FRAGMENT DE ISTORIE: 95 de ani de la redenumirea Constantinopol și Angora în Istanbul, respectiv Ankara (28 martie 1930)
În urma înfrângerii Imperiului Otoman în Primul Război Mondial, capitala otomană Constantinopol (astăzi Istanbul) și o mare parte din Anatolia au fost ocupate de Aliați. Ca răspuns, liderul mișcării naționaliste turce, Mustafa Kemal Atatürk, a stabilit sediul mișcării sale de rezistență în Angora (astăzi Ankara) în 1920. După câștigarea Războiului de Independență al Turciei și semnarea Tratatului de la Lausanne (1923), naționaliștii turci au înlocuit Imperiul Otoman cu Republica Turcia în câteva zile, la 29 octombrie 1923. La 13 octombrie 1923, Angora a fost proclamată capitala țării de Mustafa Kemal, devenind centrul politic și administrativ al Turciei, cu toate birourile guvernamentale și ambasadele străine transferate de la Constantinopol.
Schimbarea oficială a numelor celor două orașe a avut loc la 28 martie 1930, în urma Legii oficiilor poștale turce, parte a reformelor lui Atatürk în Republică Turcia. Numele Istanbul, derivat din expresia greacă 'eis tin poli' care înseamnă 'către oraș', era folosit în mod obișnuit de localnici cu mult înainte de redenumirea oficială, potrivit https://worldhistoryedu.com/.
Capitala Ankara, situată în centrul Podișului Anatoliei, este al doilea centru economic al țării, din 1965, după Istanbul. Întemeiată în anul 2.000 î.Hr., cucerită, apoi, de Alexandru cel Mare, în 334 î.Hr., Ankara a fost inclusă în Imperiul Roman de împăratul Augustus. A devenit în anul 25 î.Hr., capitala provinciei romane Galatia, sub numele de Ancyra. Aici a întemeiat apostolul Pavel, în 51 d.Hr., una dintre primele comunități creștine. În Evul Mediu, orașul a fost stăpânit de bizantini, cucerit de sasanizi (620), arabi (654), a redevenit bizantin, ocupat, din nou, de selgiucizi (1084), mongoli (1303). A intrat în secolul XIV, în componența Imperiului Otoman. În Evul Mediu a fost un celebru centru textil prin stofele de lână de Angora (de unde și numele orașului păstrat până în 1930), țesute din părul caprelor din regiune, apoi un centru administrativ provincial. Aici a fost înfrânt și luat prizonier sultanul Baiazid I Îldîrîm, în timpul campaniei cuceritorului mongol Timur Lenk în Anatolia. Ankara a cunoscut o nouă afirmare economică, politică, urbanistică după proclamarea sa, la 13 octombrie 1923, capitală a Republicii Turcia, devenind o metropolă dinamică și modernă, potrivit https://www.archnet.org/ și lucrării 'Enciclopedia Statelor Lumii' (Editura Meronia, 2018).

Sursa foto : introducingistanbul.com
Strâmtoarea Bosfor oferă Istanbulului un loc unic printre orașele lumii, fiind singurul oraș care se află pe două continente - Europa și Asia. Bosforul, care desparte Istanbulul, are aproximativ 35 de kilometri lungime și leagă Marea Neagră în nord de Marea Marmara în sud. Partea europeană a orașului este cea mai mare și, la rândul ei, este împărțită de Cornul de Aur. În zona europeană a orașului se află multe dintre monumentele și clădirile istorice, inclusiv Moscheea Sophia, Moscheea Albastră, Moscheea Sultanului Suleyman, Palatul Topkapi (acum muzeu) și faimosul Mare Bazar (Kapaliçarși) acoperit. Așezarea strategică a Istanbulului l-a poziționat în centrul rutelor comerciale ale regiunii, care conectau Europa, Iranul, Peninsula Arabă, Cornul Africii, Caucazul, stepa rusă, Balcanii și Bazinul Mediteranei. Republica Veneția a fost, de asemenea, un partener comercial important, dar și un rival pe măsură, conform https://marmaraeah.saglik.gov.tr/.
Istoria Istanbulului datează de 8.500 de ani, o așezare neolitică fiind descoperită în urma săpăturilor din portul Yenikapi - Theodosius. A fost capitala a trei imperii - Imperiul Roman, Bizantin și Otoman. În secolul al IV-lea d.Hr., Imperiul Roman s-a extins foarte mult, iar Istanbulul a fost ales de împăratul Constantin cel Mare pentru a înlocui Roma, drept noua capitală, grație așezării sale strategice. Orașul a fost reorganizat de-a lungul unui deceniu, fiind extinse zidurile de apărare, au fost construite temple, clădiri oficiale, palate, băi și un hipodrom. În anul 330 d. Hr., în cadrul unor grandioase ceremonii, orașul a fost declarat oficial capitala Imperiului Roman. Cunoscut sub numele de a doua Romă sau Noua Romă, la începutul erei moderne, Istanbulul a fost numit 'Bizantium' și mai târziu Constantinopol.
Și împărații, care i-au urmat lui Constantin cel Mare, au continuat să depună eforturi de înfrumusețare a orașului. În urma prăbușirii Imperiului Roman de Apus în secolul al V-lea, Istanbulul a devenit pentru mulți ani capitala Imperiului Roman de Răsărit (Bizanțul). În perioada bizantină, orașul a fost reconstruit, zidurile sale trecând printr-o nouă extindere. Zidurile, care încă se pot vedea și astăzi, lungi de 6.492 de metri, au fost construite de împăratul Teodosie I. În secolul al VI-lea, orașul, a cărui populație depășea jumătate de milion de locuitori, a cunoscut o altă epocă de aur sub împăratul Iustinian. Fosta biserică bizantină Sofia (astăzi moschee), care a supraviețuit până în zilele noastre, este o lucrare monumentală reprezentativă acestei perioade.
A urmat un segment de timp întunecat, între 532 și 718 d.Hr., în care orașul a suferit de pe urma cutremurelor, incendiilor, rebeliunilor (revolta Nika) și asediilor (avari, persani, arabi, venețieni). În 1204, în timpul Cruciadei a IV-a, orașul a fost jefuit de toate bogățiile sale, inclusiv biserici, mănăstiri și monumente. În 1261, bizantinii au recăpătat controlul asupra orașului, dar acesta nu și-a mai putut recăpăta strălucirea de odinioară. Au fost duse mai multe lupte, iar în 1400 un călător spaniol în drum spre curtea lui Timur Lenk, conducătorul din Samarkand, a scris: 'Peste tot în oraș există multe palate, biserici și mănăstiri mari, dar cele mai multe dintre ele sunt acum în ruine...'. În 1402, Timur însuși a cucerit Constantinopolul pentru o scurtă perioadă. În 1453, după un asediu de 53 de zile, Istanbulul a căzut în mâinile otomanilor conduși de sultanul Mehmet al II-lea, conform https://marmaraeah.saglik.gov.tr și https://festival.si.edu/.
Tunurile masive ale armatei sultanului Mehmet Cuceritorul, folosite pentru prima dată în istoria războiului, au reprezentat elementul de noutate decisiv prin care s-a reușit spargerea zidurilor de apărare ale Istanbulului. Orașul a devenit capitala Imperiului Otoman, populația a crescut treptat, numeroși oameni au fost aduși din diverse părți ale țării și au fost implicați apoi în reconstrucția orașului distrus. Foștilor locuitori ai orașului li s-a acordat libertatea religioasă și drepturile sociale, permițându-le să-și continue viața. La un secol după cucerire, arta turcească și-a pus amprenta asupra orașului, iar cupolele și minaretele au dominat orizontul orașului. Deoarece sultanii otomani au fost califi, începând din secolul al XVI-lea, Istanbulul a devenit centrul întregii lumi islamice. Sub stăpânirea sultanilor, orașul a fost complet reconstruit și a căpătat o atmosferă fascinantă. Palatul Sultanului, construit pe vechea acropole, domina priveliștea unică asupra Bosforului și a Cornului de Aur. Din secolul al XIX-lea, după contacte frecvente cu lumea occidentală, pe malul Bosforului au început să fie construite și palate în stilul arhitecturii europene. Multe dintre acestea sunt simboluri reprezentative pentru ultima perioadă a Imperiului Otoman.

Sursa foto: istanbultarihi.ist
Otomanii, aparținând unui mic stat din cele multe formate în Anatolia, în secolul al XIV-lea, după cucerirea din 1453, au trecut la ocuparea restului Anatoliei și a unei mari părți din Peninsula Balcanică. Cucerirea Ungariei i-a adus pe otomani în contact strâns cu statele europene, iar până în secolul al XVI-lea cea mai mare parte a Africii de nord și estul Mediteranei erau, de asemenea, sub stăpânire otomană. Imperiul Otoman a continuat să controleze o mare parte din acest teritoriu până în secolul al XIX-lea. Imperiul a fost dizolvat în 1918, la sfârșitul Primului Război Mondial, iar în 1922, ultimul sultan a fost îndepărtat de la putere de naționaliștii turci. Din 1453 până în 1922, imperiul a fost condus de 36 de conducători dintr-o singură familie în succesiune directă. În 1923, capitala a fost mutată la Ankara, iar în 1930 orașul care, din 1453, s-a numit atât Constantinopol, cât și Istanbul, a primit oficial numele unic, legal, de Istanbul, potrivit https://festival.si.edu/.
AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Liviu Tatu, editor online: Andreea Preda)
Sursa foto din deschidere: introducingistanbul.com
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 8 august
Este a 220-a zi a anului 2026. Au mai rămas 145 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 10 m și apune la 20 h 32 m. Luna răsare la 00 h 39 și apune la 17 h 23 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Săptămâna europeană 3-7 august 2026
Evenimente desfășurate la nivelul instituțiilor europene în perioada 3-7 august 2026: Reuniunea miniștrilor de interne ai UE pe tema crizei migranților din Ceuta; Uniunea Europeană a anunțat că va acorda Ucrainei încă 1,4 miliarde de euro în beneficii din activele rusești înghețate; Comisia Europeană a finalizat etapele juridice finale pentru
Retrospectiva evenimentelor interne 3-7 august 2026
Discuțiile și măsurile luate în contextul stării de alertă energetică (31 iul - 31 aug), adoptarea în sesiune extraordinară a propunerii legislative privind integritatea (jalon PNRR), precum și contestarea ei la CCR, adoptarea în sesiune extraordinară a propunerii legislative a Strategiei naționale privind biodiversitatea (jalon PNRR), lansarea de către AUR
PERSONALITATEA ZILEI: Muzicianul George Enescu
George Enescu este considerat cel mai important muzician român. Personalitatea sa artistică s-a manifestat în multiple ipostaze: compozitor, violonist, pedagog, pianist și dirijor, evidențiază pagina muzeului care îi poartă numele - https://www.georgeenescu.ro/. A început să c&a
7 august - Ziua internațională a berii
Ziua internațională a berii este celebrată în fiecare an în prima vineri din luna august. În 2026, această zi este marcată la 7 august. Sărbătoarea a fost fondată în 2007 în Santa Cruz, California, de antreprenorul american Jesse Avshalomov și un grup de prieteni. De la un eveniment local, Ziua internațională a berii a devenit o manifestare glob
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* Vineri, 7 august, începe cea de-a 18-a ediție a Festivalului de Film și Istorii Râșnov (FFIR), care propune, timp de 17 zile, peste 100 de evenimente în Râșnov, Brașov, Feldioara și Codlea. Primul weekend marchează începutul unui maraton cultural care va continua până pe 23 august și va reuni, în cele patru orașe gaz
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 7 august
Ortodoxe Sf. Cuv. Teodora de la Sihla; Sf. Cuv. Pafnutie - Pârvu Zugravul; Sf. Cuv. Mc. Dometie Persul; Sf. Ier. Narcis, arhiepiscopul Ierusalimului; Sf. Cuv. Nicanor Greco-catolice Cuv. m. Dometie Persul Romano-catolice Ss. Sixt al II-lea, pp. și îns., m.; Caiet
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 7 august
Este a 219-a zi a anului 2026. Au mai rămas 146 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 09 m și apune la 20 h 33 m. Luna nu răsare în această zi. Apune la 16 h 10 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Festivalul Naadam din Mongolia
Înscris în 2010 pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității, Festivalul național Naadam este celebrat în fiecare an între 11 și 13 iulie în Mongolia, potrivit https://ich.unesco.org/. Festivalul se concentrează pe trei jocuri tradiționale: cu
6 august - Ziua minerului
La 6 august este marcată anual Ziua minerului, în această zi fiind comemorați minerii uciși în timpul grevei de la Lupeni din august 1929. Totodată, cu acest prilej, sunt comemorate victimele numeroaselor accidente de muncă din minerit. Greva muncitorilor mineri de la Lupeni a izbucnit la 5 august 1929 din cauza nerezolvării conflict
6 august - Ziua Hiroshima
La 6 august, în fiecare an, este marcată Ziua Hiroshima, prin organizarea Ceremoniei Memoriale a Păcii, în fața monumentului funerar din Parcul Memorial al Păcii. Evenimentul anual, care are loc între orele 8.00 - 8.50 (ora Japoniei), este dedicat sutelor de mii de oameni care au murit în bombardamentele atomice din 1945, ce au distrus orașele Hiroshi
Cea de-a XIV-a ediție a Festivalului Săptămâna Haferland (6-9 august)
Între 6 și 9 august 2026, este programată cea de-a XIV-a ediție a Festivalului Săptămâna Haferland, ce se desfășoară în inima Transilvaniei, pe teritoriul istoric cunoscut drept Țara Ovăzului (Haferland), arată haferland.ro. Evenimentul, dedicat culturii, tradițiilor și patrimoniului sașilor
6 august - Ziua internațională a țărilor în curs de dezvoltare fără ieșire la mare (ONU)
Țările în curs de dezvoltare fără ieșire la mare (LLDC) sunt dependente de vecinii de tranzit pentru o rută către piețele mondiale. Acest dezavantaj geografic crește costurile de transport, introduce întârzieri evitabile și expune aceste țări la instabilități politice sau economice de-a lungul acestor coridoare. Rezultatele sunt evidente: costurile medii de
SĂRBĂTOARE ORTODOXĂ: Schimbarea la Față a Domnului (6 august)
Schimbarea la Față a Mântuitorului Iisus Hristos este prăznuită de creștinii ortodocși în fiecare an, pe 6 august. Sărbătoarea este cunoscută în popor și sub denumirea de Preobrajenia sau Probojenia, care provine din slavonă și înseamnă 'transformare' sau 'schimbare'. Minunea Schimbării la Față a Domnului s-a săvâr
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 6 august
Ortodoxe Schimbarea la Față a Domnului Greco-catolice Schimbarea la Față a Domnului nostru Iisus Hristos Romano-catolice Schimbarea la Față a Domnului Fer. Octavian, ep. Schimbarea la Față a Domnului încheie șirul praznicelor &icir













