Anunțul Comisiei Europene privind impunerea de noi taxe vamale unor produse americane ca răspuns la taxele recente de 25% introduse de Statele Unite pentru unele importuri europene, adoptarea de către Consiliu a unui nou set de legi pentru a adapta normele UE privind taxa pe valoarea adăugată (TVA) pentru era digitală, aprobarea de către Parlamentul European a unui Plan de creștere pentru Republica Moldova în valoare de 1,9 miliarde de euro etc reprezintă o parte dintre evenimentele desfășurate la nivelul instituțiilor comunitare în intervalul 10-14 martie 2025.

Consiliul European

*10 martie: Consiliul European a marcat 50 de ani de la prima reuniune a Consiliului European, ce a avut loc în zilele de 10 și 11 martie 1975, la Dublin, marcând începutul unui nou capitol.

*11 martie: Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Antonio Costa, au salutat acordul dintre Statele Unite și Ucraina privind o propunere de încetare a focului cu Rusia, precum și decizia Washingtonului de a relua ajutorul militar pentru Kiev, conform AFP. ''Aceasta este o evoluție pozitivă care poate constitui un pas către o pace globală, justă și durabilă pentru Ucraina. Mingea este acum în terenul Rusiei'', au scris președinta Comisiei Europene și președintele Consiliului European pe platforma X, după discuțiile americano-ucrainene purtate în Arabia Saudită.

Comisia Europeană

*11 martie: Comisia Europeană a lansat o propunere de noi proceduri de gestionare a returnărilor, prin care își propune să ajute țările UE să crească ratele de returnare, respectând în același timp pe deplin drepturile fundamentale, prin stabilirea unui sistem comun de returnare al UE. Aceasta va completa Pactul UE privind migrația și azilul, care intră în vigoare la jumătatea anului 2026 și va permite ca cererile de azil să fie procesate mai rapid și mai eficient. Ratele de returnare în UE se situează astăzi la aproximativ 20%, iar persoanele cărora li s-a ordonat să părăsească o țară UE scapă frecvent de autorități, se arată pe https://commission.europa.eu/.

*12 martie: Comisia Europeană a anunțat că va aplica taxe vamale ''puternice, dar proporționale'' asupra unor produse americane începând cu 1 aprilie, ca răspuns la taxele de 25%, introduse de Statele Unite pentru importurile de oțel și aluminiu provenite din Uniunea Europeană. Taxele de 25% asupra oțelului și aluminiului importate de SUA din Europa au devenit efective la această dată, marcând o nouă etapă în războiul comercial dintre SUA și principalii lor parteneri, potrivit AFP, Reuters și DPA.
La rândul său, la 13 martie, președintele american, Donald Trump, a promis că va răspunde amenințării Uniunii Europene de a impune taxe vamale asupra unor importuri americane în valoare de 26 de miliarde de euro începând de luna viitoare.

Consiliul Uniunii Europene

*11 martie: Consiliul a dat undă verde finală unui set de legi pentru a adapta normele UE privind taxa pe valoarea adăugată (TVA) pentru era digitală. Noile reguli fac obligatorie raportarea TVA pentru companiile care vând bunuri și servicii către întreprinderi dintr-un alt stat membru al UE până în 2030. Setul de reguli intră toate în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării lor în Jurnalul Oficial al UE. Deși reglementările sunt direct aplicabile, directiva va trebui transpusă în legislația națională, scrie https://www.consilium.europa.eu/.

*11 martie: Premierul polonez, Donald Tusk, a cărui țară deține președinția prin rotație a Consiliului UE, a declarat că Europa este pregătită să contribuie la instaurarea păcii în Ucraina, după ce Kievul a acceptat propunerea SUA de încetare a focului, timp de 30 de zile, pe linia frontului, în așteptarea acceptării și de către Moscova. ''Se pare că americanii și ucrainenii au făcut un pas important spre pace'', a scris Tusk pe X.

Parlamentul European

*10 martie: Parlamentul European a respins, în cadrul plenului reunit de la Strasbourg, solicitările a două grupuri politice de a introduce pe ordinea de zi a sesiunii plenare o dezbatere privind situația din România, după ce Biroul Electoral Central a respins, în 9 martie, înregistrarea candidaturii lui Călin Georgescu. Una dintre propuneri de schimbare a agendei plenului a fost depusă de grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), iar eurodeputatul AUR, Gheorghe Piperea, a luat cuvântul în plen pentru a o susține. Piperea, care este profesor de drept, a declarat în plenul PE că ''sistemul judiciar din România a devenit o armă împotriva oricui'', arată Gheorghe Piperea într-o postare pe Facebook. Vicepreședintele PE, Nicu Ștefănuță, a luat cuvântul pentru a cere ca propunerea să fie respinsă, afirmând că ea ar submina chiar principiul legalității. În cele din urmă, propunerea a fost respinsă cu 309 voturi împotrivă, 110 pentru și nouă abțineri, se arată într-o postare a acestuia pe Facebook.

*11 martie: Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Antonio Costa, au pledat, în plenul PE, pentru o creștere rapidă a capacităților europene de apărare care să meargă mână în mână cu susținerea Ucrainei, în contextul în care Kremlinul ''cheltuiește pentru apărare mai mult decât întreaga Europă''. ''Ordinea securității europene este zguduită și multe dintre iluziile noastre sunt spulberate. După încheierea Războiului Rece, unii credeau că Rusia ar putea fi integrată în arhitectura de securitate economică și de securitate a Europei, iar alții credeau că ne putem baza la nesfârșit pe protecția deplină a Americii. Așa se face că ne-am coborât garda. Ne-am redus cheltuielile de apărare obișnuite de la o medie de 3,5% până la jumătate din asta'', a spus șefa executivului UE în plenul PE. La rândul său, președintele Consiliului European, Antonio Costa, a spus că ''UE se află într-un moment definitoriu'' și că ''sentimentul de urgență este clar''. ''Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a intrat în al patrulea an și pericolul pe care îl reprezintă are implicații mai extinse'', a mai afirmat politicianul portughez, conform trimisului special al AGERPRES, Florin Ștefan.

*11 martie: Parlamentul European a aprobat Planul de creștere pentru Republica Moldova în valoare de 1,9 miliarde de euro, cel mai mare instrument de sprijin din istoria acestei țări. Se aștepată ca instrumentul să consolideze rezistența Republicii Moldova împotriva atacurilor hibride și a ingerințelor Rusiei care vizează procesele și instituțiile sale democratice, conform https://www.europarl.europa.eu/.

*11 martie: Vicepreședintele Parlamentului European și deputatul PSD, Victor Negrescu, a declarat, la Strasbourg, că România trebuie să-și fixeze ca obiectiv, prin prisma gradului de risc și a ponderii sale, să obțină minimum 20 de miliarde de euro din cele 150 de miliarde de euro anunțate de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru acordarea de credite în domeniul apărării. Cele 150 de miliarde de euro reprezintă componenta de credite cu dobândă redusă care vor fi contractate de Comisia Europeană din planul de 800 de miliarde pentru reînarmarea UE, în care restul de 650 de miliarde de euro ar urma să fie asigurate din investiții naționale, fonduri UE sau mediul privat, conform trimisului special al AGERPRES, Florin Ștefan.

*12 martie: Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care și-a exprimat regretul față de încercările de 'șantajare' a Ucrainei pentru a se preda Rusiei și consideră că este ''contraproductiv și periculos'' ca Statele Unite să încerce să negocieze o încetare a focului cu Rusia, excluzând Kievul și alte țări europene din acest proces, potrivit EFE.

*13 martie: Parlamentul European a solicitat UE, printr-o rezoluție adoptată la această dată, să acționeze urgent și să își asigure propria securitate, consolidându-și relațiile cu partenerii care împărtășesc aceeași viziune și reducându-și puternic dependența de țările din afara UE. Așa-numita Carte Albă privind viitorul apărării europene, pe care Comisia și Înaltul Reprezentant urmează să o prezinte săptămâna viitoare, ar trebui să prezinte propuneri concrete Consiliului European, pentru a permite ''eforturi cu adevărat revoluționare'' și acțiuni ''similare celor utilizate în perioade de război'', au susținut eurodeputații, salutând și planul ReArm, recent anunțat, potrivit https://www.europarl.europa.eu/. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Cerasela Bădiță, editor online: Gabriela Badea)