DOCUMENTAR: Actrița și poeta Ioana Crăciunescu împlinește 75 de ani (13 noiembrie)
Actrița și poeta Ioana Crăciunescu, stabilită în Franța, este cunoscută îndeosebi pentru rolul Anei din ecranizarea romanului 'Ion' de Liviu Rebreanu.
S-a născut în București, la 13 noiembrie 1950. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică în 1973 și a fost actriță a Teatrului Nottara din Capitală, potrivit volumelor 'Dicționarul Scriitorilor Români' (Ed. Fundației Culturale Române, 1995) și 'Dicționarul General al Literaturii Române' (Ed. Univers Enciclopedic, 2004), dar și site-ului www.cinemagia.ro.

Ioana Crăciunescu, 1998.
Foto: (c) MIHAI TAPLIGA/Arhiva istorică AGERPRES
Pe scena Teatrului 'Nottara' a jucat în peste 50 de roluri, făcând parte din distribuția unor spectacole legendare precum: 'Karamazovii', dramatizare de Horia Lovinescu după Dostoievski (regia Dan Micu), 'Citadela sfărâmată' de Horia Lovinescu (regia Mihai Berechet), 'Calandria' de Bernardo Bibienna (regia Costin Marinescu), 'Livada cu vișini' de Cehov (regia Dominic Dembinski), 'Floare de cactus' de Pierre Barillet și Jean Pierre Gredy (regia Mircea Cornișteanu), 'Al patrulea anotimp' de Horia Lovinescu (regia Dan Micu).

Foto: (c) MIHAI TAPLIGA/Arhiva istorică AGERPRES
Pe marele ecran s-a remarcat în: 'Zestrea' (1972), 'Actorul și sălbaticii' (1974). În filmografia realizată în țară, s-a remarcat în: 'Ediție specială' (1978, regia Mircea Daneliuc), 'Ion - blestemul pământului, blestemul iubirii' (1979, regia Mircea Mureșan) - Premiul ACIN 1980, 'De ce trag clopotele, Mitică?' (1982, regia Lucian Pintilie), 'La capătul liniei' (1982, regia Dinu Tănase), 'Femeia din Ursa Mare' (1982, regia Adrian Petringenaru), 'Promisiuni' (1985, regia Elisabeta Bostan), 'Întâmplări cu Alexandra' (1989, regia Cornel Diaconu).
Ca poetă a debutat în 'România literară' (1968). Primul volum de versuri a fost 'Scrisori dintr-un câmp cu maci' (1977), urmat de: 'Duminică absentă' (1980), 'Supa de ceapă' (1981, 2007, în ediție bilingvă), 'Iarnă clinică' (1983), 'Mașinăria cu aburi' (1984), 'Caietul cu adnotări' (1988), 'Creștet și gheare' (1998), 'Mon general' (2017), 'Chit sau dublu' (2021). La renumele său se adaugă și o importantă bibliografie literară, remarcându-se cu antologia de autor 'L' hiver clinique', apărută în Canada și Luxemburg, și cu volumul 'Creștet și gheare' (1987), lansat și în România.
Pentru activitate scriitoricească a fost distinsă cu Premiul Asociației Scriitorilor din București (1981), marele premiu 'Nichita Stănescu' pentru poezie, decernat de Ministerul Culturii și Cultelor (2009). Este membră a Uniunii Scriitorilor din România, a Uniunii Ziariștilor români, a UCIN și UNITER.
Artista a emigrat în Franța, după 1990, cariera teatrală și cinematografică fiind continuată cu succes la Paris, la Teatrul de poezie românească de la Haute Allier, dar și la Avignon și în alte orașe unde a jucat în limba franceză, în spectacole precum: 'La Philosophie dans le boudoir' de Sade, 'Les Liaisons Dangereuses' de Laclos, 'Les sept contre Thebes' de Eschil, 'Salve regina' de Virgil Tănase, 'Le cadavre vivant' de Tolstoi, 'Sufleurul fricii' de Matei Vișniec ș.a.. De asemenea a jucat în filme precum: 'Quelque part vers Conakry' (regia Francoise Ebrard, 1992), în drama 'Mensonge' (regia Francois Margolin, 1993) sau în comedia 'Pullman paradis' (regia Michele Rosier, 1995), conform surselor amintite.
Ioana Crăciunescu a revenit periodic în România și a continuat să joace la București și la Teatrul Național Radu Stanca din Sibiu, și a susținut recitaluri de poezie. Astfel, o regăsim în: 'Hamlet. Intolerable' de Andreea Dumitru (2004); 'Richard al III-lea nu se mai face' de Matei Vișniec (regia Michel Vivier, 2005); 'O femeie singură', după un text de Dario Fo și Franca Rame și 'Sufleorul fricii' de Matei Vișniec (2015).

Foto: (c) GRIGORE POPESCU/ AGERPRES FOTO
După 2000, a apărut pe marele ecran în: 'Undeva în Palilula' (regia Silviu Purcărete, 2012), 'Sieranevada' (regia Cristi Puiu, 2016), 'Scara' (regia Vlad Păunescu, 2021), 'Mireasa Mortului' (regia Cornel Gheorghiță, 2022). Cele mai recente roluri sunt în: 'Nu mă lăsa să mor' (regia Andrei Epure, 2025), și 'Codobelcul' (regia Corel Gheorghiță, 2025).
Ioana Crăciunescu a fost distinsă cu Premiul pentru întreaga activitate în cadrul celei de-a 17-a ediții a Galei Premiilor Gopo (2023). AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiță, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Andreea Preda)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
DOCUMENTAR: 130 de ani de la nașterea Reginei-mamă Elena a României (3 mai)
Regina-mamă Elena a României, mama regelui Mihai I (1927-1930; 1940-1947), născută Alteța Sa Regală principesa Elena a Greciei și a Danemarcei, la 3 mai 1896, a fost fiica regelui Constantin I al elenilor și reginei Sofia, născută principesă a Prusiei. A fost sora regilor George al II-lea, Alexandru și Pavlos ai Greciei. A fost strănepoata reginei Victoria a Marii Brit
3 mai - Ziua mamei
La 3 mai este sărbătorită, în România, Ziua mamei. Celebrarea acestei zile a fost instituită în 2009, prin Legea nr. 319/2009, care stabilește marcarea acesteia în fiecare an, în prima duminică a lunii mai. Potrivit acestei legi, în România este marcată și Ziua tatălui în cea de-a doua duminică a l
3 mai - Ziua mondială a libertății presei (ONU)
Ziua mondială a libertății presei 2026 oferă un moment critic pentru a reafirma libertatea de exprimare, atât ca pârghie normativă, cât și empirică pentru modelarea viitorului societăților informaționale. Libertatea presei și jurnalismul independent nu sunt probleme sectoriale, ci forțe pentru viitor și factori transversali care facilitează pacea, rezilienț
3 mai - Ziua mondială a râsului
Ziua mondială a râsului este sărbătorită anual în prima duminică din luna mai și reprezintă un prilej de a celebra bucuria, sănătatea și puterea pozitivă a râsului. În anul 2026, această zi este marcată la 3 mai. Ziua mondială a râsului a fost inițiată în 1998 de fondatorul mișcării Laughter Yoga, medicul indian Madan Katari
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 3 mai
Ortodoxe Sf. Cuv. Irodion de la Lainici; Sf. Mc. Timotei și soția sa, Mavra Duminica a 4-a după Paști Greco-catolice Duminica a 4-a a Paștilor. Sf. m. Timotei și Maura Romano-catolice Duminica a 5-a a Paștelui Ss. Filip și Iacob, ap.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 3 mai
Este a 123-a zi a anului 2026. Au mai rămas 242 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 04 m și apune la 20 h 22 m. Luna răsare la 22 h 40 m și apune la 06 h 24 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
2 mai - Ziua mondială a tonului (ONU)
Adunarea Generală a ONU prin Rezoluția adoptată la 7 decembrie 2016 decide să desemneze 2 mai drept Ziua mondială a tonului. (sursa: https://www.un.org) De asemenea, invită toate statele membre, organizațiile sistemului Națiunilor Unite, alte organizații internaționale și regionale și societatea civilă, inclusi
2 mai - Ziua națională a tineretului
La 2 mai este marcată Ziua națională a tineretului. Aniversarea acestei zile se realizează prin textul Legii nr. 425/2004. Proiectul legislativ privind decretarea marcării acestei zile a fost inițiat în 2004, de 15 deputați din formațiunile politice parlamentare. Respinsă de Senat, la 1 aprilie 2004, propunerea legislativă a fost adoptată de plenul Camer
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 2 mai
Ortodoxe Sf. Ier. Atanasie al III-lea (Patelarie), patriarhul Constantinopolului; Aducerea moaștelor Sf. Ier. Atanasie cel Mare; Sf. Matrona de la Moscova Greco-catolice Aducerea moaștelor Sf. Atanasie cel Mare al Alexandriei Romano-catolice Ss. Atanasiu, ep. în
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 2 mai
Este a 122-a zi a anului 2026. Au mai rămas 243 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 05 m și apune la 20 h 21 m. Luna răsare la 21 h 36 m și apune la 05 h 54 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
FRAGMENT DE ISTORIE: Prima Mare Expoziție Universală, organizată la Londra (1 mai 1851)
La 1 mai 1851 a fost deschisă într-o uriașă clădire de sticlă, ridicată în Hyde Park, Londra, prima expoziție universală, intitulată Marea Expoziție a Lucrărilor Industriei Tuturor Națiunilor (Great Exhibition of the Works of Industry of All Nations), una dintre cele mai populare atracții publice din Londra secolului al XIX-lea, care a prezentat industrie și mate
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* Coiful de la Coțofenești și cele două brățări de aur, pot fi văzute până pe 3 mai Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) rămâne deschis în perioada 29 aprilie - 3 mai, iar vizitatorii pot admira Coiful de la Coțofenești și cele două brățări de aur până duminică, 3 mai, în intervalul 10:00-18:00, conform MNIR
PERSONALITATEA ZILEI: Regizorul John Woo
Cariera ilustră de regizor a lui John Woo a început în Hong Kong, unde a petrecut peste două decenii în centrul unei industrii cinematografice înfloritoare, regizând peste 26 de filme artistice. John Woo a fost cunoscut în principal ca specialist în comedie până la mijlocul anilor 1980, înainte de a crea o
DOCUMENTAR: Luna Mai
Luna Mai sau Florar, potrivit calendarului popular, indică timpul florilor, sau Frunzar - exuberanța vegetației, este a cincea lună a anului în Calendarul gregorian și ultima lună de primăvară, notează volumul 'Zile și mituri. Calendarul țăranului român' (Ion Ghinoiu, 2000). Se pare că numele latin al lunii, 'Maius', ar proveni de l
1 mai - Ziua Vesak, a lunii pline (ONU)
Ziua Vesak (Ziua Lunii pline) este sărbătorită în 2026 la data de 1 mai, fiind considerată zi sacră pentru budiștii din întreaga lume. Ziua lunii pline reprezintă ziua în care s-a născut Buddha, în anul 623 î.Hr. Ziua Vesak este marcată anual în ziua cu lună plină din luna mai, conform site-ului














