În România anului 2025, numărul născuților-vii înregistrați la oficiile de stare civilă a fost de 145.700 copii, cel mai mic număr din 1930 până în prezent. Numărul născuților-vii de către mame minore a fost în anul 2025 de 6.000, cu 3.700 mai puțini decât în urmă cu 10 ani. În perioada de referință 2025/2026, gradul de cuprindere în învățământ a populației de vârstă școlară a fost de 72,4% în România, conform datelor INS. Potrivit statisticilor Eurostat, 23,4% dintre gospodăriile din UE aveau copii în 2025, în România ponderea familiilor cu copii fiind 26,6%. În 2024, 95% dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 3 ani și vârsta obligatorie de începere a învățământului primar din țările UE erau în învățământul preșcolar, în creștere față de 91,2% în 2014. România a avut cea mai mică pondere a copiilor înregistrați în învățământul preșcolar, de 76,5%. În 2025, țara noastră a înregistrat cea mai mare rată a tinerilor (16-29 de ani) care nu au un loc de muncă, nu urmează o formă de învățământ și nu participă la activități de formare profesională din UE, conform Eurostat.


Cu prilejul sărbătorii de 1 iunie, Institutul Național de Statistică a publicat, la 29 mai 2026, câteva date statistice reprezentative:

*Numărul copiilor cu vârsta mai mică de 18 ani cu domiciliul în România (numărul persoanelor cu cetățenie română și domiciliul pe teritoriul României, delimitat după criterii administrativ-teritoriale) a fost, la 1 ianuarie 2026, de 3.669.800 persoane, în scădere cu 886.800 persoane în ultimii 20 de ani, respectiv față de 1 ianuarie 2006 (când valoarea indicatorului a fost de 4.556.600 persoane). Această scădere a fost cauzată atât de reducerea natalității, cât și de migrația internațională.

*Ponderea minorilor în totalul populației după domiciliu a fost, la 1 ianuarie 2026, de 17%, în scădere față de anii anteriori.

*La 1 ianuarie 2026, ponderea băieților în segmentul de populație mai mică de 18 ani a fost superioară (51,4%), comparativ cu cea a fetelor de aceeași vârstă, raportul de masculinitate a fost de 1.058 de băieți la 1.000 de fete.

*În anul 2025, numărul născuților-vii înregistrați la oficiile de stare civilă din România a fost de 145.700 copii, cel mai mic număr de născuți-vii din 1930 până în prezent. Dintre aceștia, 134.200 copii s-au născut în România (în scădere cu 44.300 copii față de acum 10 ani), iar 11.500 copii s-au născut în străinătate (în scădere cu 19.700 copii față de acum 10 ani).

*Numărul născuților-vii de către mame minore a fost în anul 2025 de 6.000, cu 3.700 mai puțini decât în urmă cu 10 ani.

*În anul 2025, rata natalității a fost de 6,7 născuți-vii la 1.000 locuitori, în scădere față de acum 10 ani (9,4 născuți-vii la 1.000 de locuitori). Cele mai ridicate rate ale natalității înregistrate în anul 2025 au fost în regiunile Nord-Vest (7,7 la mie) și Centru (7,3 la mie), iar cele mai scăzute rate de natalitate s-au înregistrat în regiunile Sud-Est (6 la mie) și Sud-Vest Oltenia (5,9 la mie).

*Rata de fertilitate a scăzut față de acum 10 ani, ajungând în anul 2025 la 29,7 născuți-vii la 1.000 de femei de vârstă fertilă (15-49 ani), de la 37,5 născuți-vii la 1.000 de femei de vârstă fertilă (15-49 ani) în anul 2016.

*La începutul anului școlar 2025/2026, populația școlară era de 3.518.790 de persoane, din care, în unitățile de învățământ preuniversitar figurau înscriși 2.937.800 de copii și elevi. Efectivul personalului didactic din învățământul preuniversitar s-a ridicat la 219.900 de persoane.

*Distribuția populației școlare după nivelul de educație se prezintă astfel: învățământul antepreșcolar (1,1%), învățământul preșcolar (14,5%), învățământul primar (25,7%) învățământul gimnazial (19,3%), învățământul liceal (18,0%), învățământul profesional (2,7%), învățământul postliceal (2,2%), învățământul superior (16,5%).

*Pentru aceeași perioadă de referință (2025/2026), gradul de cuprindere în învățământ a populației de vârstă școlară a fost de 72,4%.

*În anul 2024, cea mai ridicată incidență a sărăciei s-a înregistrat în rândul minorilor (sub 18 ani). În ultimii zece ani se remarcă o tendință generală de reducere a fenomenului. Rata sărăciei la nivel național a scăzut de la 38,1% în anul 2015 la 26,2% în anul 2024, ceea ce reprezintă o diminuare de 11,9 puncte procentuale.

*În anul 2025 ponderea copiilor de 16-17 ani care au accesat internetul în ultimele 3 luni a fost de 97,79%, iar ponderea celor care au accesat internetul în fiecare zi a fost de 99,89%. În ceea ce privește scopul utilizării internetului se observă diferențe semnificative între tipurile de activități desfășurate online. Cele mai frecvente sunt cele de natură comunicativă și relațională. Astfel, participarea la rețelele de socializare înregistrează cel mai ridicat nivel de utilizare (96,62%), urmată îndeaproape de efectuarea apelurilor vocale sau video prin intermediul internetului (92,59%). De asemenea, utilizarea mesageriei instant (86,39%) și a serviciilor de e-mail (66,73%) confirmă prevalența comunicării digitale rapide și eficiente, ca mijloc principal de interacțiune. Activitățile cu specific educațional înregistrează cele mai scăzute ponderi, cum ar fi: participarea la cursuri online (32,36%), implicarea în activități de învățare (39,04%) și utilizarea materialelor de învățare online (29,73%), arată datele publicate pe https://insse.ro/.

***

Conform statisticilor publicate de Eurostat la 13 mai 2026, 23,4% dintre gospodăriile din UE aveau copii în 2025.

În 2025, din cele 203,1 milioane de gospodării din UE, doar 47,4 milioane, sau 23,4%, includeau copii. Majoritatea acestora erau cupluri cu copii (14,7%), alte tipuri de gospodării cu copii (5,6%) și adulți singuri cu copii (3%).

Restul de 76,6% din gospodăriile fără copii erau formate din adulți singuri (37,5% din total), cupluri (24,1%) și alte gospodării (15,1%).

Între 2016 și 2025, numărul gospodăriilor formate din persoane singure, fără copii, a crescut cu 19,2% (de la 63,9 milioane la 76,1 milioane), iar numărul gospodăriilor formate din cupluri fără copii a crescut cu 3,3% (de la 47,3 milioane la 48,9 milioane). În schimb, numărul familiilor formate din cupluri și copii a scăzut cu 6,3% (de la 31,9 milioane la 29,9 milioane), iar alte tipuri de familii cu copii au scăzut cu 3,5% (de la 11,8 milioane la 11,4 milioane).

Cea mai mare pondere a familiilor cu copii a fost înregistrată în Slovacia (35,4%), Irlanda (30,8%) și Cipru (28,2%). La polul opus s-au situat Finlanda (18,2%), Lituania (18,4%) și Germania (19,9%). În România, procentul a fost de 26,6.

În 2025, 50,2% dintre familiile din UE cu copii aveau 1 copil, 37,6% aveau 2 copii, iar 12,2% aveau 3 sau mai mulți copii. Gospodăriile cu 1 copil erau deosebit de frecvente în Portugalia (61,8% din totalul familiilor cu copii), Bulgaria (60,4%) și Malta (59,5%).

În 14 dintre cele 27 de țări ale UE, majoritatea familiilor cu copii aveau 2 sau mai mulți copii. Această pondere a fost cea mai mare în Suedia (57,8%), Olanda (57,6%) și Irlanda (56,7%), potrivit datelor publicate pe 13 mai pe https://ec.europa.eu/eurostat/.

***

În 2024, 95% dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 3 ani și vârsta obligatorie de începere a învățământului primar din țările UE erau în învățământul preșcolar, în creștere față de 91,2% în 2014. Acest lucru aduce UE cu un pas mai aproape de atingerea obiectivului stabilit în cadrul strategic al Spațiului European al Educației, care își propune ca cel puțin 96% dintre copii să fie înscriși în sistemul de educație și îngrijire timpurie până în 2030.

Cele mai mari rate de participare dintre țările UE au fost raportate de Franța (100%), Belgia (98,1%), Lituania și Ungaria (câte 97,9%). În schimb, cele mai mici rate au fost înregistrate în România (76,5%), Slovacia (81,8%) și Cehia (86,4%).

Marea majoritate a cadrelor didactice din învățământul preșcolar din UE, 95,1%, au fost femei. Cele mai mari ponderi ale cadrelor didactice femei s-au înregistrat în România (99,7%), Slovacia (99,6%) și Ungaria (99,5%). La polul opus, dar tot cu ponderi mari, s-au situat Olanda (87,8%), Franța (91,6%) și Danemarca (92,5%), conform datelor publicate de Eurostat la 18 mai 2026.

***

În 2025, ponderea tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani care nu erau angajați și nu urmau niciun program educațional sau de formare (NEET) în UE a fost de 11%, în scădere de la 11,1% în 2024 și 15,2% în 2015. Acest lucru apropie UE de atingerea obiectivului său de reducere a ratelor NEET în rândul tinerilor la 9% până în 2030, așa cum este prevăzut în Pilonul european al drepturilor sociale.

Rata NEET în rândul tinerilor a variat în funcție de vârstă. Printre cei mai tineri (15-19 ani), doar 5,3% se încadrau în NEET, în timp ce rata s-a dublat pentru cei cu vârste cuprinse între 20 și 24 de ani (12,8%) și 25-29 de ani (14,7%).

Cele mai mici rate NEET în rândul tinerilor au fost înregistrate în Olanda (5,3%), Suedia (5,9%) și Slovenia (7,6%). În schimb, cele mai mari rate au fost înregistrate în România (19,2%), Bulgaria (13,8%) și Grecia (13,6%).

Între 2015 și 2025, rata NEET a scăzut în 22 din cele 27 de țări ale UE. Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Italia (12,4 puncte procentuale, de la 25,7% la 13,3%), Grecia (10,5 puncte procentuale, de la 24,1% la 13,6%) și Croația (9,0 puncte procentuale, de la 19,8% la 10,8%), potrivit rezultatelor Eurostat publicate la https://ec.europa.eu/. AGERPRES/(Documentare -Roxana Losneanu, editor: Andreea-Gabriela Onogea, editor online: Irina Giurgiu)