Participarea președintelui interimar, Ilie Bolojan, la Consiliul European extraordinar, anunțul premierului Marcel Ciolacu potrivit căruia este de acord cu Planul Rearm Europe, semnarea, la Palatul Victoria, a contractelor de finanțare în valoare de 100 de milioane de euro pentru digitalizarea serviciilor publice și interconectarea bazelor de date, calificarea de către Ministerul român de Externe a afirmațiilor Serviciului rus de Informații Externe drept acțiuni hibride desfășurate de Federația Rusă în România, respingerea contestației împotriva măsurii controlului judiciar, în dosarul în care Călin Georgescu este cercetat penal pentru șase infracțiuni, reținerea de către DIICOT a șase inculpați acuzați că ar fi negociat cu agenți ai Rusiei ieșirea României din NATO, ușoară scădere a ratei șomajului în România în ianuarie 2025 etc reprezintă o parte dintre evenimentele interne ale perioadei 3-7 martie 2025.

AFACERI EUROPENE
*5 martie: Prim-ministrul Marcel Ciolacu a anunțat, legat de Planul Rearm Europe, că este de acord cu alocarea suplimentară de fonduri pentru armament, cu condiția ca banii să ajungă exclusiv la fabrici din industria românească de apărare. 'Comisia Europeană dă dreptate României. Cheltuielile de apărare nu vor fi incluse în calculul deficitului bugetar! Voi răspunde la scrisoarea președintelui Comisiei Europene privind Planul Rearm Europe că sunt de acord să alocăm suplimentar fonduri pentru armament, cu condiția ca banii să ajungă exclusiv la fabrici din industria românească de apărare. Așa putem să angajăm oameni în plus și să producem în trei schimburi! Planul anunțat ieri (n.r. 4 martie), la Bruxelles, arată că Europa înțelege urgența majorării cheltuielilor de apărare, scoțând aceste sume din calculul deficitului bugetar. Este exact ce susține România încă de la începutul războiului din Ucraina', a scris Ciolacu, într-o postare pe pagina sa de Facebook. 'Așadar, rămânem pe coordonatele de până acum: da - pentru majorarea cheltuielilor de apărare, nu - pentru trimiterea de trupe românești în Ucraina', a mai transmis Marcel Ciolacu.

*6 martie: Ilie Bolojan participă la primul Consiliu European extraordinar (6-7 martie) în calitate de președinte interimar al României, pe tema apărării europene. Președintele interimar a declarat, înainte de a participa la Consiliul European, că mandatul cu care a venit la reuniunea de la Bruxelles are trei piloni. Unul dintre piloni este 'susținerea pentru creșterea rolului Europei pentru menținerea păcii pe continentul nostru' și 'menținerea parteneriatului cu SUA'. Al doilea pilon implică susținerea Ucrainei, 'în așa fel încât până la încheierea unei păci și la încetarea focului să existe condiții pentru ca frontul să nu se rupă'. Al treilea pilon al mandatului său de la Bruxelles, a afirmat Bolojan, implică susținerea pentru cheltuielile de apărare, în așa fel încât, pe baza facilității care este propusă, aceste cheltuieli să nu intre pe partea de deficit.

*6 martie: Președintele interimar Ilie Bolojan a transmis că a discutat cu președinta Comisiei Europene (CE), Ursula von der Leyen, inclusiv despre susținerea României pentru inițiativele CE în domeniul apărării.'Am discutat azi cu președinta von der Leyen, în marja summitului PPE, de prioritățile României în implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență și despre creșterea absorbției de fonduri europene. De asemenea, am transmis susținerea noastră pentru inițiativele Comisiei Europene în domeniul apărării și competitivității', a scris președintele pe platforma X.

*6 martie: Ilie Bolojan a declarat, la întâlnirea cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, că țara noastră intenționează să continue 'colaborarea excelentă' cu legislativul comunitar.'Am fost încântat să mă întâlnesc cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, înainte de Consiliul European, azi. Suntem angajați să continuăm colaborarea excelentă a României cu Parlamentul European, pentru a răspunde rapid și direct așteptărilor cetățenilor noștri', a scris Bolojan pe platforma X. Acesta a participat, în cursul dimineții, la Summitul Partidului Popular European, după care a sosit la Consiliul European Special.

*6 martie: Europa își va asuma un rol mult mai mare în propria apărare, prin alocarea de fonduri pentru securitate și apărare, a declarat președintele interimar, Ilie Bolojan, după Consiliul European.Potrivit acestuia, liderii țărilor Uniunii Europene au propus ca pentru toate statele UE să existe posibilitatea clauzei de salvgardare astfel încât balanțele statelor să nu fie afectate de cheltuielile suplimentare pentru Apărare. Bolojan a adăugat că, în acest cadru, va exista un fond de 150 de miliarde de euro, sub forma unui împrumut susținut din bugetul UE, la dispoziția statelor, pentru cheltuieli de apărare; România nu va trimite trupe militare în teren în Ucraina, dar poate fi, în caz de nevoie, un 'hub logistic' pentru alte trupe, a afirmat, de asemenea, Ilie Bolojan, după Consiliul European.Cheltuielile de apărare ale României nu se vor dubla de pe un an pe altul pentru că țara noastră, din acest punct de vedere, este într-o situație mai bună decât media statelor din Uniunea Europeană, a afirmat, de asemenea, președintele interimar, Ilie Bolojan. El a explicat că România a avut o pondere a cheltuielilor pentru apărare de peste 2,2% din PIB anul trecut, în timp ce media țărilor din Uniunea Europeană a fost de 1,9%.

*6 martie: Președintele interimar Ilie Bolojan a declarat că o reuniune a CSAT va fi convocată pe aspecte care țin de securitate și apărare, după reuniunea șefilor de stat major ai armatelor țărilor europene care va avea loc săptămâna viitoare la Paris, precizând că aceasta nu va viza aspecte care țin de anularea alegerilor prezidențiale.


POLITIC
*4 martie: Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a precizat că afirmațiile recente ale serviciilor rusești 'sunt ridicole și complet neavenite'. 'Acestea fac parte din seria de acțiuni hibride desfășurate de Federația Rusă pentru a submina democrația în România. Ansamblul acestor activități care includ mesaje publice, campanii de influență și interferență cu procese democratice este menit să scadă încrederea în autorități și să critice apartenența României la UE și NATO', a precizat ministerul român. Într-un comunicat publicat și preluat de TASS, Serviciul rus de Informații Externe (SVR) a susținut că liderii Uniunii Europene se află în mod evident în spatele deciziei de a aduce acuzații împotriva candidatului la președinția României Călin Georgescu. SVR mai susține că Bruxelles-ul ar duce un război împotriva liderilor europeni care îl susțin în mod deschis pe președintele american, Donald Trump.
- Premierul Marcel Ciolacu a afirmat, într-o postare pe pagina sa de Facebook, că Rusia nu poate transmite autorităților române pe cine să ancheteze și pe cine nu, Rusia nu poate dicta pe cine să aleagă românii și nu poate fi un model de bune practici de democrație. 'Faptul că un serviciu secret al Rusiei se poziționează față de decizii ale autorităților române este de netolerat!', a mai transmis Marcel Ciolacu.
- PNL condamnă ingerințele nepermise ale Serviciului de Informații Externe al Rusiei în viața politică românească, afirmând că declarațiile sunt neîntemeiate, inacceptabile și au ca scop știrbirea reputației instituțiilor românești, precum și crearea unor fracturi în cadrul societății noastre.
- Primarul Capitalei, Nicușor Dan, și candidat anunțat la viitoarele alegeri prezidențiale, a apreciat că informațiile transmise de Serviciul de Informații Externe al Rusiei reprezintă 'primul act public oficial prin care Moscova intervine în sprijinul unui candidat în alegerile prezidențiale și un semnal de alarmă extrem de important pentru tot statul român'.

*5 martie: Autoritățile române au decis declararea persona non grata pe teritoriul țării noastre a atașatului militar, aero și naval al Federației Ruse la București, precum și a adjunctului acestuia, pentru desfășurarea de activități care contravin prevederilor Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice din 1961, a informat Ministerul Afacerilor Externe. Potrivit MAE, aceste elemente au fost comunicate părții ruse în cursul zilei, cu prilejul convocării la sediul MAE, din dispoziția ministrului Emil Hurezeanu, a însărcinatului cu afaceri a.i. al Ambasadei Federației Ruse la București.

*6 martie: Au fost semnate, la Palatul Victoria, contractele de finanțare în valoare de 100 de milioane de euro pentru digitalizarea serviciilor publice și interconectarea bazelor de date. Cele patru proiecte sunt: Platforma Națională de Interoperabilitate - beneficiar Autoritatea pentru Digitalizarea României; 'Extinderea și eficientizarea Serviciului de urgență 112 oferit cetățenilor' - beneficiar STS; 'Îmbunătățirea mecanismului de control și monitorizare a ajutoarelor de stat în beneficiul autorităților publice, al cetățenilor și al mediului de afaceri' - beneficiari Consiliul Concurenței și STS; 'Servicii digitale inteligente pentru românii de pretutindeni' - beneficiar Departamentul Pentru Românii de Pretutindeni.
*6 martie: Guvernul a aprobat, prin ordonanță de urgență, modificarea legislației privind Codul administrativ, astfel încât numărul subprefecților să fie redus; a aprobat, prin hotărâre, primul amendament la Acordul de împrumut dintre România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE), în valoare de 177 milioane euro, pentru modernizarea infrastructurii judiciare din România; potrivit unui proiect de lege aprobat de Guvern, prim-ministrul sau prim-ministrul desemnat va putea solicita persoanelor pe care le propune sau le numește în funcții publice, anterior numirii, informații cu privire la orice tip de interese personale de natură să afecteze exercitarea cu imparțialitate a mandatului sau a funcției; Guvernul a aprobat, prin hotărâre, Protocolul de modificare la Acordul între Guvernele Republicii Azerbaidjan, Georgiei, României și Ungariei privind Parteneriatul Strategic în domeniul dezvoltării și transportului energiei verzi; de asemenea, a aprobat, prin hotărâre, scoaterea din rezervele de stat a unor produse și acordarea acestora ca ajutoare umanitare interne de urgență cu titlu gratuit pentru protecția populației afectate de fenomenele hidrometeorologice extreme produse în județul Galați.
*6 martie: Tot în ședința de joi, Guvernul a aprobat: o ordonanță de urgență privind modificarea și completarea OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice; Ordonanța de urgență pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, precum și a altor acte normative din domeniul sănătății; finanțarea cu circa 1,18 miliarde lei a 18 proiecte de dezvoltare a rețelelor inteligente de distribuție a gazelor naturale, sumă necesară finalizării respectivelor proiecte în comunitățile locale; Hotărârea privind aprobarea sumei alocate schemei de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor pentru anul 2025, care prevede fonduri în valoare de 447,5 milioane lei.


JUSTIȚIE
*3 martie: Mai mulți parlamentari USR au sesizat Inspecția Judiciară (IJ) pentru a lămuri circumstanțele în care procurorii DIICOT le-au permis fraților Tate să părăsească România. Sesizarea a fost depusă de parlamentarii Oana Murariu, Stelian Ion, Alexandru Dimitriu, Ciprian Rus și Simona Spătaru, membri ai Comisiilor juridice din cele două Camere ale Parlamentului. USR menționează că procurorul de caz este cel care a admis solicitarea fraților Tate de a li se permite să părăsească teritoriul României la scurt timp după ce în spațiul public au apărut informații potrivit cărora oficiali americani s-ar interesa de soarta celor doi inculpați.

*4 martie: Procurorul general, Alex Florența, a oferit noi detalii din ancheta care îi vizează pe Călin Georgescu și mercenarii lui Horațiu Potra, în contextul prezentării activității Ministerului Public pe anul 2024. Astfel, Călin Georgescu este vizat în două dosare, respectiv cel în care a fost pus deja sub acuzare pentru acțiuni împotriva ordinii constituționale, la 28 februarie, dar și în dosarul în care s-a dispus arestarea preventivă a lui Horațiu Potra și a mercenarilor lui. De asemenea, procurorii investighează întâlnirile pe care Potra le-ar fi avut la Moscova, înainte de alegerile din decembrie 2024, dar și modul în care acesta a dus în țară arme și mari sume de bani. Alex Florența a anunțat că procurorii analizează și posibila implicare a unor actori statali în alegerile din România.

*6 martie: Judecătoria Sectorului 1 a respins, ca neîntemeiată, plângerea depusă de Călin Georgescu împotriva măsurii controlului judiciar, în dosarul în care este cercetat penal pentru șase infracțiuni, printre care instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale. Călin Georgescu a fost pus sub control judiciar, la 26 februarie 2025, de procurorii de la Parchetul General pe o perioadă de 60 de zile, el având mai multe interdicții, printre care să părăsească țara fără încuviințarea autorităților judiciare, și nu are voie să posteze pe rețelele de socializare conținut cu caracter legionar, fascist, antisemit, rasist sau xenofob. Georgescu este urmărit penal pentru săvârșirea a șase infracțiuni, cea mai gravă fiind cea de instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale, în formă tentată.

*6 martie: Procurorii DIICOT au reținut șase inculpați pentru constituirea unui grup infracțional organizat și trădare, fiind acuzați că au format o organizație de tip militar și ar fi negociat cu agenți ai Rusiei ieșirea României din NATO. 'Din probatoriul administrat în cauză a reieșit faptul că, începând cu anul 2023, cinci dintre inculpați, împreună cu un suspect, au constituit un grup infracțional organizat în scopul de a știrbi suveranitatea și independența statului român prin subminarea politică și a capacității de apărare a țării. Începând cu anul 2024, la gruparea de criminalitate organizată a aderat un alt inculpat, toți membrii desfășurând acțiuni continue, conștiente, publice sau conspirate în vederea îndeplinirii scopului propus. De asemenea, membrii grupului infracțional au intrat, în mod repetat, în legătură cu agenți ai unei puteri străine, aflați atât pe teritoriul României, cât și al Federației Ruse', conform DIICOT.
Gruparea de criminalitate organizată s-a constituit sub paravanul unei organizații și s-a dezvoltat pe tipul unei structuri de tip militar, cu eșaloane de conducere (stat major) și personal de execuție, reprezentată prin imaginea suspectului cercetat în cauză, general maior în retragere. De asemenea, inculpații au întreprins demersuri pentru realizarea unor negocieri cu factorii politico-militari externi privind retragerea României din NATO, înlăturarea actualei ordini constituționale, desființarea partidelor politice, instalarea unui nou Guvern format din membrii organizației ce vor ocupa funcții de miniștri, înlăturarea tuturor angajaților din instituțiile statului, adoptarea unei noi Constituții, schimbarea numelui țării, a drapelului și imnului, a mai precizat DIICOT.
Cele șase persoane reținute de DIICOT pentru trădare și legături cu agenți ai Rusiei sunt membri ai organizației Comandamentul ''Vlad Țepeș', au declarat surse judiciare pentru AGERPRES. Prin diverse 'comunicate', 'memorandumuri' și 'notificări', organizația solicită ieșirea României din NATO, reluarea relațiile economice și culturale cu Rusia, China și Iran, dar și o nouă structură de conducere a României prin proiectul 'Geția', condusă de 'Sfatul înțelepților'.
În aceeași zi, SRI și Direcția Generală de Protecție Internă au transmis că punerea sub acuzare de către DIICOT a celor șase membri ai organizației Comandamentul ''Vlad Țepeș'', suspectați de trădare, are legătură cu expulzarea celor doi diplomați ruși din țara noastră, la 5 martie.

*6 martie: Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins cererea lui Călin Georgescu privind anularea alegerilor prezidențiale din România. Întrunită într-un comitet de trei judecători, CEDO a declarat în unanimitate cererea inadmisibilă, în cauza Călin Georgescu împotriva României (cererea nr. 37327/24). Decizia este definitivă, conform unui comunicat publicat pe site-ul Curții.

SOCIAL
*5 martie: Ministerul Educației și Cercetării a aprobat Calendarul de înscriere la grădiniță/creșă și în serviciile de educație timpurie complementare pentru anul școlar viitor. Potrivit calendarului, în perioada 19-23 mai sunt reînscriși, pentru anul școlar următor, copiii care frecventează unitatea de învățământ în anul școlar curent, ca urmare a exprimării acestei opțiuni de către părinți printr-o cerere scrisă.

ECONOMIE
*4 martie: Potrivit cifrelor publicate de Eurostat, rata șomajului în România a scăzut până la 5,5% în luna ianuarie 2025, de la un nivel de 5,7% în luna decembrie 2024. Rata șomajului în zona euro a rămas stabilă în luna ianuarie, la 6,2%, în timp ce în cazul Uniunii Europene, rata șomajului a rămas stabilă la 5,8%.

* 6 martie: Ministerul Energiei a lansat platforma https://aprindemlumina.gov.ro/, care oferă acces la informații importante despre companiile din sectorul energetic în care statul este acționar unic sau majoritar.

ELECTORAL
*5 martie: Partidul Național Liberal a anunțat că, în cursul zilei de 9 martie, va fi depusă oficial candidatura lui Crin Antonescu pentru alegerile prezidențiale din luna mai.

*6 martie: Deputatul Victor Ponta a declarat că a decis să candideze pentru funcția de președinte al României și și-a prezentat, într-o conferință de presă, principalele teme ale programului său, 'România pe primul loc'.

*6 martie: Biroul Electoral Central (BEC) a decis acreditarea Centrului de Sociologie Urbană și Regională - CURS S.R.L. pentru efectuarea de sondaje de opinie la ieșirea de la urne la alegerile pentru Președintele României din anul 2025, la nivel național.

* 6 martie: Biroul Electoral Central a stabilit măsurile pentru situațiile în care logistica secțiilor de votare din străinătate nu poate fi asigurată în timp util, prevăzând inclusiv ca misiunile diplomatice și oficiile consulare competente să asigure tipărirea și/sau confecționarea, pe plan local, a materialelor necesare desfășurării votării. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, Ruxandra Bratu; editor: Cerasela Bădiță)