7%) din UE în 2024. În ceea ce privește alegerile din Europa, cetățenii sunt îngrijorați cel mai mult de faptul că alegătorii își bazează deciziile pe dezinformare, potrivit unui sondaj Eurobarometru. 'Patru dintr-un milion de femei - ucise de parteneri sau membri ai familiei', arată un studiu realizat la nivelul UE de către Eurostat. Produsul intern brut al României a scăzut cu 0,2% în trimestrul al treilea din 2025, comparativ cu trimestrul anterior, dar a înregistrat o creștere de 1,6% față de același trimestru din anul 2024 pe seria brută și o creștere de 1,4% pe seria ajustată sezonier, potrivit INS. În luna septembrie 2025, atât câștigul salarial mediu brut, cât și producția industrială au crescut față de luna august - arată statisticile INS.


Când cetățenii europeni sunt întrebați cât de familiarizați sunt cu activitățile care implică direct oamenii în procesele decizionale din Uniunea Europeană, cum ar fi adunările cetățenești sau planificarea participativă, peste trei sferturi (78% din UE și 76% din România) spun că nu sunt foarte sau deloc familiarizați, potrivit sondajului Eurobarometru ''Protecting and Promoting Democracy'', publicat în luna noiembrie.

Patru din zece cetățeni europeni și unul din trei români răspund că o mai mare transparență și acces la informații privind modalitățile de participare la elaborarea politicilor i-ar încuraja cel mai mult pe cetățeni să se implice direct în procesele decizionale din Uniunea Europeană, 34% (atât din UE, cât și din România) menționează mai multe dezbateri la nivel local pentru a aborda probleme locale, iar 26% la nivelul UE și 32% din România menționează mai multe oportunități de participare directă la procesele decizionale.

Când au fost întrebați care sunt cele mai serioase provocări la adresa democrației în Uniunea Europeană, respondenții europeni menționează în primul rând neîncrederea publică tot mai mare față de instituțiile și procesele democratice (49% din UE și 34% din România), manipularea informațiilor străine, interferența și dezinformarea, inclusiv în contextul alegerilor (42% din UE și 31% din România) și lipsa de transparență în ceea ce privește promovarea conținutului politic online prin intermediul noilor tehnologii, cum ar fi inteligența artificială (32% din UE și 28% din România).

Peste jumătate (53%) dintre respondenții din UE și 38% dintre cei români spun că informațiile exacte și accesibile pentru a face alegeri în cunoștință de cauză reprezintă cel mai important element al unor alegeri libere și corecte, urmați de peste patru din zece (43%) din UE și unul din trei români (33%) care afirmă că cel mai important element este ca și candidații și partidele politice să beneficieze de o acoperire media echitabilă și ca dezbaterile și campaniile electorale să nu fie marcate de dezinformare (43% din UE și 34% din România).

În ceea ce privește alegerile din Europa, respondenții sunt îngrijorați de faptul că alegătorii își bazează deciziile pe dezinformare (79% din UE și 65% din România), de atacurile cibernetice care influențează alegerile (71% din UE și 59% din România) și de influențarea alegerilor de către țările străine (70% din UE și 64% din România), arată rezultatele publicate pe https://europa.eu/eurobarometer/.

***


'Patru dintr-un milion de femei ucise de parteneri sau membri ai familiei', concluzionează un studiu realizat la nivelul UE de către Eurostat, publicat cu ocazia Zilei internaționale pentru eliminarea violenței împotriva femeilor, la 25 noiembrie.

În 2023, 4,1 din fiecare milion de femei au fost victime ale omuciderilor intenționate, comise de membri ai familiei sau parteneri intimi, în UE, aproape dublu față de rata bărbaților, de 2,2 la milion de bărbați.

Între 2015 și 2023, rata omuciderilor intenționate în rândul femeilor în acest context intim, în UE, a fluctuat între 3,9 la milion de femei în 2019, cea mai mică valoare, și 4,4 în 2022, cea mai mare din această perioadă. Rata la nivelul UE a victimelor de sex masculin ucise de membri ai familiei sau de parteneri intimi a rămas semnificativ mai mică, variind de la 1,9 în 2016 și 2021 la 2,3 la un milion de bărbați în 2015 și 2020. În 2023, rata a crescut la 2,2 de la 2 în 2022, arată https://ec.europa.eu/eurostat/.

***

Între 2004 și 2024, venitul real pe cap de locuitor al gospodăriilor din UE a crescut cu 22%, evidențiază Oficiul European de Statistică.

Venitul pe cap de locuitor a crescut constant între 2004 și 2008, a stagnat între 2008 și 2011 din cauza crizei financiare globale și a scăzut în 2012 și 2013. De atunci, venitul a reluat creșterea constantă până în anul 2020, când a scăzut din cauza pandemiei globale. Anul 2021 a înregistrat o revenire, venitul a crescut lent în 2022 și 2023, iar primele date pentru 2024 arată o accelerare a creșterii venitului.

România a înregistrat cea mai mare creștere a venitului real al gospodăriilor pe cap de locuitor din 2004 până în 2024 (134%), urmată de Lituania (95%), Polonia (91%) și Malta (90%). Grecia și Italia au fost singurele țări în care venitul gospodăriilor pe cap de locuitor a scăzut în ultimii 20 de ani (-5% și, respectiv, -4%), iar cele mai mici creșteri s-au înregistrat în Spania (11%), Austria (14%), Belgia (15%) și Luxemburg (17%).

***

'Salariul anual ajustat pentru angajații cu normă întreagă în UE a crescut cu 5,2% în 2024', arată statisticile publicate la 12 noiembrie de Eurostat.

În 2024, salariul mediu anual ajustat pentru angajații cu normă întreagă din UE a fost de 39.800 EUR, reflectând o creștere de 5,2% față de 37.800 EUR în 2023.

Dintre țările UE, cel mai mare salariu mediu anual ajustat pentru angajații cu normă întreagă s-a înregistrat în Luxemburg (83.000 EUR), urmat de Danemarca (71.600 EUR) și Irlanda (61.100 EUR). La polul opus, cele mai mici salarii medii s-au înregistrat în Bulgaria (15.400 EUR), Grecia (18.000 EUR) și Ungaria (18.500 EUR). În România, salariul mediu anual ajustat a fost calculat la 21.100 EUR în 2024, potrivit datelor publicate la 12 noiembrie pe site-ul Eurostat.

***

În 2024, 16,2% dintre locuitorii UE (72,1 milioane de persoane) erau expuși riscului de sărăcie, ponderea rămânând aceeași ca în 2023.

La nivel regional, zece regiuni de nivelul 2 al nomenclatorului unităților teritoriale de statistică (NUTS 2) din UE au avut o pondere a persoanelor expuse riscului de sărăcie peste 30%.

Cele mai mari ponderi au fost găsite în regiunea ultraperiferică a Franței, Guyana, unde mai mult de jumătate (53,3%) dintre locuitori erau expuși riscului de sărăcie, urmată de Ciudad de Melilla (41,4%) în Spania și Calabria (37,2%) în Italia.

În schimb, 28 de regiuni au înregistrat ponderi sub 10%. Regiunea București-Ilfov a înregistrat cea mai mică pondere a persoanelor expuse riscului de sărăcie (3,7%) din UE, devansând regiunea belgiană Provincie Oost-Vlaanderen (5,4%) și regiunea italiană Provincia Autonoma di Bolzano/Bozen (5,9%), potrivit informațiilor publicate la 24 noiembrie de Eurostat.

***

Produsul intern brut al României a scăzut cu 0,2% în trimestrul al treilea din 2025, comparativ cu trimestrul anterior, dar a înregistrat o creștere de 1,6 % față de același trimestru din anul 2024 pe seria brută și o creștere de 1,4% pe seria ajustată sezonier, conform comunicatului Institutului Național de Statistică (INS) de la 14 noiembrie 2025.

În perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2025, Produsul intern brut a crescut cu 0,8% comparativ cu perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2024, pe seria brută, și cu 1,4% pe seria ajustată sezonier.

***

În luna septembrie 2025, producția industrială a țării a crescut față de luna august 2025 atât ca serie brută (+20,7%), cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate (+1,1%), arată INS într-un comunicat publicat la 14 noiembrie.

Față de luna septembrie 2024, producția industrială a fost mai mare cu 2,6%, ca serie brută și cu 0,2%, ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate.

În perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2025, comparativ cu perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2024, producția industrială a scăzut ca serie brută cu 1%, iar ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 0,6%.

***

În luna septembrie 2025, câștigul salarial mediu brut a fost 9.078 lei, cu 76 lei (+0,8%) mai mare decât cel înregistrat în luna august 2025. Câștigul salarial mediu net a fost 5.443 lei, în creștere cu 56 lei (+1%) față de luna august 2025.

Valorile cele mai mari ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat în extracția petrolului brut și a gazelor naturale (12.433 lei) și în activități de servicii în tehnologia informației (inclusiv activități de servicii informatice) (12.136 lei), iar cele mai mici în hoteluri și restaurante (3.383 lei) și în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (3.446 lei).

Comparativ cu luna septembrie a anului precedent, câștigul salarial mediu net a crescut cu 4,1%, potrivit comunicatului INS publicat la 12 noiembrie 2025. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Alexandru Cojocaru )