''Maestrul și Margareta'', de Mihail Bulgakov, este considerat unul dintre cele mai apreciate romane ale secolului al XX-lea, precursor al realismului magic. ''În același timp fabulă, satiră și roman de dragoste, 'Maestrul și Margareta' este o parabolă despre putere și efectele ei distrugătoare, despre bine și rău și, mai ales, despre fragilitatea umană și forța iubirii'', nota ''The New York Times'' într-o recenzie citată în ediția publicată de editura Humanitas.

''Ce poate salva o lume în care răul produs metodic de om nu mai lasă loc nici unui strop de speranță? Bineînțeles, nimic din elementele lumii paralizate. Și atunci e nevoie de ceva din afară. Diavolul ia chipul iluzionistului Woland și se amuză să pună pe jar Moscova, orașul unde Maestrul și Margareta încearcă să-și trăiasca iubirea'', rezumă ediția amintită.

Mihail Afanasievici Bulgakov s-a născut la Kiev, Imperiul Rus, astăzi parte a Ucrainei moderne, la 3/15 mai 1891, în familia unui profesor de teologie, potrivit biografiei publicate pe portalul https://www.goodreads.com/.

Familia sa aparținea elitei intelectuale din Kiev. Astfel, Mihail Bulgakov și cei cinci frați ai săi mai tineri au luat parte la evenimentele de comemorare a morții lui Lev Tolstoi, în 1910.

A absolvit cu onoare Școala de Medicină a Universității din Kiev în 1915. S-a căsătorit cu colega sa de clasă Tatiana Lappa, care i-a devenit asistentă la operații și în cabinetul său medical. A practicat medicina, cu specializare în boli venerice și alte boli infecțioase, din 1915 până în 1919. A scris mai târziu despre această experiență în 'Notele unui tânăr doctor' (1925).

S-a alăturat Mișcării Albe anticomuniste în timpul Războiului Civil Rus. A oferit ajutor medical cecenilor, caucazienilor, cazacilor, rușilor, ''albilor și roșiilor'', după cum relatează sursa citată. După Războiul Civil, a încercat fără succes să emigreze din Rusia pentru a se reuni cu fratele său la Paris.

După rătăcirile în Rusia revoluționară și Caucaz, s-a stabilit la Moscova în 1921. Aici a devenit scriitor, iar piesele sale montate la Teatrul de Artă din Moscova au fost regizate de Konstantin Stanislavski și Vladimir Nemirovici-Danchenko.

Stilul de viață al lui Bulgakov și criticile sale aprige față de realitățile urâte ale vieții din Uniunea Sovietică i-au cauzat multe probleme. Povestea sa 'Inimă de câine' (1925) este o satiră amară despre pierderea valorilor în Rusia sub sistemul sovietic.

În urma unor interogatorii, jurnalul său personal și câteva lucrări neterminate au fost confiscate de serviciile secrete. Piesele sale au fost interzise în toate teatrele. Sărăcit, i-a scris fratelui său din Paris despre viața lui cumplită și sărăcia din Moscova. A refuzat să scrie despre țărani și proletariat. A adaptat pentru scenă 'Suflete moarte' de Nikolai Gogol, care a avut succes, dar a fost în scurt timp interzisă.

Și-a asumat riscul de a îi trimite o scrisoare lui Iosif Stalin cu un ultimatum: 'Lăsați-mă să ies din Uniunea Sovietică sau restaurați-mi munca la teatre'. Pe 18 aprilie 1930, Bulgakov a primit un apel telefonic de la Iosif Stalin. Dictatorul i-a spus scriitorului să completeze o cerere de angajare la Teatrul de Artă din Moscova, amintește sursa menționată. Scrisoarea a rămas celebră atât ca model al disidenței asumate, cât și prin efectele ei neașteptate, evocă biografia publicată pe https://humanitas.ro/.

Scrierile lui au rămas însă nepublicate în acea perioadă.

În ultimul deceniu al vieții scrie cu frenezie, temându-se că nu va termina romanul ''Maestrul și Margareta'' (1967). Ultimele corecturi le face în 1940, pe patul de moarte, orb, dictându-i ultimei sale soții, Elena Sergheevna, care a reprezentat sursa de inspirație pentru personajul Margaretei. Scriitorul a murit la 10 martie 1940, iar romanul a apărut abia la 27 de ani după moartea scriitorului, grație Elenei Sergheevna Bulgakova.

Între operele sale se numără: romanele ''Garda Albă'' (1924), ''Roman teatral'' (1966), ''Viața domnului de Moliere'' (1962); nuvelele ''Ouăle fatale'', ''Inimă de câine'', ''Ștergarul cu cocoș'', 'Beregata de oțel''; piesele de teatru ''Zilele Turbinilor'', ''Casa Zoicăi'', ''Cabala bigoților''. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: cdn.britannica.com