Acordul provizoriu între Comisie și Consiliu privind simplificarea politicii agricole comune, adoptarea de către PE a unei măsuri ce garantează participarea la vot a eurodeputatelor în timp ce acestea sunt însărcinate și imediat după ce au născut, prezentarea de către Comisia Europeană a Scutului european pentru democrație, anunțul vicepreședintei Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, conform căruia programul Erasmus+ va avea în 2026 un buget de peste 5 miliarde de euro în întreaga Europă, decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene, prin care a stabilit că Uniunea Europeană și-a depășit atribuțiile în stabilirea regulilor privind salariul minim, reprezintă o parte dintre evenimentele de la nivelul instituțiilor UE din intervalul 10-14 noiembrie 2025.

Consiliul Uniunii Europene
*10 noiembrie: Consiliul și Parlamentul au ajuns la un acord provizoriu de simplificare a politicii agricole comune. Acest lucru va contribui la stimularea competitivității sectorului agricol din UE prin reducerea birocrației și sprijinirea fermierilor. Aceste măsuri de simplificare ar putea duce la reduceri semnificative ale costurilor administrative atât pentru fermieri, cât și pentru administrațiile naționale. Conform evaluării inițiale a Comisiei, ele ar putea genera economii anuale de până la 1,6 miliarde de euro pentru fermieri și de peste 200 de milioane de euro pentru administrațiile statelor membre. Acordul provizoriu trebuie acum confirmat de Consiliu și de Parlamentul European înainte ca actul legislativ să fie adoptat oficial de către co-legislatori, conform https://www.europarl.europa.eu/ și https://www.consilium.europa.eu/.

*13 noiembrie: Miniștrii economiei și finanțelor din Uniunea Europeană s-au reunit în cadrul Consiliului Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN), fiind adoptate decizii cu modificări specifice la planurile de redresare și reziliență ale Belgiei, Croației, Estoniei, Luxemburgului, României și Slovaciei, informează site-ul https://www.consilium.europa.eu/.


Parlamentul European
*10 noiembrie: Europarlamentarul Siegfried Mureșan (PPE), negociator-șef al Parlamentului European privind bugetul multianual al Uniunii Europene (2028-2034), a anunțat că, după patru luni de negocieri între Parlamentul European și Comisia Europeană, legislativul UE a convins Comisia să modifice propunerea de buget UE pentru 2028-2034 prezentată în iulie, astfel încât să fie garantată finanțarea adecvată a fermierilor și regiunilor.
'În propunerea de buget multianual a Comisiei Europene pentru perioada 2028-2034, o mare parte a fondurilor este alocată țărilor membre prin intermediul unor planuri naționale. Această alocare nu prevedea, inițial, însă, o finanțare clară pentru dezvoltare rurală și pentru coeziune (cu excepția regiunilor celor mai defavorizate). Erau garantate cu finanțare clară doar plățile directe către fermieri. Noi, Parlamentul European, nu am fost de acord cu această propunere fiindcă ar fi pus în pericol fondurile pentru zonele rurale, cât și pentru regiuni, obligând satele și comunele din România să concureze cu orașele și județele noastre pentru aceiași bani. În urma presiunii din partea majorității pro-europene a Parlamentului European, noua propunere a Comisiei prevede o alocare de minimum 10% pentru zonele rurale din fondurile nealocate din planurile naționale'', a explicat Mureșan într-un comunicat.

*12 noiembrie: Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat, în dezbaterea din plenul Parlamentului European privind arhitectura cadrului financiar multianual 2028-2034, că viitorul buget multianual al UE pentru 2028-2034 trebuie să fie puternic și viabil, pentru a asigura Uniunii Europene forță, flexibilitate și o mai mare capacitate de a reacționa. Șefa executivului UE a spus că intenția Comisiei Europene este de a reforma bugetul multianual al UE - care va fi cel mai mare de până acum, cu o valoare de aproape 2.000 de miliarde de euro - printr-o prioritizare a cheltuielilor legate de apărare și competitivitate, adăugând noi surse de venituri și modificând criteriile de finanțare (trimisul special al AGERPRES, Tudor Martalogu).

*12 noiembrie: Eurodeputatul Siegfried Mureșan (grupul Partidului Popular European, PPE), co-raportor pentru viitorul cadru financiar multianual al UE, a declarat, într-o conferință de presă, că transparența, responsabilitatea democratică, predictibilitatea și natura europeană a bugetului Uniunii Europene pentru 2028-2034 sunt importante pentru Parlamentul European și pentru toate grupurile pro-europene din PE (trimisul special al AGERPRES, Tudor Martalogu).

*13 noiembrie: Parlamentul European a adoptat o măsură menită să garanteze participarea la vot a eurodeputatelor în timp ce acestea sunt însărcinate și imediat după ce au născut. Potrivit regulilor încă în vigoare, nu se permite ca eurodeputatele să voteze de la distanță în timpul concediului lor de maternitate, nici să încredințeze votul lor unui coleg sau unei colege. (AFP)

*13 noiembrie: Bugetul multianual (2028-2034) al Uniunii Europene în noua lui formă nu va dezavantaja România, ci dimpotrivă, îi va da o flexibilitate destul de bună și o libertate ca să poată aranja lucrurile, a declarat pentru AGERPRES, eurodeputatul Nicolae Ștefănuță (grupul Verzilor), care a subliniat că important pentru țara noastră este să reușească să atragă toate fondurile europene ce îi sunt alocate (trimisul special al AGERPRES, Tudor Martalogu).
''Discuția nu este însă încheiată. Am primit reasigurări de la Comisie, dar ele nu sunt suficiente. Eu cred că ce trebuie să facem este să ne grăbim cu adoptarea. Noi discutăm despre noul cadru financiar multianual (CFM), dar suntem extrem de în urmă cu vechiul CFM. Pachetul României poate fi afectat de vechiul CFM dacă nu atragem tot, pentru că, în condiții de criză economică și mai ales financiară, lumea poate să zică 'de ce să vă dăm 30 de miliarde de euro când nu ați fost în stare să acoperiți decât 20 de miliarde' '', a spus Nicolae Ștefănuță, care este vicepreședinte al Parlamentului European și membru al Comisiei de bugete a Parlamentului European (BUDG).

Comisia Europeană
*11 noiembrie: Comisia Europeană a anunțat că Italia, Spania, Grecia și Cipru vor trebui să primească ajutor pentru repartizarea în alte țări a cel puțin 30.000 de solicitanți de azil și a reduce astfel 'presiunea migratorie' asupra acestor patru state. Acest anunț va deschide negocieri delicate între cei 27 de membri ai Uniunii Europene, dintre care unii se arată reticenți față de primirea de solicitanți de azil. UE a adoptat în 2024 o reformă a politicii sale în materie de azil și migrație, ce urmează să intre în vigoare. (AFP)

*12 noiembrie: Comisia Europeană a prezentat Scutul european pentru democrație, inițiativă ce stabilește o serie de măsuri concrete pentru creșterea capacității, protejarea și promovarea unor democrații puternice în întreaga Uniune Europeană. Scutul european pentru democrație și Strategia UE pentru societatea civilă includ măsuri de protejare a pilonilor esențiali ai sistemelor democratice din țările membre: oameni liberi, alegeri libere și corecte, mass-media libere și independente, o societate civilă dinamică și instituții democratice puternice.
De asemenea, executivul UE a prezentat o strategie europeană pentru societatea civilă, pentru o implicare, o protecție și un sprijin mai puternice pentru organizațiile societății civile. Ambele inițiative au fost prezentate în orientările politice și în discursul privind Starea Uniunii, rostit în septembrie la Strasbourg de președinta CE, Ursula von der Leyen, indică un comunicat al CE, conform trimisului special al AGERPRES, Tudor Martalogu.

*13 noiembrie: Vicepreședinta Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, a anunțat, la Bruxelles, că programul Erasmus+ va avea în 2026 un buget de peste 5 miliarde de euro pentru mobilități, formare și proiecte educaționale în întreaga Europă. Potrivit unui comunicat de presă al Reprezentanței Comisiei Europene în România, fondurile vor sprijini dezvoltarea competențelor, incluziunea, tranziția digitală și verde, dar și elevii și profesorii ucraineni.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE)
*11 noiembrie: Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit că Uniunea Europeană și-a depășit atribuțiile în stabilirea regulilor privind salariul minim, după ce a anulat două prevederi ale unei directive europene privind salariul minim. Danemarca a contestat reglementările, adoptate de majoritatea statelor UE în 2022, iar instanța a dat acum un verdict parțial în favoarea țării nordice, conform conform dpa.
- Judecătorii au argumentat că specificarea de criterii pentru nivelurile salariului minim interferează direct cu stabilirea salariilor, care, conform tratatelor UE, rămâne responsabilitatea statelor membre. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Roxana Losneanu, editor online: Anda Badea)