Planurile privind sprijinul viitor al Ucrainei, un acord de pace durabil și reînarmarea Europei au dominat agenda europeană a săptămânii. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus un nou fond care ar putea mobiliza aproape 800 de miliarde de euro pentru investiții în domeniul apărării, liderii UE reuniți în Consiliului European au dat undă verde planului, iar președintele francez Emmanuel Macron a anunțat că dorește să 'deschidă dezbaterea strategică' privind protecția Europei de către umbrela nucleară franceză.


Decizii în sprijinul Ucrainei

*Franța și Marea Britanie au propus un armistițiu de o lună în Ucraina 'în aer, pe mare și infrastructurile energetice', a afirmat, la 2 martie, președintele francez Emmanuel Macron în declarații pentru jurnalul Le Figaro, potrivit AFP. 'Nu vor exista trupe europene pe teritoriul ucrainean în următoarele săptămâni', a declarat Emmanuel Macron pentru Le Figaro. 'Întrebarea este cum folosim acest timp pentru a încerca să obținem un armistițiu accesibil, cu negocieri care vor dura mai multe săptămâni și apoi, odată pacea semnată, o desfășurare' de trupe, a adăugat el. 'Vrem pacea. Nu o vrem cu orice preț, fără garanții', a subliniat șeful statului francez.

În dimineața zilei de 2 martie, înaintea unui summit privind Ucraina desfășurat la Londra, premierul britanic Keir Starmer a anunțat că Parisul și Londra lucrează la 'un plan' pentru a pune capăt luptelor.

*La 4 martie 2025, președinta Comisiei Europene (CE), Ursula von der Leyen, a propus un nou fond care ar putea mobiliza aproape 800 de miliarde de euro pentru investiții în domeniul apărării în Uniunea Europeană, inclusiv pentru ajutorul militar destinat Ucrainei. Presiunea asupra UE pentru a crește semnificativ cheltuielile de apărare și ajutorul acordat Ucrainei s-a intensificat după ce administrația președintelui american Donald Trump a anunțat, la 3 martie, că suspendă temporar ajutorul militar destinat Ucrainei.

CE urmează să acorde împrumuturi în valoare de 150 de miliarde de euro pentru a fi utilizate pentru apărarea aeriană și antirachetă, sisteme de artilerie, rachete și muniție, drone și sisteme anti-drone, precum și pentru a răspunde altor nevoi, de la securitatea cibernetică la mobilitatea militară. Von der Leyen speră că, împreună cu capitalul privat și finanțarea suplimentară pentru Banca Europeană de Investiții, propunerea sa ar putea mobiliza aproape 800 de miliarde de euro pentru apărare.

În planul său de reînarmare a UE, președinta CE a propus, de asemenea, să acorde statelor membre mai multă marjă de libertate în respectarea regulilor, de obicei stricte, ale UE privind datoria și deficitul în privința cheltuielilor destinate apărării, precum și posibilitatea realocării fondurilor de dezvoltare regională disponibile pentru investiții militare.

*În seara zilei de 5 martie, președintele francez Emmanuel Macron a declarat într-un discurs televizat, că dorește să 'deschidă dezbaterea strategică' privind protecția Europei de către umbrela nucleară franceză, pe fondul apropierii dintre Moscova și Washington.

'Răspunzând apelului istoric al viitorului cancelar german (Friedrich Merz), am decis să deschid dezbaterea strategică privind protecția aliaților noștri de pe continentul european de către forța noastră de descurajare', a declarat șeful statului francez. Cu toate acestea, 'orice s-ar întâmpla, decizia a fost și va rămâne întotdeauna în mâinile președintelui Republicii, comandantul forțelor armate', a indicat Emmanuel Macron, în răspuns la criticile unor politicieni francezi din opoziție.

*La 6 martie, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, le-a dat asigurări liderilor reuniți la Consiliul European că legislativul comunitar se poate mișca repede și eficient pentru a răspunde provocărilor de securitate fără precedent din prezent, informează un comunicat al instituției.

'Prea multe sunt în joc și nu mai putem aștepta', a subliniat ea în discursul susținut în Consiliul European, afirmând că este urgent ca Europa să se ocupe de propria securitate. În ceea ce privește situația din Ucraina, Metsola a afirmat că 'pacea trebuie să fie una reală, care nu ne dă tuturor un fals sentiment de securitate permițându-i unui agresor să continue să încerce să ocupe națiuni suverane'. 'Pacea trebuie să garanteze libertate pentru Ucraina, securitate pentru Europa și descurajare pentru cei care cred că o pot lua cu forța', a adăugat președinta PE.

Discutând despre Cadrul Financiar Multianual, ea a făcut apel la lideri 'să alinieze bugetul UE cu prioritățile noastre'. 'Avem o oportunitate reală de a finanța autonomia strategică de care avem nevoie', a pledat Metsola.

*La 6 martie, la o săptămână după altercația cu Donald Trump de la Washington, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a mulțumit europenilor pentru sprjinul lor într-un moment în care SUA au pus în dificultate alianța transatlantică și au înghețat ajutorul lor militar pentru Ucraina. 'Suntem foarte recunoscători că nu suntem singuri. Și acestea nu sunt doar vorbe. Simțim asta', a declarat șeful statului ucrainean la începutul unui summit extraordinar al celor 27 de lideri ai țărilor din UE, menit să întărească apărarea europeană. Într-un contrast clar cu imaginea unui președinte american amenințător în Biroul Oval, Zelenski i-a avut alături pe președintele Consiliului European, Antonio Costa, și pe președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

În aceeași linie, cancelarul federal german Olaf Scholz a respins la Bruxelles perspectiva unei 'păci impuse' Ucrainei, în fața apropierii între SUA și Rusia. Efectuând un viraj multă vreme de neimaginat, Germania preconizează acum investiții masive pentru a-și întări armata. Până acum susținătoarea unei linii bugetare stricte, Germania vine chiar să pledeze pentru o reformare și relaxare a 'corsetului bugetar' al UE.

Suspendarea ajutorului militar al Washingtonului pentru Ucraina privește de asemenea partajarea de informații, un element esențial pentru soldații ucraineni pe câmpul de luptă, a subliniat șeful CIA, John Ratcliffe.

Turcia, care dispune de a doua cea mai mare armată în cadrul NATO ca număr de oameni, a subliniat, la 6 martie, că este gata să desfășoare forțe în Ucraina 'dacă va fi necesar', în vederea respectării încetării luptelor. Șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, a respins însă orice eventualitate privind un acord al Moscovei pentru desfășurarea de trupe europene de menținere a păcii în Ucraina pentru a garanta un eventual armistițiu.

*La finalul Consiliului European de la 6 martie, liderii UE au anunțat că dau undă verde planului Comisiei Europene pentru consolidarea apărării lor.Textul unui comunicat comun al țărilor UE preia punctele principale ale planului prezentat în această săptămână și cere Comisiei Europene să le transcrie rapid în propuneri concrete.

Sunt menționate mai multe modalități, între care posibilitatea ca statele membre să-și crească semnificativ cheltuielile militare fără ca acest lucru să fie luat în considerare în calculul deficitului lor, limitat în principiu la 3% din produsul lor intern brut (PIB). Această posibilitate oferită statelor membre poate permite alocarea a aproximativ 650 de miliarde de euro în patru ani, a asigurat Comisia Europeană.

Statele membre UE 'au salutat' inițiativa CE, planul numit 'ReArm Europe' - 'Reînarmarea Europei', de a pune a pune la dispoziție aproximativ 150 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi pentru a le ajuta să finanțeze în comun investiții în apărare și au indicat că o vor examina 'cu prioritate'. Aceste fonduri trebuie folosite pentru a investi în comun, între cel puțin două state membre, în domeniile în care nevoile sunt cele mai urgente, precum apărarea antiaeriană, rachetele, dronele și sistemele antidrone sau chiar sistemele de artilerie.

*La finalul summitului european de la Bruxelles, președintele Franței, Emmanuel Macron, i-a invitat pe șefii de stat-major din țările europene dispuse să garanteze o viitoare pace în Ucraina să se reunească marți, 11 martie, la Paris în prezența lui, invitându-i și pe omologii săi 'care doresc să participe'.

'Toate țările vor fi invitate marți', 'în strânsă coordonare' cu 'comandamentul militar al NATO care va fi, de asemenea, asociat acestui demers', a precizat Emmanuel Macron în fața presei.

Șeful statului francez a salutat 'reluarea discuțiilor' americano-ucrainene prevăzută săptămâna viitoare. Acesta a mai precizat că pentru toate țările europene 'condiția' pentru a participa la acest plan 'este natura sprijinului american'. Reuniunea va avea loc în paralel cu Paris Defence and Strategy Forum, organizat trei zile în capitala Franței de Academia de Apărare a Școlii Militare.


Consiliul European

*La 3 martie 2025, președintele Consiliului European, Antonio Costa, a efectuat o vizită în Republica Moldova. 'UE este un proiect de pace. Iar un proiect de pace înseamnă că securitatea și apărarea sunt în mod necesar o prioritate, deoarece pacea fără apărare este o iluzie', a declarat înaltul oficial european într-o conferință de presă.

În opinia fostului prim-ministru portughez, pacea în Ucraina 'nu înseamnă doar o încetare a focului care să ofere Rusiei mai mult timp să revină mai puternică', întrucât obiectivul este 'o pace justă și durabilă'. 'Ceea ce se întâmplă în Ucraina (...) are legătură cu întreaga securitate a Uniunii Europene, nu are legătură doar cu partenerii noștri din Est, nu doar cu Moldova', a declarat el.

Costa a exprimat aprecieri pentru eforturile președintelui american Donald Trump de a încerca să facă presiuni asupra Rusiei să vină la masa negocierilor și a exprimat dorința UE de a participa la acest proces 'pentru a asigura o pace cuprinzătoare, echitabilă și de durată în Ucraina'. El a lăudat, de asemenea, eforturile R. Moldova de a 'confrunta și consolida calea europeană' împotriva 'celor care caută să submineze calea spre progres, prosperitate și stabilitate prin șantaj energetic, știri false și atacuri hibride', referindu-se la Rusia.

Săptămâna trecută, UE a convenit asupra unui plan financiar de 1,9 miliarde de euro pentru Chișinău menit să îi stimuleze economia, cel mai important sprijin financiar primit până acum din partea Bruxellesului.


Consiliul UE

*Miniștrii europeni responsabili de securitate cibernetică au adoptat la 5 martie 2025, Apelul de la Varșovia, care servește drept punct de referință cheie pentru eforturile viitoare ale UE de a proteja spațiul digital și de a spori rezistența pe fondul provocărilor geopolitice tot mai mari. Documentul stabilește treisprezece recomandări, avizate de miniștri și reprezentanți ai statelor membre, potrivit anunțului președinției poloneze a UE.

Apelul de la Varșovia evidențiază șase domenii cheie care ar trebui să ghideze eforturile UE în materie de securitate cibernetică:

1. Consolidarea managementului crizelor prin adoptarea rapidă a Planului de securitate cibernetică, efectuarea de exerciții de testare și îmbunătățirea coordonării pentru a proteja infrastructura cablurilor submarine.
2. Îmbunătățirea cooperării civilo-militare în domeniul securității cibernetice, inclusiv colaborarea UE-NATO și îmbunătățirea schimbului de informații între statele membre.
3. Dezvoltarea unei foi de parcurs pentru tehnologiile emergente, stimularea expertizei UE în prognoza strategică a securității cibernetice și armonizarea eforturilor de creștere a investițiilor în securitate cibernetică.
4. Consolidarea impactului orizontal al Directivei NIS 2, concentrându-se pe implementare armonizată, favorabilă inovației, simplificări, sarcini de reglementare reduse și consolidarea evaluărilor riscurilor de securitate cibernetică la nivelul UE.
5. Abordarea penuriei de specialiști în securitate cibernetică în întreaga UE.
6. Diplomație cibernetică - implementarea strategică a tuturor instrumentelor disponibile în cadrul ''UE Cyber Diplomacy Toolbox'', arată https://polish-presidency.consilium.europa.eu/.


Parchetul European

*Parchetul European Antifraudă (EPPO) a realizat în 2024 un total de 2.666 de investigații active privind fraudele fiscale care au vizat bugetul comunitar în valoare de 24,8 miliarde de euro, cu 22,5% mai mult decât în 2023, potrivit raportului anual al agenției publicat la 3 martie 2025.

Aproximativ 13,15 miliarde de euro, peste jumătate din totalul investigat în 2024, pot fi legate de fraude transfrontaliere în domeniul TVA și implică practic întotdeauna organizații infracționale, avertizează raportul.

Într-un comunicat, procurorul-șef european, Laura Kovesi, a îndemnat Uniunea Europeană să îmbunătățească toate capacitățile Parchetului European pentru că acesta a fost proiectat la scară mică pentru a face față la 'ceea ce erau considerate infracțiuni de nișă' care afectează interesele financiare și bugetul UE, însă realitatea este diferită. Raportul indică, de exemplu, că EPPO a înghețat active în valoare de 849 de milioane de euro în 2024 și că, până la pronunțarea definitivă a cauzelor implicate, această cifră 'reprezintă de aproape 11 ori bugetul EPPO pentru 2024'.

Pe parcursul anului 2024, EPPO a deschis peste 1.500 de anchete în dosare care au reprezentat circa 13.070 de milioane de euro în fraudă fiscală și estimează că activitatea sa 'va continua să crească' deoarece s-a îmbunătățit detectarea fraudelor la nivel european. Din totalul anual, 311 cazuri au fost legate de fonduri de redresare post-pandemie și au afectat aproximativ 2,8 miliarde de euro din bani publici, o cifră care este de așteptat să crească în următorii ani 'în contextul implementării accelerate' a acestor plăți.

Fondurile destinate redresării s-au situat totuși pe locul al treilea ca număr al cazurilor de fraudă, după programele de dezvoltare regională și urbană și programele de dezvoltare agricolă și rurală. Majoritatea celor 6.547 de plângeri primite de EPPO, adică peste 70%, au provenit de la persoane fizice, iar aproximativ 27% au venit de la autoritățile naționale, în timp ce doar 1,7% au fost trimise de instituții sau agenții ale UE.


Marea Britanie

*Începând de la 5 martie 2025, cetățenii care călătoresc cu pașaport european pot începe să solicite o autorizație electronică pentru a intra în Regatul Unit începând cu 1 aprilie, ca parte a obiectivului guvernului britanic de digitalizare a sistemului de frontieră și de imigrare, potrivit EFE. Autorizația, care se numește Electronic Travel Authorization (ETA), se aplică europenilor care până acum nu aveau nevoie de viză pentru a intra în Regatul Unit.

Autorizația este solicitată electronic înainte de a începe călătoria în Regatul Unit, costă 10 lire sterline (12 euro) și are o valabilitate de doi ani, putând fi folosită pentru călătorii multiple în Regatul Unit pe toată această perioadă. Autorizația poate fi solicitată prin aplicația UK ETA, care oferă solicitanților un răspuns automat în câteva minute. În cazul în care nu dețin un smartphone, persoanele care doresc să călătorească în Regatul Unit pot solicita autorizația prin intermediul site-ului guvernamental GOV.UK.

Potrivit Ministerului britanic de Interne, autorizația de călătorie electronică va contribui la consolidarea securității sistemului de imigrație și la menținerea în siguranță a Regatului Unit, cunoscându-se în prealabil cine intră în țară. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Cerasela Bădiță)