Barometrul statistic al lunii august 2025
Populația rezidentă din România și-a continuat scăderea în 2024, cu un sold al migrației internaționale pozitiv, conform INS. În 2024, prețurile au crescut cu 4% sau mai mult în trei țări ale UE: România (5,8%), Belgia (4,3%) și Croația (4,0%), arată Eurostat. Cercetarea realizată de Eurobarometru 'Atitudinea cetățenilor față de impozitare'' relevă un sprijin public puternic pentru schimbările de politici care vizează creșterea taxelor de mediu și de sănătate și asigurarea echității și transparenței în impozitarea societăților și a persoanelor fizice în interiorul Uniunii Europene. În 2024, UE a recoltat cu 6% mai multe legume proaspete față de anul precedent, dar cu 2% mai puține fructe. Cetățenii din UE și-au evaluat situația financiară cu 6,6 pe o scară de la 0 la 10, în timp de în România acest indicator a fost 7, la nivelul anului 2022, potrivit Biroului European de Statistică.
La 1 ianuarie 2025, datele provizorii estimate indicau o scădere a populație rezidente (totalitatea persoanelor de cetățenie română, străină sau fără cetățenie, care au reședința obișnuită în România, pentru o perioadă de cel puțin 12 luni) și un sold al migrației internaționale pozitiv în anul 2024, potrivit https://insse.ro/.
Populația rezidentă a fost de 19.036.031 persoane, în scădere cu 31,5 mii persoane față de 1 ianuarie 2024. Principala cauză a scăderii: spor natural negativ (diferența dintre numărul născuților-vii și al decedaților: -101,8 mii persoane). Soldul migrației internaționale pozitiv: +58,8 mii persoane, dar insuficient pentru a compensa pierderea naturală.
Populația urbană, precum și cea de sex feminin sunt majoritare (51,3%, respectiv 51,4%).
Fenomenul de îmbătrânire demografică continuă să se accentueze, ridicându-se la 130 persoane vârstnice la 100 de tineri sub 15 ani. Raportul de dependență demografică a stagnat la 56,1 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte.
Soldul migrației internaționale în anul 2024 (date provizorii estimate anual în conformitate cu prevederile Regulamentului UE nr. 1260/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile demografice europene) a fost pozitiv, numărul imigranților depășind numărul emigranților cu 58,8 mii persoane. Astfel, România a continuat să fie o țară de imigrare. Cu toate acestea, soldul migrației internaționale, în scădere fată de anii precedenți, nu a reușit să compenseze sporul natural negativ (-102 mii persoane). Drept urmare, la 1 ianuarie 2025, populația rezidentă a României a fost în scădere față de aceeași dată a anului anterior. În cursul anului 2024, bărbații au fost majoritari atât în rândul emigranților (57,6%), cât și în rândul imigranților (58,3%), arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) la 29 august 2025.
***
Cercetarea realizată de Eurobarometru 'Citizens' attitudes towards taxation' ('Atitudinea cetățenilor față de impozitare''), publicată în luna august, relevă un sprijin public puternic pentru schimbările de politici care vizează creșterea taxelor de mediu și de sănătate și asigurarea echității și transparenței în impozitarea societăților și a persoanelor fizice în interiorul Uniunii Europene. Constatările subliniază un sprijin larg pentru măsuri precum regulile minime de impozitare a societăților, impozitarea celor mai bogați și taxele de mediu, reflectând așteptările cetățenilor pentru un sistem fiscal mai echitabil și mai sustenabil.
Între respondenții care susțin majorarea impozitelor, aproape jumătate (48%) din UE și 66% din România menționează că ar crește mai întâi impozitele pe tutun și alcool, dacă ar fi nevoie să se majoreze impozitele pentru a finanța serviciile publice.
Aproape șase din zece respondenți (59%) din UE și 70% din România susțin utilizarea taxelor pentru a descuraja utilizarea sau consumul de bunuri dăunătoare mediului și de surse de energie poluante. Puțin peste jumătate (53%) din cetățenii UE și jumătate dintre români susțin impozitarea călătoriilor aeriene la aceeași cotă ca și alte moduri de transport.
Întrebați dacă cetățenii din țările lor plătesc impozite proporțional cu venitul și averea lor, unul din cinci respondenți (20%) menționează că acest lucru se face 'în mare măsură', în timp ce aproximativ unul din doi (51%) raportează că acest lucru se face 'într-o oarecare măsură'.
Opt din zece respondenți din UE și 76% din România sunt de acord că marile companii multinaționale ar trebui să fie obligate să plătească o sumă minimă de impozite în fiecare țară în care operează, existând un sprijin puternic în toate statele membre.
Când au fost întrebați ce acțiuni ar UE să acorde prioritate în materie de impozitare, peste jumătate dintre respondenți din UE (54%) și 40% din România identifică combaterea evitării și evaziunii fiscale ca fiind o acțiune de maximă prioritate.
***
În 2024, UE a recoltat 62,2 milioane de tone de legume proaspete, reprezentând o creștere de 6% față de cele 58,8 milioane de tone recoltate în 2023, arată rezultatele publicate de Eurostat la 25 august 2025.
Spania (14,8 milioane de tone), Italia (13,9 milioane de tone) și Franța (5,8 milioane de tone) au fost principalii producători de legume proaspete din UE, reprezentând împreună 55% din recolta totală. România a înregistrat o producție de 1,153 milioane de tone în 2024, potrivit datelor publicate pe https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser.
În 2024, producția recoltată a UE pentru mai multe legume cheie a crescut față de 2023: producția de roșii a fost cu 5% mai mare, ajungând la 16,8 milioane de tone, producția de morcovi a fost cu 6% mai mare, ajungând la 4,7 milioane de tone, iar producția de ceapă a fost cu 11% mai mare, ajungând la 7 milioane de tone.
Între țările UE, Italia a fost cel mai mare producător de roșii în 2024, reprezentând 36% din recolta totală de roșii a UE, urmată de Spania (27%) și Portugalia (10%).
În 2024, producția UE de fructe, fructe de pădure și nuci (cu excepția citricelor, strugurilor și căpșunilor) a fost de 24,3 milioane de tone. Aceasta a fost cu 2% mai mică decât cantitatea recoltată în 2023. Principalii producători de fructe, fructe de pădure și nuci din UE în 2024 au fost Italia (5,4 milioane de tone), Spania (4,3 milioane de tone) și Polonia (4,1 milioane de tone), care au reprezentat împreună 57% din producția UE. România a înregistrat o producție de 1,329 milioane de tone, conform sursei citate.
Producția UE de mere recoltată a fost de 11,6 milioane de tone în 2024, majoritatea provenind din Polonia (29%), Italia (21%) și Franța (17%). Producția UE în 2024 a fost cu 4% mai mică decât în 2023.
UE a produs, de asemenea, 1,9 milioane de tone de pere în 2024, cu 2% mai mult decât în 2023. Principalii producători de pere au fost Italia (24% din totalul UE), Olanda (17%) și Belgia (15%).
Producția de piersici a fost și mai concentrată: Spania (37%), Italia (33%) și Grecia (21%) au reprezentat împreună 91% din producția recoltată a UE. Producția de piersici a UE în 2024 a fost cu 2% mai mare decât în 2023.
***
În 2022, în medie, persoanele din UE și-au evaluat situația financiară cu 6,6 pe o scară de la 0 la 10. Această valoare este puțin mai mică în comparație cu ratingul general de satisfacție față de viață de 7,1 pentru același an, arată datele publicate de Eurostat la 21 august 2025.
Cele mai ridicate niveluri de satisfacție financiară au fost găsite în Țările de Jos și Finlanda, ambele la 7,6, urmate de Suedia la 7,4 și Austria la 7,3.
La celălalt capăt al scalei, au existat șase țări din UE în care nivelul de satisfacție a fost sub 6, ceea ce înseamnă că oamenii au fost mai mult nemulțumiți decât mulțumiți de situația lor financiară. Cel mai scăzut rating a fost înregistrat în Bulgaria cu 4,6, urmată de Grecia (5,3), Croația (5,7), Slovacia (5,8), Ungaria și Letonia (ambele la 5,9). România a înregistrat un indicator de 7, conform https://ec.europa.eu/eurostat/.
***
Inflația în UE a crescut la 2,9% în 2021, urmată de o creștere rapidă a prețurilor, cu 9,2% în 2022. În 2023 și 2024, prețurile au continuat să crească, dar în ritmuri mai lente, crescând cu 6,4%, respectiv 2,6%.
În 2024, prețurile au crescut cu 4,0% sau mai mult în trei țări ale UE: România (5,8%), Belgia (4,3%) și Croația (4,0%), arată articolul 'Key figures on Europe - annual inflation rate' publicat la 11 august 2025, pe https://ec.europa.eu/eurostat/en/web/products-eurostat-news/w/wdn-20250811-1.
'Key figures on Europe - annual inflation rate' oferă o imagine de ansamblu asupra evoluțiilor recente din UE, acoperind subiecte de la oameni și societate la economie, afaceri, mediu și resurse naturale. Astăzi, ne concentrăm asupra economiei, evidențiind rata inflației din UE. Rata inflației arată modificarea prețului unui coș de bunuri și servicii de consum, explică sursa citată. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Andreea Preda)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Violonistul Isaac Stern
Unul dintre cei mai importanți violoniști ai secolului XX, Isaac Stern s-a născut la 21 iulie 1920, în Kremeneț, Ucraina, în familia lui Solomon și Clara Stern. Familia Stern s-a mutat în Statele Unite ale Americii, la San Francisco, când Isaac avea doar un an, conform https://theviolinchannel.co
22 septembrie - Ziua internațională a informării cu privire la Leucemia Mieloidă Cronică (LMC)
Ziua internațională a informării cu privire la leucemia mieloidă cronică (Ziua mondială LMC/ World CML Day), o inițiativă a organizațiilor de pacienți din întreaga lume, este marcată anual la 22 septembrie pentru a crește gradul de informare cu privire la această formă rară de cancer, dar și pentru a sărbători progresele realizate în tratarea bolii.
22 septembrie - Ziua mondială fără mașini
Ziua mondială fără mașini este marcată anual la 22 septembrie și reprezintă o inițiativă dedicată reducerii, cel puțin temporare, a utilizării autoturismelor în orașe și promovării mersului pe jos, a bicicletei și a transportului public. În 2026, ziua încheie Săptămâna europeană a mobilității, desfășurată între 16 și 22 septembrie.
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 22 septembrie
Ortodoxe Sf. Sfințit Mc. Teodosie de la Mănăstirea Brazi, mitropolitul Moldovei; Sf. Sfințit Mc. Foca, episcop de Sinope Greco-catolice Sf. ep. m. Foca Romano-catolice Ss. Maurițiu, ofițer, și îns. m.; Silvan, pustnic Sfântul Sfinți
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 22 septembrie
Este a 265-a zi a anului 2026. Au mai rămas 100 zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 03 m și apune la 19 h 13 m. Luna răsare la 17 h 25 m și apune la 02 h 02 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
21 septembrie - Ziua internațională a păcii
La 21 septembrie, este marcată Ziua internațională a păcii, sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite. Sărbătorită anual pe plan mondial, ziua a fost instituită în 1981, prin adoptarea, în unanimitate, a Rezoluției 36/67 a Adunării Generale a Națiunilor Unite. Douăzeci de ani mai târziu, textul Rezoluției 55/282 a ONU din 7 septembrie 2001
21 septembrie - Ziua mondială Alzheimer
Ziua internațională de luptă împotriva bolii Alzheimer este marcată în fiecare an pe 21 septembrie, în cadrul Lunii Mondiale a Alzheimerului. Potrivit Federației internaționale a asociațiilor dedicate bolii Alzheimer - Alzheimer's Disease International (ADI), atât în perioada premergătoare, cât și în ziua propriu-z
21 septembrie - Ziua Munților Apuseni
La 21 septembrie este celebrată, începând din acest an, Ziua Munților Apuseni. Evocând memoria lui Avram Iancu, inițiatorii legii, un grup de deputați și senatori PSD și PNL, consideră că o zi pentru Munții Apuseni, în data de 21 septembrie, contribuie la promovarea unui sentiment local și național de mândrie, stimulând dezv
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 21 septembrie
Ortodoxe Sf. Ap. Codrat; Sf. Proroc Iona Greco-catolice Sf. ap. Quadrat din Magnesia; Sf. pf. Iona. Romano-catolice SS. Matei, ap. și ev.; Iona, profet Sfântul Apostol Codrat este pomenit în calendarul creștin ortodox în ziua de 21 se
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 21 septembrie
Este a 264-a zi a anului 2026. Au mai rămas 101 zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 01 m și apune la 19 h 15 m. Luna răsare la 16 h 58 m și apune la 00 h 57 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Solista de muzică populară Laura Lavric
Una dintre cele mai îndrăgite și respectate cântărețe de muzică populară de pe meleagurile noastre, Laura Lavric este una dintre vocile de referință ale folclorului bucovinean, care, de-a lungul impresionantei sale cariere de peste șase decenii, a adus în fața publicului cântecul popular autentic al zonei folclorice pe care o reprezintă.
FRAGMENT DE ISTORIE: Prima ediție a Festivalului Internațional de Film de la Cannes (20 septembrie - 5 octombrie 1946)
Prima ediție a Festivalului Internațional de Film de la Cannes a avut loc în perioada 20 septembrie - 5 octombrie 1946, potrivit site-ului festival-cannes.com. Afișul oficial al acestei prime ediții a fost realizat de artistul Leblanc. Ceremonia de deschidere a avut loc în grădinile Hotelului
DOCUMENTAR: 160 de ani de la nașterea poetului George Coșbuc (20 septembrie)
George Coșbuc, poet și traducător, membru titular al Academiei Române, s-a născut la 20 septembrie 1866, la Hordou în județul Bistrița-Năsăud, într-o familie numeroasă, fiind al optulea copil al preotului greco-catolic Sebastian Coșbuc și al Mariei, fiică de preot. A crescut cu poveștile spuse de mama sa și de alți oameni de la țară și a învățat să ci
20 septembrie - Ziua internațională a sportului universitar
La 20 septembrie este marcată, sub auspiciile agenției UNESCO, Ziua internațională a sportului universitar (IDUS). Ziua a fost instituită în 2016 de Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO), conform www.unesco.org și www.fisu
20 septembrie - Ziua mondială a curățeniei
Ziua mondială a curățeniei este marcată, în fiecare an, la 20 septembrie. Evenimentul oferă o platformă pentru dialog internațional, schimb de cunoștințe și construire de parteneriate pentru a sprijini implementarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă și a Noii Agende Urbane - promovarea unor orașe mai eficiente din punct de vedere al utilizării resurselor, reziliente