Populația rezidentă din România și-a continuat scăderea în 2024, cu un sold al migrației internaționale pozitiv, conform INS. În 2024, prețurile au crescut cu 4% sau mai mult în trei țări ale UE: România (5,8%), Belgia (4,3%) și Croația (4,0%), arată Eurostat. Cercetarea realizată de Eurobarometru 'Atitudinea cetățenilor față de impozitare'' relevă un sprijin public puternic pentru schimbările de politici care vizează creșterea taxelor de mediu și de sănătate și asigurarea echității și transparenței în impozitarea societăților și a persoanelor fizice în interiorul Uniunii Europene. În 2024, UE a recoltat cu 6% mai multe legume proaspete față de anul precedent, dar cu 2% mai puține fructe. Cetățenii din UE și-au evaluat situația financiară cu 6,6 pe o scară de la 0 la 10, în timp de în România acest indicator a fost 7, la nivelul anului 2022, potrivit Biroului European de Statistică.


La 1 ianuarie 2025, datele provizorii estimate indicau o scădere a populație rezidente (totalitatea persoanelor de cetățenie română, străină sau fără cetățenie, care au reședința obișnuită în România, pentru o perioadă de cel puțin 12 luni) și un sold al migrației internaționale pozitiv în anul 2024, potrivit https://insse.ro/.

Populația rezidentă a fost de 19.036.031 persoane, în scădere cu 31,5 mii persoane față de 1 ianuarie 2024. Principala cauză a scăderii: spor natural negativ (diferența dintre numărul născuților-vii și al decedaților: -101,8 mii persoane). Soldul migrației internaționale pozitiv: +58,8 mii persoane, dar insuficient pentru a compensa pierderea naturală.

Populația urbană, precum și cea de sex feminin sunt majoritare (51,3%, respectiv 51,4%).

Fenomenul de îmbătrânire demografică continuă să se accentueze, ridicându-se la 130 persoane vârstnice la 100 de tineri sub 15 ani. Raportul de dependență demografică a stagnat la 56,1 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte.

Soldul migrației internaționale în anul 2024 (date provizorii estimate anual în conformitate cu prevederile Regulamentului UE nr. 1260/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile demografice europene) a fost pozitiv, numărul imigranților depășind numărul emigranților cu 58,8 mii persoane. Astfel, România a continuat să fie o țară de imigrare. Cu toate acestea, soldul migrației internaționale, în scădere fată de anii precedenți, nu a reușit să compenseze sporul natural negativ (-102 mii persoane). Drept urmare, la 1 ianuarie 2025, populația rezidentă a României a fost în scădere față de aceeași dată a anului anterior. În cursul anului 2024, bărbații au fost majoritari atât în rândul emigranților (57,6%), cât și în rândul imigranților (58,3%), arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) la 29 august 2025.

***

Cercetarea realizată de Eurobarometru 'Citizens' attitudes towards taxation' ('Atitudinea cetățenilor față de impozitare''), publicată în luna august, relevă un sprijin public puternic pentru schimbările de politici care vizează creșterea taxelor de mediu și de sănătate și asigurarea echității și transparenței în impozitarea societăților și a persoanelor fizice în interiorul Uniunii Europene. Constatările subliniază un sprijin larg pentru măsuri precum regulile minime de impozitare a societăților, impozitarea celor mai bogați și taxele de mediu, reflectând așteptările cetățenilor pentru un sistem fiscal mai echitabil și mai sustenabil.

Între respondenții care susțin majorarea impozitelor, aproape jumătate (48%) din UE și 66% din România menționează că ar crește mai întâi impozitele pe tutun și alcool, dacă ar fi nevoie să se majoreze impozitele pentru a finanța serviciile publice.

Aproape șase din zece respondenți (59%) din UE și 70% din România susțin utilizarea taxelor pentru a descuraja utilizarea sau consumul de bunuri dăunătoare mediului și de surse de energie poluante. Puțin peste jumătate (53%) din cetățenii UE și jumătate dintre români susțin impozitarea călătoriilor aeriene la aceeași cotă ca și alte moduri de transport.

Întrebați dacă cetățenii din țările lor plătesc impozite proporțional cu venitul și averea lor, unul din cinci respondenți (20%) menționează că acest lucru se face 'în mare măsură', în timp ce aproximativ unul din doi (51%) raportează că acest lucru se face 'într-o oarecare măsură'.

Opt din zece respondenți din UE și 76% din România sunt de acord că marile companii multinaționale ar trebui să fie obligate să plătească o sumă minimă de impozite în fiecare țară în care operează, existând un sprijin puternic în toate statele membre.

Când au fost întrebați ce acțiuni ar UE să acorde prioritate în materie de impozitare, peste jumătate dintre respondenți din UE (54%) și 40% din România identifică combaterea evitării și evaziunii fiscale ca fiind o acțiune de maximă prioritate.

***

În 2024, UE a recoltat 62,2 milioane de tone de legume proaspete, reprezentând o creștere de 6% față de cele 58,8 milioane de tone recoltate în 2023, arată rezultatele publicate de Eurostat la 25 august 2025.

Spania (14,8 milioane de tone), Italia (13,9 milioane de tone) și Franța (5,8 milioane de tone) au fost principalii producători de legume proaspete din UE, reprezentând împreună 55% din recolta totală. România a înregistrat o producție de 1,153 milioane de tone în 2024, potrivit datelor publicate pe https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser.

În 2024, producția recoltată a UE pentru mai multe legume cheie a crescut față de 2023: producția de roșii a fost cu 5% mai mare, ajungând la 16,8 milioane de tone, producția de morcovi a fost cu 6% mai mare, ajungând la 4,7 milioane de tone, iar producția de ceapă a fost cu 11% mai mare, ajungând la 7 milioane de tone.

Între țările UE, Italia a fost cel mai mare producător de roșii în 2024, reprezentând 36% din recolta totală de roșii a UE, urmată de Spania (27%) și Portugalia (10%).

În 2024, producția UE de fructe, fructe de pădure și nuci (cu excepția citricelor, strugurilor și căpșunilor) a fost de 24,3 milioane de tone. Aceasta a fost cu 2% mai mică decât cantitatea recoltată în 2023. Principalii producători de fructe, fructe de pădure și nuci din UE în 2024 au fost Italia (5,4 milioane de tone), Spania (4,3 milioane de tone) și Polonia (4,1 milioane de tone), care au reprezentat împreună 57% din producția UE. România a înregistrat o producție de 1,329 milioane de tone, conform sursei citate.

Producția UE de mere recoltată a fost de 11,6 milioane de tone în 2024, majoritatea provenind din Polonia (29%), Italia (21%) și Franța (17%). Producția UE în 2024 a fost cu 4% mai mică decât în 2023.

UE a produs, de asemenea, 1,9 milioane de tone de pere în 2024, cu 2% mai mult decât în 2023. Principalii producători de pere au fost Italia (24% din totalul UE), Olanda (17%) și Belgia (15%).

Producția de piersici a fost și mai concentrată: Spania (37%), Italia (33%) și Grecia (21%) au reprezentat împreună 91% din producția recoltată a UE. Producția de piersici a UE în 2024 a fost cu 2% mai mare decât în 2023.

***

În 2022, în medie, persoanele din UE și-au evaluat situația financiară cu 6,6 pe o scară de la 0 la 10. Această valoare este puțin mai mică în comparație cu ratingul general de satisfacție față de viață de 7,1 pentru același an, arată datele publicate de Eurostat la 21 august 2025.

Cele mai ridicate niveluri de satisfacție financiară au fost găsite în Țările de Jos și Finlanda, ambele la 7,6, urmate de Suedia la 7,4 și Austria la 7,3.

La celălalt capăt al scalei, au existat șase țări din UE în care nivelul de satisfacție a fost sub 6, ceea ce înseamnă că oamenii au fost mai mult nemulțumiți decât mulțumiți de situația lor financiară. Cel mai scăzut rating a fost înregistrat în Bulgaria cu 4,6, urmată de Grecia (5,3), Croația (5,7), Slovacia (5,8), Ungaria și Letonia (ambele la 5,9). România a înregistrat un indicator de 7, conform https://ec.europa.eu/eurostat/.

***

Inflația în UE a crescut la 2,9% în 2021, urmată de o creștere rapidă a prețurilor, cu 9,2% în 2022. În 2023 și 2024, prețurile au continuat să crească, dar în ritmuri mai lente, crescând cu 6,4%, respectiv 2,6%.

În 2024, prețurile au crescut cu 4,0% sau mai mult în trei țări ale UE: România (5,8%), Belgia (4,3%) și Croația (4,0%), arată articolul 'Key figures on Europe - annual inflation rate' publicat la 11 august 2025, pe https://ec.europa.eu/eurostat/en/web/products-eurostat-news/w/wdn-20250811-1.

'Key figures on Europe - annual inflation rate' oferă o imagine de ansamblu asupra evoluțiilor recente din UE, acoperind subiecte de la oameni și societate la economie, afaceri, mediu și resurse naturale. Astăzi, ne concentrăm asupra economiei, evidențiind rata inflației din UE. Rata inflației arată modificarea prețului unui coș de bunuri și servicii de consum, explică sursa citată. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Andreea Preda)