Consiliul Afaceri Economice și Financiare al UE (ECOFIN) se reunește la 20 iunie 2025, la Luxemburg, luând în discuție mecanismul de redresare și reziliență, semestrul european 2025, pactul de stabilitate și creștere, extinderea zonei euro, impozitarea etc, informează site-ul https://www.consilium.europa.eu/.

*** Discuții privind mecanismele de redresare și reziliență din statele membre
Cu privire la Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR), Consiliul urmează să adopte decizii de punere în aplicare prin care să aprobe planurile de redresare și reziliență modificate prezentate de 8 state membre. Planurile de redresare și reziliență, instituite în februarie 2021, le permit statelor membre să beneficieze de Fondul de redresare și reziliență al UE, un program de sprijin financiar conceput să contribuie la repararea daunelor economice și sociale cauzate de pandemia de COVID-19. Țările membre care accesează fonduri din PNRR, sunt condiționate să aloce cel puțin 37% din buget pentru climă și biodiversitate și încă cel puțin 20% pentru măsurile digitale. De asemenea, fiecare evaluare pozitivă a cererilor de plată este condiționată de îndeplinirea satisfăcătoare a obiectivelor de etapă și a țintelor relevante.

MRR, în valoare totală de 723,8 miliarde de euro, este finanțat pe două componente: 385,8 miliarde de euro sub formă de împrumuturi și 338 de miliarde de euro sub formă de granturi. Până în prezent, toate planurile de redresare și reziliență au fost aprobate și au fost plătite peste 311 miliarde de euro către țările membre UE.

Din decembrie 2024 și până în prezent, mai multor țări li s-au aprobat planurile modificate ale mecanismelor de redresare și reziliență: Suedia, Slovenia, Danemarca, Belgia, Grecia, Cipru, Spania, Letonia, Țările de Jos, Portugalia, Slovacia, notează site-ul https://www.consilium.europa.eu/.

*** Planul Național de Redresare și Reziliență din România (PNRR)
În România, mecanismul național din MRR poartă numele de Planul Național de Redresare și Reziliență și a fost adoptat de Consiliul UE la 29 octombrie 2021, conform https://www.consilium.europa.eu/. În forma inițială, alocările totale pentru România, erau de 29,1 miliarde de euro, dintre care: 14,2 miliarde euro sub formă de granturi și 14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi. Banii se vor acorda în tranșe, în funcție de îndeplinirea unor obiective, numite jaloane și ținte. În total, în 2021 erau 507 jaloane și ținte de realizat până la 31 decembrie 2026, se arată pe https://mfe.gov.ro/.

În cadrul reuniunii ECOFIN din decembrie 2023, a fost adoptată propunerea de modificare a PNRR pentru România. ''Noul plan, în valoare de 28,5 mld. de euro (14,9 mld. euro sub formă de împrumuturi și 13,6 mld. euro sub formă de granturi) nu reduce nivelul de ambiție legat de implementarea reformelor și investițiilor. Acoperă 66 de reforme și 111 investiții, din care 2 reforme și 7 investiții sunt aferente capitolului REPowerEU. Modificările au fost necesare pentru introducerea noului capitol REPowerEU pentru independența energetică, dar și pentru ajustarea unor măsuri ca urmare a unor circumstanțe obiective cum ar fi un nivel ridicat al inflației în 2022 și 2023 sau perturbările din lanțul de aprovizionare din cauza războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și ca urmare a revizuirii în scădere a alocației granturilor (de la 14,2 mld. EUR la 12,1 mld. EUR)'', a precizat secretarul de stat din Ministerul Finanțelor, Carmen Moraru, la 8 decembrie 2023, citată pe site-ul https://mfinante.gov.ro/.

În 20 februarie 2025, prim-ministrul Marcel Ciolacu s-a întâlnit cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pe tema renegocierii Planului Național de Redresare și Reziliență al României. Suntem ferm motivați să ne mobilizăm pentru a recupera decalajele înregistrate, din păcate, până acum, în atragerea acestor finanțări. Există însă o serie de aspecte în cadrul PNRR care necesită adaptarea la realitățile actuale și o reprofilare a investițiilor cu o cofinanțare mai mică'', a declarat premierul Marcel Ciolacu înaintea vizitei de lucru la Bruxelles. Șeful executivului a mai spus că anii 2025 și 2026 sunt decisivi pentru ca România să poată beneficia integral de finanțările din PNRR, context în care va monitoriza îndeaproape respectarea termenelor necesare pentru atragerea acestor fonduri.

La 30 mai 2025, ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a anunțat că România are suspendate la plată de către Comisie, prin Decizia 3.847 din 28 mai 2025, trei jaloane din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar termenul de rezolvare al acestora este 28 noiembrie 2025: operaționalizarea și funcționalizarea Autorității de Monitorizare a Indicatorilor de Performanță a Întreprinderilor Publice (330 de milioane de euro); administratorii de companii de la Ministerul Energiei (227 de milioane de euro); pensiile speciale (231 de milioane de euro).

Până în februarie 2025, România a atras 9,410 miliarde de euro (granturi și împrumuturi) din totalul de 28,5 miliarde de euro alocate, ceea ce reprezintă aproximativ o treime din totalul fondurilor alocate prin PNRR, informează site-urile https://www.caleaeuropeana.ro/ și https://www.fiscalcouncil.ro.

La 18 iunie 2025, ministrul interimar al Finanțelor, Barna Tanczos, a spus că România va merge la ECOFIN din 20 iunie cu un set de măsuri de ajustare bugetară, creșterile de taxe și reducerile de cheltuieli stabilite și asumate de noua coaliție de guvernare. Măsurile au fost discutate cu Comisia Europeană (CE), printre acestea fiind și 'soluții care au fost propuse inclusiv de Comisie', iar acum se află pe masa coaliției, care ar trebui să ia o decizie în timp util pentru a fi prezentate la ECOFIN din 20 iunie. Până la finalul lunii iunie, România trebuie să trimită Comisiei Europene măsurile pe care le va lua pentru ajustarea deficitului bugetar în acest an, pentru a se încadra în ținta de deficit pentru 2025, de 7% din PIB.

*** Alte subiecte discutate la Consiliul ECOFIN
Consiliul va discuta despre pachetul de primăvară al semestrului european 2025. De asemenea, Consiliul își propune să aprobe o notă orizontală privind recomandările specifice fiecărei țări. La 4 iunie 2025, La 4 iunie 2025, Comisia a publicat Pachetul de primăvară pentru semestrul european, care include un set de rapoarte de țară și recomandări pentru fiecare stat membru. Recomandările specifice fiecărei țări ar urma să fie adoptate de Consiliul în reuniunea din 8 iulie 2025.

Un alt subiect discutat este Pactul de stabilitate și creștere (PSC), un set de reguli concepute să garanteze că țările din Uniunea Europeană mențin finanțe publice solide și își coordonează politicile fiscale (adoptat în 1996). Pactul a fost introdus ca parte a celei de a treia etape a uniunii economice și monetare, conform https://eur-lex.europa.eu/. Din când în când, Comisia Europeană oferă statelor membre orientări cu privire la desfășurarea și coordonarea politicii bugetare. PSC conține atât norme preventive, cât și norme corective. PSC se aplică tuturor statelor membre ale UE, dar numai țările din zona euro pot face obiectul unor sancțiuni în temeiul componentei corective, scriu site-urile https://www.consilium.europa.eu/ și https://economy-finance.ec.europa.eu/.

Consiliul va lua în discuție și rapoartele de convergență pentru Bulgaria, adoptate de Comisie la 4 iunie. De asemenea, Consiliul va fi invitat să adopte o recomandare din partea țărilor din zona euro, care pregătește terenul pentru finalizarea actelor juridice privind adoptarea de către Bulgaria a monedei euro până în ianuarie 2026. Euro este moneda oficială a 20 de țări ale UE, care formează împreună zona euro, notează https://www.consilium.europa.eu/.

Nu în ultimul rând, se așteaptă adoptarea de către Consiliul a unui raport bianual cu privire la chestiuni fiscale, precum și concluzii privind progresele realizate de Grupul de lucru pentru Codul de conduită în timpul președinției poloneze. În plus, Consiliul va lua act de un raport intermediar referitor la revizuirea Directivei privind impozitarea energiei.

***
La reuniunea anterioară a ECOFIN din 13 mai 2025, Consiliul a avut o dezbatere cu privire la propunerea de instrument 'Acțiunea pentru securitatea Europei' (SAFE). Miniștrii au subliniat necesitatea urgentă de a sprijini industria europeană de apărare și au discutat despre aspectele bugetare și economice ale asistenței financiare furnizate de instrumentul SAFE. SAFE este un nou instrument financiar menit să ajute statele membre să crească cheltuielile pentru achizițiile publice în comun în domeniul apărării prin acordarea de asistență financiară în valoare de până la 150 miliarde de euro sub formă de împrumuturi pentru statele membre. Propunerea este în prezent discutată în grupurile de pregătire ale Consiliului. Președinția intenționează ca propunerea să fie adoptată cât mai curând posibil, se menționează pe https://www.consilium.europa.eu.

***
Consiliul Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN) este responsabil de politica Uniunii în trei domenii principale: politica economică, chestiuni referitoare la impozitare și reglementarea serviciilor financiare. De asemenea, acesta pregătește bugetul anual al UE și se ocupă de aspectele juridice și practice ale monedei unice, euro. Acesta mai coordonează pozițiile UE pentru reuniuni internaționale, precum G20, Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială, potrivit https://www.consilium.europa.eu/.

Consiliul ECOFIN este format din miniștrii economiei și finanțelor din toate statele membre. La reuniuni participă, de asemenea, comisarii europeni cu portofolii relevante pentru tematica discutată.

Reuniunile ECOFIN au loc în general o dată pe lună. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Cerasela Bădiță, editor online: Gabriela Badea)