FRAGMENT DE ISTORIE: 95 de ani de la redenumirea Constantinopol și Angora în Istanbul, respectiv Ankara (28 martie 1930)

În urma înfrângerii Imperiului Otoman în Primul Război Mondial, capitala otomană Constantinopol (astăzi Istanbul) și o mare parte din Anatolia au fost ocupate de Aliați. Ca răspuns, liderul mișcării naționaliste turce, Mustafa Kemal Atatürk, a stabilit sediul mișcării sale de rezistență în Angora (astăzi Ankara) în 1920. După câștigarea Războiului de Independență al Turciei și semnarea Tratatului de la Lausanne (1923), naționaliștii turci au înlocuit Imperiul Otoman cu Republica Turcia în câteva zile, la 29 octombrie 1923. La 13 octombrie 1923, Angora a fost proclamată capitala țării de Mustafa Kemal, devenind centrul politic și administrativ al Turciei, cu toate birourile guvernamentale și ambasadele străine transferate de la Constantinopol.
Schimbarea oficială a numelor celor două orașe a avut loc la 28 martie 1930, în urma Legii oficiilor poștale turce, parte a reformelor lui Atatürk în Republică Turcia. Numele Istanbul, derivat din expresia greacă 'eis tin poli' care înseamnă 'către oraș', era folosit în mod obișnuit de localnici cu mult înainte de redenumirea oficială, potrivit https://worldhistoryedu.com/.
Capitala Ankara, situată în centrul Podișului Anatoliei, este al doilea centru economic al țării, din 1965, după Istanbul. Întemeiată în anul 2.000 î.Hr., cucerită, apoi, de Alexandru cel Mare, în 334 î.Hr., Ankara a fost inclusă în Imperiul Roman de împăratul Augustus. A devenit în anul 25 î.Hr., capitala provinciei romane Galatia, sub numele de Ancyra. Aici a întemeiat apostolul Pavel, în 51 d.Hr., una dintre primele comunități creștine. În Evul Mediu, orașul a fost stăpânit de bizantini, cucerit de sasanizi (620), arabi (654), a redevenit bizantin, ocupat, din nou, de selgiucizi (1084), mongoli (1303). A intrat în secolul XIV, în componența Imperiului Otoman. În Evul Mediu a fost un celebru centru textil prin stofele de lână de Angora (de unde și numele orașului păstrat până în 1930), țesute din părul caprelor din regiune, apoi un centru administrativ provincial. Aici a fost înfrânt și luat prizonier sultanul Baiazid I Îldîrîm, în timpul campaniei cuceritorului mongol Timur Lenk în Anatolia. Ankara a cunoscut o nouă afirmare economică, politică, urbanistică după proclamarea sa, la 13 octombrie 1923, capitală a Republicii Turcia, devenind o metropolă dinamică și modernă, potrivit https://www.archnet.org/ și lucrării 'Enciclopedia Statelor Lumii' (Editura Meronia, 2018).
Sursa foto : introducingistanbul.com
Strâmtoarea Bosfor oferă Istanbulului un loc unic printre orașele lumii, fiind singurul oraș care se află pe două continente - Europa și Asia. Bosforul, care desparte Istanbulul, are aproximativ 35 de kilometri lungime și leagă Marea Neagră în nord de Marea Marmara în sud. Partea europeană a orașului este cea mai mare și, la rândul ei, este împărțită de Cornul de Aur. În zona europeană a orașului se află multe dintre monumentele și clădirile istorice, inclusiv Moscheea Sophia, Moscheea Albastră, Moscheea Sultanului Suleyman, Palatul Topkapi (acum muzeu) și faimosul Mare Bazar (Kapaliçarși) acoperit. Așezarea strategică a Istanbulului l-a poziționat în centrul rutelor comerciale ale regiunii, care conectau Europa, Iranul, Peninsula Arabă, Cornul Africii, Caucazul, stepa rusă, Balcanii și Bazinul Mediteranei. Republica Veneția a fost, de asemenea, un partener comercial important, dar și un rival pe măsură, conform https://marmaraeah.saglik.gov.tr/.
Istoria Istanbulului datează de 8.500 de ani, o așezare neolitică fiind descoperită în urma săpăturilor din portul Yenikapi - Theodosius. A fost capitala a trei imperii - Imperiul Roman, Bizantin și Otoman. În secolul al IV-lea d.Hr., Imperiul Roman s-a extins foarte mult, iar Istanbulul a fost ales de împăratul Constantin cel Mare pentru a înlocui Roma, drept noua capitală, grație așezării sale strategice. Orașul a fost reorganizat de-a lungul unui deceniu, fiind extinse zidurile de apărare, au fost construite temple, clădiri oficiale, palate, băi și un hipodrom. În anul 330 d. Hr., în cadrul unor grandioase ceremonii, orașul a fost declarat oficial capitala Imperiului Roman. Cunoscut sub numele de a doua Romă sau Noua Romă, la începutul erei moderne, Istanbulul a fost numit 'Bizantium' și mai târziu Constantinopol.
Și împărații, care i-au urmat lui Constantin cel Mare, au continuat să depună eforturi de înfrumusețare a orașului. În urma prăbușirii Imperiului Roman de Apus în secolul al V-lea, Istanbulul a devenit pentru mulți ani capitala Imperiului Roman de Răsărit (Bizanțul). În perioada bizantină, orașul a fost reconstruit, zidurile sale trecând printr-o nouă extindere. Zidurile, care încă se pot vedea și astăzi, lungi de 6.492 de metri, au fost construite de împăratul Teodosie I. În secolul al VI-lea, orașul, a cărui populație depășea jumătate de milion de locuitori, a cunoscut o altă epocă de aur sub împăratul Iustinian. Fosta biserică bizantină Sofia (astăzi moschee), care a supraviețuit până în zilele noastre, este o lucrare monumentală reprezentativă acestei perioade.
A urmat un segment de timp întunecat, între 532 și 718 d.Hr., în care orașul a suferit de pe urma cutremurelor, incendiilor, rebeliunilor (revolta Nika) și asediilor (avari, persani, arabi, venețieni). În 1204, în timpul Cruciadei a IV-a, orașul a fost jefuit de toate bogățiile sale, inclusiv biserici, mănăstiri și monumente. În 1261, bizantinii au recăpătat controlul asupra orașului, dar acesta nu și-a mai putut recăpăta strălucirea de odinioară. Au fost duse mai multe lupte, iar în 1400 un călător spaniol în drum spre curtea lui Timur Lenk, conducătorul din Samarkand, a scris: 'Peste tot în oraș există multe palate, biserici și mănăstiri mari, dar cele mai multe dintre ele sunt acum în ruine...'. În 1402, Timur însuși a cucerit Constantinopolul pentru o scurtă perioadă. În 1453, după un asediu de 53 de zile, Istanbulul a căzut în mâinile otomanilor conduși de sultanul Mehmet al II-lea, conform https://marmaraeah.saglik.gov.tr și https://festival.si.edu/.
Tunurile masive ale armatei sultanului Mehmet Cuceritorul, folosite pentru prima dată în istoria războiului, au reprezentat elementul de noutate decisiv prin care s-a reușit spargerea zidurilor de apărare ale Istanbulului. Orașul a devenit capitala Imperiului Otoman, populația a crescut treptat, numeroși oameni au fost aduși din diverse părți ale țării și au fost implicați apoi în reconstrucția orașului distrus. Foștilor locuitori ai orașului li s-a acordat libertatea religioasă și drepturile sociale, permițându-le să-și continue viața. La un secol după cucerire, arta turcească și-a pus amprenta asupra orașului, iar cupolele și minaretele au dominat orizontul orașului. Deoarece sultanii otomani au fost califi, începând din secolul al XVI-lea, Istanbulul a devenit centrul întregii lumi islamice. Sub stăpânirea sultanilor, orașul a fost complet reconstruit și a căpătat o atmosferă fascinantă. Palatul Sultanului, construit pe vechea acropole, domina priveliștea unică asupra Bosforului și a Cornului de Aur. Din secolul al XIX-lea, după contacte frecvente cu lumea occidentală, pe malul Bosforului au început să fie construite și palate în stilul arhitecturii europene. Multe dintre acestea sunt simboluri reprezentative pentru ultima perioadă a Imperiului Otoman.
Sursa foto: istanbultarihi.ist
Otomanii, aparținând unui mic stat din cele multe formate în Anatolia, în secolul al XIV-lea, după cucerirea din 1453, au trecut la ocuparea restului Anatoliei și a unei mari părți din Peninsula Balcanică. Cucerirea Ungariei i-a adus pe otomani în contact strâns cu statele europene, iar până în secolul al XVI-lea cea mai mare parte a Africii de nord și estul Mediteranei erau, de asemenea, sub stăpânire otomană. Imperiul Otoman a continuat să controleze o mare parte din acest teritoriu până în secolul al XIX-lea. Imperiul a fost dizolvat în 1918, la sfârșitul Primului Război Mondial, iar în 1922, ultimul sultan a fost îndepărtat de la putere de naționaliștii turci. Din 1453 până în 1922, imperiul a fost condus de 36 de conducători dintr-o singură familie în succesiune directă. În 1923, capitala a fost mutată la Ankara, iar în 1930 orașul care, din 1453, s-a numit atât Constantinopol, cât și Istanbul, a primit oficial numele unic, legal, de Istanbul, potrivit https://festival.si.edu/.
AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Liviu Tatu, editor online: Andreea Preda)
Sursa foto din deschidere: introducingistanbul.com
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 31 martie
Ortodoxe Sf. Sfințit Mc. Ipatie, episcopul Gangrei; Sf. Mc. Veniamin diaconul Greco-catolice Sf. ep. m. Ipatie al Gangrei Romano-catolice Sf. Beniamin, diacon m. Sfântul Sfințit Mucenic Ipatie este pomenit în calendarul creștin ortodox în ziua de 31 martie. Sfântu
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 31 martie
Este a 90-a zi a anului 2025. Au mai rămas 275 de zile până la sfârșitul anului bisect. Soarele răsare la 06 h 59 m și apune la 19 h 42 m. Luna răsare la 07 h 43 m și apune la 22 h 45 m. Berbec 21 martie - 20 aprilie. Al doilea decan (31 martie - 9 aprilie). AGERPRES/(Documentare - Daniela
PERSONALITATEA ZILEI: Muzicianul Eric Clapton
Muzicianul și chitaristul Eric Clapton s-a născut la 30 martie 1945, la Ripley, în Marea Britanie. A început studiile la 'Kingston College of Art', dar nu le-a finalizat. Pasionat de muzică și de chitară, a început să cânte alături de numeroase trupe britanice, printre care Roosters și Yardbirds, la cea de-a doua cântând cu Jimmy P
30 martie - Ziua internațională zero deșeuri (ONU)
La 30 martie 2025 este marcată Ziua internațională zero deșeuri, sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite, pentru reducerea practicilor de consum și de producție nesustenabile la nivel mondial, potrivit https://www.un.org. Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat, la 14 decembrie 2022, cu prilejul lucr
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 30 martie
Ortodoxe Sf. Cuv. Ioan Scărarul; Sf. Euvula, mama Sf. Pantelimon Duminica a 4-a din Post Greco-catolice Duminica 4 din Post. Sf. cuv. Ioan Scărarul Romano-catolice Duminica a 4-a din Postul Mare Ss. Ioan Climac (Scărarul), abate; Leonard Murialdo, pr.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 30 martie
Este a 89-a zi a anului 2025. Au mai rămas 276 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 00 m și apune la 19 h 41 m. Luna răsare la 07 h 18 m și apune la 21 h 20 m. Trecerea la ora de vară - ora 03 devine ora 04. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Roxana Losneanu)
CITATUL ZILEI
'Singurul mod de a-ți păstra sănătatea este să mănânci ceea ce nu vrei, să bei ceea ce nu-ți place și să faci ceea ce n-ai face.' - Mark Twain (sursa: https://www.viatasiopera.ro/)
FENOMENE ASTRONOMICE: Eclipsă parțială de Soare vizibilă de pe teritoriul României (29 martie)
La 29 martie 2025, Luna va acoperi o parte din discul solar în emisfera nordică, în cadrul unei eclipse parțiale de Soare de aproximativ patru ore, informează AFP. Fenomenul celest va începe la ora 08:50 GMT și se va încheia în jurul orei 12:43 GMT. 'Primii continentali care vor vedea eclipsa parțială vor fi locuitorii din Mau
DOCUMENTAR: Trecerea la ora oficială de vară
În noaptea de sâmbătă spre duminică, 29 spre 30 martie, ultima duminică a acestei luni calendaristice, ora 03.00 devine ora 04.00 (ora oficială a României trece de la GMT+2 la GMT+3). Orarul de vară se aplică până în ultima duminică a lunii octombrie (27), potrivit www.timeanddate.com.
CITATUL ZILEI
'Sfiiciunea a murit când s-au născut hainele.' - Mark Twain, 'Urmând ecuatorul' (MAXIME ȘI CUGETÃRI din folclorul și literatura AMERICANÃ, Colecția Cogito, Editura Albatros, 1974).
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 29 martie
Ortodoxe Sf. Sfințit Mc. Marcu, episcopul Aretuselor, și Chiril diaconul; Sf. Mc. Iona și Varahisie; Sf. Ier. Diadoh, episcopul Foticeei Greco-catolice Sf. m. Marcu al Aretusei; diac. Ciril și cei împreună cu el Romano-catolice Sf. Eustasie, ep.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 29 martie
Este a 88-a zi a anului 2025. Au mai rămas 277 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 02 m și apune la 18 h 39 m. Luna răsare la 05 h 56 m și apune la 18 h 56 m. Eclipsă de Parțială de Soare - vizibilă în România 10 h 50 m - 14 h 43 m. Vizibilă în nord-vestul Africii, Europa și
Săptămâna europeană 24-28 martie 2025
Comisia Europeană a anunțat în noua sa strategie de pregătire pentru crize și amenințări că Uniunea Europeană se pregătește pentru riscuri, precum dezastre naturale, atacuri cibernetice și crize geopolitice, inclusiv posibilitatea unei agresiuni armate împotriva țărilor membre. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat, la un summit la Paris,
Retrospectiva evenimentelor interne 24-28 martie 2025
Evaluarea preliminară pozitivă a Comisiei Europene cu privire la jalonul-cheie din cea de-a treia cerere de plată a României din Mecanismul de redresare și reziliență, amânarea programului american Visa Waiver pentru România, summitul liderilor ECR - Partidul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni de la Cluj-Napoca, depunerea moțiunilor simple împo
PERSONALITATEA ZILEI: Scrimera Laura Badea Cârlescu, campioană olimpică, mondială și europeană la proba de floretă
Laura Badea Cârlescu este prima campioană olimpică din istoria sportului romanesc la floretă feminin individual, performanță reușită la Jocurile Olimpice de la Atlanta din 1996. A participat la patru ediții consecutive ale Jocurilor Olimpice și a urcat de trei ori pe podiumul olimpic - de două ori la Atlanta (a cucerit medalia de aur la floretă individual și medalia de