Acordul provizoriu privind măsurile de stimulare a investițiilor în apărare în bugetul actual al UE, aprobarea contribuției actualizată stabilită la nivel național a Uniunii Europene, deschiderea oficială, la Chișinău, în Republica Moldova, a biroului Parlamentului European, eliberarea a 21,5 milioane euro sub formă de ajutor umanitar, în contextul în care Venezuela și Haiti se confruntă cu devastarea provocată de uraganul Melissa, adoptarea pachetului anual privind extinderea, adoptarea programului de lucru al Consiliului European pentru Inovare (CEI), publicarea sondajului Flash Eurobarometru privind 'Provocările și prioritățile UE' se numără printre evenimentele perioadei amintite.

Consiliul Uniunii Europene
La 5 noiembrie 2025, negociatorii Consiliului și ai Parlamentului European au ajuns la un acord provizoriu privind măsurile de stimulare a investițiilor în apărare în bugetul actual al UE pentru a pune în aplicare așa-numitul Plan 'ReArm Europe', o inițiativă a UE de creștere a cheltuielilor pentru apărare și de consolidare a capacităților militare ale UE. Acordul include o decizie istorică de asociere a Ucrainei la Fondul European de Apărare, subliniind angajamentul durabil al UE față de securitatea și reziliența Ucrainei, precum și integrarea treptată a acesteia în baza industrială de apărare europeană, potrivit https://www.consilium.europa.eu/.

Acordul provizoriu general menține orientarea generală a propunerii Comisiei, care își propune să faciliteze investiții mai rapide, flexibile și coordonate în Baza Industrială și Tehnologică de Apărare Europeană (EDTIB) prin modificarea a cinci regulamente ale UE care vizează: Programul Europa Digitală, Fondul European de Apărare, Mecanismul pentru Interconectarea Europei, Platforma Tehnologii Strategice pentru Europa (STEP) și programul Orizont Europa.

Colegiuitorii au convenit să extindă sprijinul financiar al UE în cadrul programului Orizont Europa pentru a acoperi companiile cu dublă utilizare și cele din domeniul apărării, menținând în mare măsură regulile de eligibilitate deja prezente în instrumentele UE, cum ar fi SAFE (Acțiunea pentru Europa) și EDIP (Programul European de Investiții în Apărare). În plus, colegiuitorii au convenit să asocieze Ucraina la Fondul European de Apărare, creând astfel noi posibilități pentru entitățile ucrainene de a se alătura viitoarelor activități de cercetare și dezvoltare colaborative în domeniul apărării ale UE.

Consiliul a aprobat, la 5 noiembrie 2025, o Contribuție actualizată, stabilită la nivel național, a Uniunii Europene și a statelor sale membre, care va fi prezentată Convenției-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice (CCONUSC) înaintea COP30 (10-21 noiembrie 2025). După contribuția stabilită la nivel național din 2020 și actualizarea sa din 2023, contribuția actuală acoperă perioada până în 2035. Contribuția convenită la nivel național reiterează obiectivul UE de a realiza o reducere netă de 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) până în 2030 și introduce o contribuție indicativă între 66,25% și 72,5% pentru 2035, pe calea atingerii neutralității carbonului până în 2050, potrivit https://www.consilium.europa.eu/.

'Prin adoptarea Contribuției stabilite la nivel național a UE, transmitem un semnal puternic înainte de COP30 că ne menținem pe deplin angajamentul față de obiectivele Acordului de la Paris. Acest lucru ne permite să pledăm pentru mai multe acțiuni climatice la nivel global la reuniunea COP30, alături de restul lumii.' a declarat cu acest prilej Lars Aagaard, ministrul danez al Climei, Energiei și Utilităților Publice

În Contribuția stabilită la nivel național actualizată, UE își stabilește obiectivele climatice ambițioase și cadrele de politică pe care le implementează pentru a atinge neutralitatea carbonului până în 2050. Aceasta reamintește acordul la care s-a ajuns în cadrul Consiliului cu privire la un obiectiv climatic pentru 2040, inclusiv o contribuție adecvată de credit internațional de înaltă calitate, într-un mod ambițios și eficient din punct de vedere al costurilor.

Contribuția stabilită la nivel național evidențiază, de asemenea, progresele continue ale UE în ceea ce privește acțiunile climatice pentru o economie liberă de emisiile gazelor de seră și contribuția UE la eforturile globale convenite ca urmare a primei Evaluări Globale (GST) la COP28 de la Dubai. Acestea includ angajamentul de a tripla capacitatea globală de energie regenerabilă și de a dubla rata de eficiență energetică globală până în 2030. Contribuția stabilită la nivel național actualizată evidențiază eforturile UE în acest sens; datorită acestora, 44% din producția de energie electrică a UE în 2023 provine din surse regenerabile de energie, creșterea fiind la 47% în estimările din 2024. În plus, noua Contribuție Determinată la Nivel Național evidențiază eforturile accelerate ale UE către un sector energetic care să devină predominant fără combustibili fosili cu mult înainte de 2050, recunoscând totodată importanța eliminării treptate a combustibililor fosili la nivel global, fără măsuri de reducere a emisiilor. În acest scop, UE recunoaște necesitatea de a utiliza toate tehnologiile disponibile pentru a reduce emisiile din sectoarele cel mai greu de eliberat.

Parlamentul European
Demonstrând angajamentul ferm al Europei față de partenerii din regiune, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a deschis oficial, la 7 noiembrie 2025, biroul Parlamentului European la Chișinău, indică https://www.europarl.europa.eu/.

În contextul tensiunilor geopolitice accentuate și al unui impuls reînnoit în spatele extinderii UE, deschiderea biroului Parlamentului în Republica Moldova transmite un semnal politic puternic. Aceasta demonstrează solidaritate, parteneriat și sprijin pentru autorități, societatea civilă și cetățenii din întreaga regiune a Parteneriatului Estic. Aceasta reflectă hotărârea Parlamentului European de a-și aprofunda implicarea în aceste țări.

Președinta Metsola a afirmat: 'Parlamentul European este ferm alături de Republica Moldova și de toți prietenii noștri din Parteneriatul Estic. Astăzi deschidem acest birou la Chișinău ca o expresie tangibilă a credinței noastre în viitorul Republicii Moldova în cadrul familiei europene.'

Într-un raport adoptat în iunie 2025, membrii Parlamentului European recunosc că relația dintre UE și Republica Moldova a intrat într-o nouă fază, caracterizată de o cooperare sporită și de eforturile continue ale guvernului de la Chișinău de a armoniza legislația națională cu 'acquis-ul UE'. Biroul va promova pozițiile și activitățile Parlamentului și va sprijini democrația și reformele instituționale în regiune. De asemenea, va facilita pregătirea și monitorizarea vizitelor oficiale ale deputaților europeni, consolidând în același timp cooperarea cu alți actori ai UE, organizații internaționale și societatea civilă de la fața locului, promovând legături mai strânse între Uniunea Europeană și vecinii săi.

Comisia Europeană
UE a eliberat, potrivit unui comunicat din 3 noiembrie 2025, 21,5 milioane euro sub formă de ajutor umanitar, în contextul în care Venezuela și Haiti se confruntă cu o agravare a crizelor umanitare și în contextul în care zona Caraibilor se confruntă cu devastarea provocată de uraganul Melissa. Finanțarea va ajuta partenerii să ofere asistență esențială, cum ar fi alimente, asistență medicală, protecție și ajutor de urgență celor care au cea mai mare nevoie. Până la 14,5 milioane euro vor aborda consecințele crizei din Venezuela, inclusiv efectele de propagare asupra țărilor învecinate, cum ar fi Columbia. Domeniile prioritare de intervenție sunt protecția, asistența medicală și nutriția, notează https://ec.europa.eu/.

Alte 5 milioane euro vor sprijini răspunsul de urgență la uraganul Melissa din Jamaica, Cuba și Haiti. Partenerii umanitari ai UE furnizează deja apă potabilă, articole de salubritate și adăposturi de urgență, în timp ce UE pregătește zboruri umanitare pe podurile aeriene și desfășurarea de stocuri de ajutor prin intermediul mecanismului de protecție civilă al UE. Acest sprijin se adaugă ajutoarelor care sunt canalizate prin intermediul mecanismului de protecție civilă al Uniunii, donate de Franța, Luxemburg, Belgia și Germania, inclusiv adăposturi, apă și salubritate, echipamente de protecție și sprijin energetic. Spania trimite o echipă medicală cu un spital de campanie. Restul de 2 milioane euro vor sprijini persoanele afectate de criza din Haiti, unde nivelurile fără precedent ale violenței bandelor continuă să pună în pericol multe comunități, forțând oamenii să fugă. Finanțarea va fi utilizată pentru a oferi asistență alimentară și sprijin populațiilor strămutate.

La 4 noiembrie 2025, Comisia Europeană a adoptat pachetul anual privind extinderea, care include o evaluare cuprinzătoare a progreselor înregistrate de partenerii implicați în procesul de extindere în ultimele douăsprezece luni. În pachetul din acest an se reafirmă că dinamica extinderii ocupă un loc important pe agenda priorităților UE. Se confirmă, de asemenea, faptul că aderarea de noi state este tot mai aproape.

Menținerea unei abordări coerente bazată pe merite este esențială în acest context. Muntenegru, Albania, Ucraina, Republica Moldova, Serbia, Macedonia de Nord, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Turcia și Georgia își continuă drumul către UE. Ritmul reformelor, în special în domeniul democrației, al statului de drept și al drepturilor fundamentale, are un impact direct asupra ritmului aderării. Aceste progrese aduc beneficii atât țărilor care doresc să devină membre, cât și actualelor state membre ale UE, promovând prosperitatea, democrația, securitatea și stabilitatea și creând în același timp noi oportunități pentru cetățeni și întreprinderi, cum ar fi investițiile strategice și deschiderea pieței unice.

Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a declarat: 'Suntem mai hotărâți ca niciodată ca extinderea UE să devină realitate. Deoarece o Uniune mai mare înseamnă o Europă mai puternică și mai influentă pe scena mondială. Dar extinderea este un proces bazat pe merite. Pachetul nostru oferă recomandări specifice tuturor partenerilor noștri. Și tuturor le spunem: aderarea la UE este o ofertă unică. O promisiune de pace, prosperitate și solidaritate. Prin reformele adecvate și printr-o voință politică puternică, partenerii noștri pot profita de această oportunitate.', se arată pe site-ul Comisiei Europene, https://ec.europa.eu/.

La 6 noiembrie 2025, Comisia Europeană a adoptat programul de lucru al Consiliului European pentru Inovare (CEI), alocând 1,4 miliarde euro pentru a sprijini cei mai promițători antreprenori și cercetători din domeniul tehnologiei profunde din Europa. Noul program se axează pe nevoile cele mai stringente ale inovatorilor europeni: acces simplificat la finanțare substanțială, investiții și acces mai ușor la clienți și parteneri din întreaga Europă și din afara acesteia, conform https://ec.europa.eu/.

Pe baza acestui sprijin, Comisia se pregătește, de asemenea, să lanseze Fondul Scaleup Europe, o inițiativă bazată pe piață, gestionată privat și cofinanțată în cadrul Fondului CEI. Creat în parteneriat cu investitori privați, fondul va acoperi deficitul de investiții cu care se confruntă întreprinderile în curs de extindere din domeniul tehnologiei din Europa și va furniza capitalul de creștere în stadiu avansat necesar pentru a le ajuta să se extindă la nivel internațional, rămânând în același timp ancorate în Europa. Împreună, programul de lucru al CEI pentru 2026 și noul fond formează un cadru european mai puternic pentru transformarea cercetării de nivel mondial în întreprinderi competitive la nivel mondial.

Noul program introduce îmbunătățiri-cheie, inclusiv un proces de depunere a cererilor mai simplu și mai rapid pentru Acceleratorul CEI și lansarea unor provocări-pilot în materie de inovare avansată, inspirate de abordarea Agenției SUA pentru Programul de Cercetare Avansată (ARPA).

Comitetul CEI a jucat un rol consultativ important în conturarea programului de lucru pentru 2026, oferind orientări strategice și propunând îmbunătățiri pentru ca sprijinul CEI să fie mai rapid, mai bine direcționat și mai bine aliniat la nevoile inovatorilor. Printre principalele puncte de interes se numără: pilotarea provocărilor în materie de inovare avansată ale CEI, care să facă legătura cu următorul program Orizont Europa; un proces de depunere a cererilor mai rapid, mai simplu și mai robust pentru Acceleratorul CEI.

Conform rezultatelor celui mai recent sondaj Flash Eurobarometru privind 'Provocările și prioritățile UE', publicat la 7 noiembrie, respectul pentru democrație, drepturile omului și statul de drept (36%) și puterea economică, industrială și comercială a UE (31%) rămân principalele puncte forte ale UE, urmate de relațiile bune și solidaritatea dintre statele membre ale UE (28%), potrivit https://ec.europa.eu/.

Întrebați despre valori, peste jumătate dintre europeni spun că UE, mai degrabă decât alte țări din lume, întruchipează cel mai bine respectul pentru drepturile și valorile fundamentale, libertatea de exprimare (55% pentru fiecare) și egalitatea și bunăstarea socială (52%).

Războiul din Ucraina rămâne principala provocare actuală cu care se confruntă UE, menționată de 47% dintre europeni.

Când sunt întrebați despre provocările globale pentru viitorul UE, conflictele din lume sunt problema cea mai des menționată (41%), urmate de migrația neregulamentară (35%) și schimbările climatice și problemele de mediu (31%). A patra problemă cea mai menționată este una nouă, și anume riscul ca UE să-și piardă vocea și influența în lume (30%).

O mare majoritate a europenilor consideră că statele membre pot obține rezultate mai bune în negocierile comerciale și parteneriatele economice lucrând împreună la nivelul UE, mai degrabă decât acționând singure (79%) și că UE ar trebui să-și diversifice relațiile comerciale cu țări din întreaga lume pentru a-și consolida independența economică și a sprijini întreprinderile din UE (83%).

Majorități similare susțin acțiunile UE de consolidare a economiei pe plan intern. 81% dintre respondenți sunt de acord că UE ar trebui să ia măsuri pentru a ajuta industriile UE să devină mai competitive și să reducă emisiile de gaze, în timp ce 82% sunt de acord că UE ar trebui să ia măsuri pentru a sprijini echitatea între grupurile sociale și generații.

În ceea ce privește prioritățile politice generale, 34% dintre europeni menționează securitatea și apărarea printre domeniile pe care UE ar trebui să le abordeze ca prioritate, urmați de 32% care menționează migrația neregulamentară și 27% care menționează războiul din Ucraina.

52% dintre europeni (reprezentând o scădere de șase puncte procentuale față de vara anului 2024) sunt optimiști cu privire la viitorul UE, în timp ce 43% sunt pesimiști. 52% dintre aceștia spun că au încredere în puterea democrației UE în următorii cinci ani, în timp ce 44% nu sunt încrezători.

În același timp, 48% dintre europeni spun că au încredere în performanța economiei UE în următorii cinci ani, în timp ce 48% nu sunt încrezători. În cele din urmă, două treimi (66%) dintre cetățenii UE sunt îngrijorați de securitatea UE în următorii cinci ani.

Sondajul Eurobarometru Flash 569 a fost realizat între 3 și 10 septembrie 2025 în cele 27 de state membre. 25.893 de cetățeni ai UE au fost intervievați online. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Ady Ivaşcu)