DOCUMENTAR: Actorul Ovidiu Moldovan împlinește 80 de ani (15 noiembrie)
Actorul de teatru și film Ovidiu Moldovan s-a născut în localitatea Iernut, județul Mureș, la 15 noiembrie 1945. A absolvit, în 1968, Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică ''I.L. Caragiale'' din București, la clasa profesorului Costache Antoniu, conform www.tnb.ro.
A jucat în numeroase spectacole pe scena Teatrului Național București, printre rolurile pe care le-a interpretat aici numărându-se: Polițistul din ''A patra soră' de Janusz Glowacki (regia Alexandru Colpacci, 2006); Pârcălabul Costea din ''Apus de soare' de Barbu Ștefănescu Delavrancea (regia Dan Pița, 2004); Invalidul în ''Revelion la Terzo Mondo' de Ovidiu Moldovan (regia Mihai Manolescu, 2003); Șeful în ''Biroul informații eterne' de Mircea Radu Iacoban (regia Mihai Manolescu, 2002), Adjunctul în ''Ispita' de Václav Havel (regia Mihai Manolescu, 2002), Avocatul în 'Țăranul baron' de Ludvig Holberg (regia Lucian Giurchescu, 2000); Paznicul Herrick în ''Vrăjitoarele din Salem' de Arthur Miller (regia Felix Alexa, 1992) etc.
Tot pe scena TNB, Ovidiu Moldovan a mai jucat în piesele ''Avram Iancu' de Lucian Blaga (regia Horea Popescu, 1991), ''Marea' de Edward Bond (regia Horea Popescu, 1987), ''Moștenirea' de Titus Popovici (regia Mihai Manolescu, Horea Popescu, 1989), ''Salonul' de Paul Everac (regia Paul Everac, 1983), ''Ploșnița' de Vladimir Maiakovski (regia Horea Popescu, 1982), ''Un fluture pe lampă' de Paul Everac (regia Paul Everac, 1982), ''Însemnările unui necunoscut' de Fiodor Mihailovici Dostoievski (regia Ion Cojar, 1979), ''Infernalul mecanism' de Jean Cocteau (regia Mihai Berechet, 1979), ''A treia țeapă' de Marin Sorescu (regia Sanda Manu, 1979), ''Ifigenia' de Mircea Eliade (regia Ion Cojar, 1981), ''Cyrano de Bergerac' de Edmond de Rostand (regia N.Al. Toscani, 1977), ''Marele soldat' de Dan Tarchilă (regia Mihai Berechet, 1977), ''Richard al III-lea' de William Shakespeare (regia Horea Popescu, 1976), ''Îmblânzirea scorpiei' de W. Shakespeare (regia Mihai Berechet, 1975), ''Săptămâna patimilor' de Paul Anghel (regia George Teodorescu, 1971), ''Surorile Boga' de Horia Lovinescu (regia Sorana Coroamă-Stanca, 1971), ''Regele Lear' de W. Shakespeare (regia Radu Penciulescu, 1970), ''Travesti' de Aurel Baranga (regia Aurel Baranga, 1969).
În afara Teatrului Național București, a mai jucat în spectacole pe scena Teatrului Sică Alexandrescu din Brașov, la Academia de Teatru și Film București (''Bacantele' de Euripide, regia Cătălina Buzoianu, 1969), pe scena Teatrului Național ''Mihai Eminescu' din Timișoara (în 1965), a Teatrului Mic (''Simple coincidențe' de Paul Everac, regia Constantin Anatol, 1965 - Debut) sau la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică 'I.L. Caragiale' București (''Război cu Troia nu se face' de Jean Giraudoux, regia Petrică Vasilescu, 1967; ''Frații Karamazov' de F.M. Dostoievski, regia Constantin Codrescu, 1968; ''Cum vă place' de W. Shakespeare, regia Octavian Cotescu, 1963).
A fost distribuit și în numeroase filme: ''Patima'' (regia George Cornea, 1975), ''Pe aici nu se trece! (regia Doru Năstase, 1975), ''Misterul lui Herodot'' (regia Geta Doina Tarnavschi, 1976), ''Pentru patrie'' (regia Sergiu Nicolaescu, 1977), ''Râul care urcă muntele'' (regia Cristiana Nicolae, 1977), ''Războiul de independență'' (regia Doru Năstase, Sergiu Nicolaescu, Gheorghe Vitanidis, 1977, serial TV), ''Burebista'' (regia Gheorghe Vitanidis, 1980), ''Un saltimbanc la Polul Nord'' (regia Elisabeta Bostan, 1981), ''Acțiunea Zuzuc'' (regia Gheorghe Naghi, 1983), ''Orele unsprezece'' (regia Lucian Bratu, 1983), ''Din prea multă dragoste'' (regia Lucian Mardare, 1985), ''Secretul lui Nemesis'' (regia Geo Saizescu, 1986), ''Francois Villon - poetul vagabond'' (regia Sergiu Nicolaescu, 1986), ''Egreta de fildeș'' (regia Gheorghe Naghi, 1987), ''Kilometrul 36'' (regia Anghel Mora, 1989), ''Terente, regele bălților'' (regia Andrei Blaier, 1995), precizează volumul ''1234 cineaști români'' (Ed. Științifică, 1996). AGERPRES/(Documentare: Ruxandra Bratu, editor: Cerasela Bădiță, editor online: Alexandru Cojocaru)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
DOCUMENTAR: 130 de ani de la nașterea Reginei-mamă Elena a României (3 mai)
Regina-mamă Elena a României, mama regelui Mihai I (1927-1930; 1940-1947), născută Alteța Sa Regală principesa Elena a Greciei și a Danemarcei, la 3 mai 1896, a fost fiica regelui Constantin I al elenilor și reginei Sofia, născută principesă a Prusiei. A fost sora regilor George al II-lea, Alexandru și Pavlos ai Greciei. A fost strănepoata reginei Victoria a Marii Brit
3 mai - Ziua mamei
La 3 mai este sărbătorită, în România, Ziua mamei. Celebrarea acestei zile a fost instituită în 2009, prin Legea nr. 319/2009, care stabilește marcarea acesteia în fiecare an, în prima duminică a lunii mai. Potrivit acestei legi, în România este marcată și Ziua tatălui în cea de-a doua duminică a l
3 mai - Ziua mondială a libertății presei (ONU)
Ziua mondială a libertății presei 2026 oferă un moment critic pentru a reafirma libertatea de exprimare, atât ca pârghie normativă, cât și empirică pentru modelarea viitorului societăților informaționale. Libertatea presei și jurnalismul independent nu sunt probleme sectoriale, ci forțe pentru viitor și factori transversali care facilitează pacea, rezilienț
3 mai - Ziua mondială a râsului
Ziua mondială a râsului este sărbătorită anual în prima duminică din luna mai și reprezintă un prilej de a celebra bucuria, sănătatea și puterea pozitivă a râsului. În anul 2026, această zi este marcată la 3 mai. Ziua mondială a râsului a fost inițiată în 1998 de fondatorul mișcării Laughter Yoga, medicul indian Madan Katari
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 3 mai
Ortodoxe Sf. Cuv. Irodion de la Lainici; Sf. Mc. Timotei și soția sa, Mavra Duminica a 4-a după Paști Greco-catolice Duminica a 4-a a Paștilor. Sf. m. Timotei și Maura Romano-catolice Duminica a 5-a a Paștelui Ss. Filip și Iacob, ap.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 3 mai
Este a 123-a zi a anului 2026. Au mai rămas 242 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 04 m și apune la 20 h 22 m. Luna răsare la 22 h 40 m și apune la 06 h 24 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
2 mai - Ziua mondială a tonului (ONU)
Adunarea Generală a ONU prin Rezoluția adoptată la 7 decembrie 2016 decide să desemneze 2 mai drept Ziua mondială a tonului. (sursa: https://www.un.org) De asemenea, invită toate statele membre, organizațiile sistemului Națiunilor Unite, alte organizații internaționale și regionale și societatea civilă, inclusi
2 mai - Ziua națională a tineretului
La 2 mai este marcată Ziua națională a tineretului. Aniversarea acestei zile se realizează prin textul Legii nr. 425/2004. Proiectul legislativ privind decretarea marcării acestei zile a fost inițiat în 2004, de 15 deputați din formațiunile politice parlamentare. Respinsă de Senat, la 1 aprilie 2004, propunerea legislativă a fost adoptată de plenul Camer
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 2 mai
Ortodoxe Sf. Ier. Atanasie al III-lea (Patelarie), patriarhul Constantinopolului; Aducerea moaștelor Sf. Ier. Atanasie cel Mare; Sf. Matrona de la Moscova Greco-catolice Aducerea moaștelor Sf. Atanasie cel Mare al Alexandriei Romano-catolice Ss. Atanasiu, ep. în
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 2 mai
Este a 122-a zi a anului 2026. Au mai rămas 243 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 05 m și apune la 20 h 21 m. Luna răsare la 21 h 36 m și apune la 05 h 54 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
FRAGMENT DE ISTORIE: Prima Mare Expoziție Universală, organizată la Londra (1 mai 1851)
La 1 mai 1851 a fost deschisă într-o uriașă clădire de sticlă, ridicată în Hyde Park, Londra, prima expoziție universală, intitulată Marea Expoziție a Lucrărilor Industriei Tuturor Națiunilor (Great Exhibition of the Works of Industry of All Nations), una dintre cele mai populare atracții publice din Londra secolului al XIX-lea, care a prezentat industrie și mate
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* Coiful de la Coțofenești și cele două brățări de aur, pot fi văzute până pe 3 mai Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) rămâne deschis în perioada 29 aprilie - 3 mai, iar vizitatorii pot admira Coiful de la Coțofenești și cele două brățări de aur până duminică, 3 mai, în intervalul 10:00-18:00, conform MNIR
PERSONALITATEA ZILEI: Regizorul John Woo
Cariera ilustră de regizor a lui John Woo a început în Hong Kong, unde a petrecut peste două decenii în centrul unei industrii cinematografice înfloritoare, regizând peste 26 de filme artistice. John Woo a fost cunoscut în principal ca specialist în comedie până la mijlocul anilor 1980, înainte de a crea o
DOCUMENTAR: Luna Mai
Luna Mai sau Florar, potrivit calendarului popular, indică timpul florilor, sau Frunzar - exuberanța vegetației, este a cincea lună a anului în Calendarul gregorian și ultima lună de primăvară, notează volumul 'Zile și mituri. Calendarul țăranului român' (Ion Ghinoiu, 2000). Se pare că numele latin al lunii, 'Maius', ar proveni de l
1 mai - Ziua Vesak, a lunii pline (ONU)
Ziua Vesak (Ziua Lunii pline) este sărbătorită în 2026 la data de 1 mai, fiind considerată zi sacră pentru budiștii din întreaga lume. Ziua lunii pline reprezintă ziua în care s-a născut Buddha, în anul 623 î.Hr. Ziua Vesak este marcată anual în ziua cu lună plină din luna mai, conform site-ului














