FRAGMENT DE ISTORIE: 95 de ani de la redenumirea Constantinopol și Angora în Istanbul, respectiv Ankara (28 martie 1930)
În urma înfrângerii Imperiului Otoman în Primul Război Mondial, capitala otomană Constantinopol (astăzi Istanbul) și o mare parte din Anatolia au fost ocupate de Aliați. Ca răspuns, liderul mișcării naționaliste turce, Mustafa Kemal Atatürk, a stabilit sediul mișcării sale de rezistență în Angora (astăzi Ankara) în 1920. După câștigarea Războiului de Independență al Turciei și semnarea Tratatului de la Lausanne (1923), naționaliștii turci au înlocuit Imperiul Otoman cu Republica Turcia în câteva zile, la 29 octombrie 1923. La 13 octombrie 1923, Angora a fost proclamată capitala țării de Mustafa Kemal, devenind centrul politic și administrativ al Turciei, cu toate birourile guvernamentale și ambasadele străine transferate de la Constantinopol.
Schimbarea oficială a numelor celor două orașe a avut loc la 28 martie 1930, în urma Legii oficiilor poștale turce, parte a reformelor lui Atatürk în Republică Turcia. Numele Istanbul, derivat din expresia greacă 'eis tin poli' care înseamnă 'către oraș', era folosit în mod obișnuit de localnici cu mult înainte de redenumirea oficială, potrivit https://worldhistoryedu.com/.
Capitala Ankara, situată în centrul Podișului Anatoliei, este al doilea centru economic al țării, din 1965, după Istanbul. Întemeiată în anul 2.000 î.Hr., cucerită, apoi, de Alexandru cel Mare, în 334 î.Hr., Ankara a fost inclusă în Imperiul Roman de împăratul Augustus. A devenit în anul 25 î.Hr., capitala provinciei romane Galatia, sub numele de Ancyra. Aici a întemeiat apostolul Pavel, în 51 d.Hr., una dintre primele comunități creștine. În Evul Mediu, orașul a fost stăpânit de bizantini, cucerit de sasanizi (620), arabi (654), a redevenit bizantin, ocupat, din nou, de selgiucizi (1084), mongoli (1303). A intrat în secolul XIV, în componența Imperiului Otoman. În Evul Mediu a fost un celebru centru textil prin stofele de lână de Angora (de unde și numele orașului păstrat până în 1930), țesute din părul caprelor din regiune, apoi un centru administrativ provincial. Aici a fost înfrânt și luat prizonier sultanul Baiazid I Îldîrîm, în timpul campaniei cuceritorului mongol Timur Lenk în Anatolia. Ankara a cunoscut o nouă afirmare economică, politică, urbanistică după proclamarea sa, la 13 octombrie 1923, capitală a Republicii Turcia, devenind o metropolă dinamică și modernă, potrivit https://www.archnet.org/ și lucrării 'Enciclopedia Statelor Lumii' (Editura Meronia, 2018).

Sursa foto : introducingistanbul.com
Strâmtoarea Bosfor oferă Istanbulului un loc unic printre orașele lumii, fiind singurul oraș care se află pe două continente - Europa și Asia. Bosforul, care desparte Istanbulul, are aproximativ 35 de kilometri lungime și leagă Marea Neagră în nord de Marea Marmara în sud. Partea europeană a orașului este cea mai mare și, la rândul ei, este împărțită de Cornul de Aur. În zona europeană a orașului se află multe dintre monumentele și clădirile istorice, inclusiv Moscheea Sophia, Moscheea Albastră, Moscheea Sultanului Suleyman, Palatul Topkapi (acum muzeu) și faimosul Mare Bazar (Kapaliçarși) acoperit. Așezarea strategică a Istanbulului l-a poziționat în centrul rutelor comerciale ale regiunii, care conectau Europa, Iranul, Peninsula Arabă, Cornul Africii, Caucazul, stepa rusă, Balcanii și Bazinul Mediteranei. Republica Veneția a fost, de asemenea, un partener comercial important, dar și un rival pe măsură, conform https://marmaraeah.saglik.gov.tr/.
Istoria Istanbulului datează de 8.500 de ani, o așezare neolitică fiind descoperită în urma săpăturilor din portul Yenikapi - Theodosius. A fost capitala a trei imperii - Imperiul Roman, Bizantin și Otoman. În secolul al IV-lea d.Hr., Imperiul Roman s-a extins foarte mult, iar Istanbulul a fost ales de împăratul Constantin cel Mare pentru a înlocui Roma, drept noua capitală, grație așezării sale strategice. Orașul a fost reorganizat de-a lungul unui deceniu, fiind extinse zidurile de apărare, au fost construite temple, clădiri oficiale, palate, băi și un hipodrom. În anul 330 d. Hr., în cadrul unor grandioase ceremonii, orașul a fost declarat oficial capitala Imperiului Roman. Cunoscut sub numele de a doua Romă sau Noua Romă, la începutul erei moderne, Istanbulul a fost numit 'Bizantium' și mai târziu Constantinopol.
Și împărații, care i-au urmat lui Constantin cel Mare, au continuat să depună eforturi de înfrumusețare a orașului. În urma prăbușirii Imperiului Roman de Apus în secolul al V-lea, Istanbulul a devenit pentru mulți ani capitala Imperiului Roman de Răsărit (Bizanțul). În perioada bizantină, orașul a fost reconstruit, zidurile sale trecând printr-o nouă extindere. Zidurile, care încă se pot vedea și astăzi, lungi de 6.492 de metri, au fost construite de împăratul Teodosie I. În secolul al VI-lea, orașul, a cărui populație depășea jumătate de milion de locuitori, a cunoscut o altă epocă de aur sub împăratul Iustinian. Fosta biserică bizantină Sofia (astăzi moschee), care a supraviețuit până în zilele noastre, este o lucrare monumentală reprezentativă acestei perioade.
A urmat un segment de timp întunecat, între 532 și 718 d.Hr., în care orașul a suferit de pe urma cutremurelor, incendiilor, rebeliunilor (revolta Nika) și asediilor (avari, persani, arabi, venețieni). În 1204, în timpul Cruciadei a IV-a, orașul a fost jefuit de toate bogățiile sale, inclusiv biserici, mănăstiri și monumente. În 1261, bizantinii au recăpătat controlul asupra orașului, dar acesta nu și-a mai putut recăpăta strălucirea de odinioară. Au fost duse mai multe lupte, iar în 1400 un călător spaniol în drum spre curtea lui Timur Lenk, conducătorul din Samarkand, a scris: 'Peste tot în oraș există multe palate, biserici și mănăstiri mari, dar cele mai multe dintre ele sunt acum în ruine...'. În 1402, Timur însuși a cucerit Constantinopolul pentru o scurtă perioadă. În 1453, după un asediu de 53 de zile, Istanbulul a căzut în mâinile otomanilor conduși de sultanul Mehmet al II-lea, conform https://marmaraeah.saglik.gov.tr și https://festival.si.edu/.
Tunurile masive ale armatei sultanului Mehmet Cuceritorul, folosite pentru prima dată în istoria războiului, au reprezentat elementul de noutate decisiv prin care s-a reușit spargerea zidurilor de apărare ale Istanbulului. Orașul a devenit capitala Imperiului Otoman, populația a crescut treptat, numeroși oameni au fost aduși din diverse părți ale țării și au fost implicați apoi în reconstrucția orașului distrus. Foștilor locuitori ai orașului li s-a acordat libertatea religioasă și drepturile sociale, permițându-le să-și continue viața. La un secol după cucerire, arta turcească și-a pus amprenta asupra orașului, iar cupolele și minaretele au dominat orizontul orașului. Deoarece sultanii otomani au fost califi, începând din secolul al XVI-lea, Istanbulul a devenit centrul întregii lumi islamice. Sub stăpânirea sultanilor, orașul a fost complet reconstruit și a căpătat o atmosferă fascinantă. Palatul Sultanului, construit pe vechea acropole, domina priveliștea unică asupra Bosforului și a Cornului de Aur. Din secolul al XIX-lea, după contacte frecvente cu lumea occidentală, pe malul Bosforului au început să fie construite și palate în stilul arhitecturii europene. Multe dintre acestea sunt simboluri reprezentative pentru ultima perioadă a Imperiului Otoman.

Sursa foto: istanbultarihi.ist
Otomanii, aparținând unui mic stat din cele multe formate în Anatolia, în secolul al XIV-lea, după cucerirea din 1453, au trecut la ocuparea restului Anatoliei și a unei mari părți din Peninsula Balcanică. Cucerirea Ungariei i-a adus pe otomani în contact strâns cu statele europene, iar până în secolul al XVI-lea cea mai mare parte a Africii de nord și estul Mediteranei erau, de asemenea, sub stăpânire otomană. Imperiul Otoman a continuat să controleze o mare parte din acest teritoriu până în secolul al XIX-lea. Imperiul a fost dizolvat în 1918, la sfârșitul Primului Război Mondial, iar în 1922, ultimul sultan a fost îndepărtat de la putere de naționaliștii turci. Din 1453 până în 1922, imperiul a fost condus de 36 de conducători dintr-o singură familie în succesiune directă. În 1923, capitala a fost mutată la Ankara, iar în 1930 orașul care, din 1453, s-a numit atât Constantinopol, cât și Istanbul, a primit oficial numele unic, legal, de Istanbul, potrivit https://festival.si.edu/.
AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Liviu Tatu, editor online: Andreea Preda)
Sursa foto din deschidere: introducingistanbul.com
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Retrospectiva evenimentelor interne 5-9 octombrie 2026
Nouă nominalizare de premier de către președintele Nicușor Dan în persoana secretarului de stat în Ministerul Afacerilor Externe, Luca Niculescu, participarea președintelui Nicușor Dan la o discuție prin videoconferință a Grupului 'Prietenii Competitivității', discuțiile premierului desemnat Luca Niculescu cu liderii PSD, PNL și UDMR în vederea form
Săptămâna europeană 5-9 octombrie 2026
Setul de propuneri avansat de Comisia Europeană care include, între altele, trecerea de la unanimitate la majoritate calificată sau aprofundarea integrării europene în anumite domenii, decizia Consiliului UE de a prelungi măsurile restrictive individuale la adresa Rusiei, mai multe rezoluții adoptate de PE privind situația drepturilor omului în Iran, Georgi
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
*În perioada 9-11 octombrie se va defășura, la Brăila, cea de-a XIII-a ediție a Festivalului Internațional de Jazz 'Johnny Răducanu'. Evenimentul va cuprinde concursuri pentru formații, soliști instrumentiști și vocali, recitaluri, precum și o serie de evenimente dedicate personalității marelui muzician brăilean, potrivit informa
PERSONALITATEA ZILEI: Scriitorul, profesorul și activistul Daniel Vighi
Fondator al Societății Timișoara și membru al Alianței Civice, Daniel Vighi a fost una dintre cele mai respectate voci ale societății civile românești, nota pagina https://www.memorialsighet.ro/ în noiembrie 2022. A fost prozator al generației literare din anii '80, eseist și profesor de lite
DOCUMENTAR: 20 de ani de la punerea pietrei de temelie a Memorialului Victimelor Holocaustului din România (9 octombrie)
În ziua de 9 octombrie 2006, a avut loc ceremonia punerii pietrei de temelie a Memorialului Victimelor Holocaustului din România. La evenimentul din București a fost prezent președintele României de atunci, Traian Băsescu, alături de miniștri, reprezentanți ai corpului diplomatic acreditat la București, membri ai comunității evreiești din România.
Cea de-a zecea ediție a Spotlight - Festivalul Internațional al Luminii (9-11 octombrie)
Între 9 și 11 octombrie 2026, este programată cea de-a zecea ediție a Spotlight - Festivalul Internațional al Luminii, eveniment dedicat instalațiilor de light art, video mapping și experiențe interactive. Sub tema 'Playground', festivalul propune 19 proiecte, dintre care 13 instalații și șase spectacole de video mapping, realizate de artiști și studiouri din R
9 octombrie - Ziua mondială a poștei (ONU)
Anual, la 9 octombrie, este marcată Ziua mondială a poștei, dată la care, în 1874, a fost înființată Uniunea Generală a Poștelor, prin semnarea Tratatului de la Berna (Elveția). Ziua mondială a poștei a fost stabilită de Congresul Uniunii Poștale Universale (UPU), desfășurat la Tokyo, Japonia, în 1969, potrivit
9 octombrie - Ziua Națională de Comemorare a Victimelor Holocaustului din România
Ziua Națională de Comemorare a Victimelor Holocaustului din România este marcată, în fiecare an, la 9 octombrie, fiind stabilită prin Hotărârea de Guvern nr. 672/5 mai 2004, dată ce reprezintă începutul deportării evreilor din România în Transnistria, se arată pe https://roholocaust.com/.
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 9 octombrie
Ortodoxe Sf. Ap. Iacob al lui Alfeu; Sf. Cuv. Andronic și Atanasia Greco-catolice Sf. ap. Iacob al lui Alfeu; Sf. Andronic și Atanasia Romano-catolice Ss. Dionisie, ep. și îns., m.; Ioan Leonardi, pr.; Abraham, patriarh Sfântul Apos
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 9 octombrie
Este a 282-a zi a anului 2026. Au mai rămas 83 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 23 m și apune la 18 h 42 m. Luna răsare la 05 h 54 m și apune la 17 h 54 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Kimjang, procesul tradițional de preparare și împărțire a kimchi-ului în Republica Coreea
Kimchi este denumirea coreeană pentru legumele conservate, condimentate cu mirodenii și fructe de mare fermentate. Kimjang, procesul tradițional de preparare și împărțire a kimchi-ului, reafirmă identitatea coreeană și reprezintă o oportunitate excelentă de a consolida cooperarea în cadrul familiei, explică site-ul
8 octombrie - Ziua mondială a vederii
Ziua mondială a vederii ('World Sight Day' - WSD) este marcată anual, în cea de-a doua zi de joi a lunii octombrie, respectiv la 8 octombrie anul acesta, pentru a sublinia importanța sănătății ochilor și necesitatea ca toți să aibă acces egal la îngrijire oftalmologică, conform https:/
Ziua Europeană a Donării (European Donation Day - EDD) (8-10 octombrie)
Ziua Europeană a Donării (European Donation Day - EDD) - oficial, Ziua Europeană a Donării de Organe, Țesuturi și Celule - reprezintă o rază de speranță pentru cei care au nevoie de un tratament capabil să le salveze sau să le schimbe viața. Este un prilej de a recunoaște generozitatea donatorilor și a familiilor acestora, de a crește gradul de conștientizare cu privire la i
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 8 octombrie
Ortodoxe Sf. Cuv. Pelaghia și Taisia Greco-catolice Sf. cuv. Pelaghia Romano-catolice Ss. Ioan Calabria, pr.; Pelagia, fc. m. Sfânta Cuvioasă Pelaghia este pomenită în calendarul creștin ortodox în ziua de 8 octombrie.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 8 octombrie
Este a 281-a zi a anului 2026. Au mai rămas 84 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 22 m și apune la 18 h 44 m. Luna răsare la 04 h 42 m și apune la 17 h 35 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)










