Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene (UE) se reunește în zilele de 6-7 martie 2025, la Bruxelles, între subiectele luate în discuție numărându-se Schengen, migrația, securitatea internă, sistemul de intrare/ieșire, statul de drept, drepturile fundamentale etc, informează site-ul Consiliului, https://www.consilium.europa.eu/.

Cu privire la Schengen, în urma prezentării de către Comisie a Barometrului Schengen, miniștrii vor avea un schimb de opinii cu privire la punerea în aplicare a priorităților ciclului Consiliului Schengen. Prioritatea care va fi examinată în cadrul acestei reuniuni a Consiliului este creșterea eficacității sistemelor de returnare, preconizându-se că miniștrii vor aborda provocări precum lipsa resurselor, lipsa cooperării din partea țărilor de origine și de tranzit și utilizarea insuficientă de către statele membre a instrumentelor de schimb de informații (de exemplu SIS). Pe tema spațiului Schengen, la nivelul Consiliului, funcționează două grupuri de lucru: Grupul de lucru pentru evaluarea Schengen SCH-EVAL, care se ocupă cu mecanismul de evaluare Schengen și Acquis-ul Schengen, care coordonează toate aspectele legislative legate de aplicarea acquis-ului Schengen. Barometrul Schengen pe 2024, prezentat de Comisie în aprilie 2024, arată că regulile Schengen sunt bine aplicate, deși există unele lacune de implementare, conform https://ec.europa.eu/.

În ceea ce privește migrația, miniștrii de interne ai UE vor discuta în special despre dimensiunea externă. Printre subiectele de discuție se vor număra implicațiile legate de migrație ale schimbării regimului din Siria. Cele mai recente evoluții la nivelul UE în ceea ce privește migrația sunt date de adoptarea, la 14 mai 2024, de către Consiliu, a Pactului UE privind migrația și azilul, care cuprinde un set de norme care vor contribui la gestionarea sosirilor în mod ordonat, crearea de proceduri eficiente și uniforme și asigurarea unei repartizări echitabile a sarcinilor între statele membre, se arată pe https://www.consilium.europa.eu/.

Tot miniștrii de interne vor aborda impactul situației geopolitice actuale asupra securității interne a UE, cu accent pe Siria și Ucraina. Pe acest subiect se va discuta și cu miniștrii responsabili cu securitatea din 16 țări care participă la Comitetul latino-american pentru securitate internă (CLASI). Obiectivul schimbului dintre miniștrii UE și CLASI este de a consolida cooperarea în materie de aplicare a legii la nivel regional și bi-regional, pentru a aborda amenințările la adresa securității interne reprezentate de rețelele transnaționale de criminalitate organizată. De asemenea, va fi ocazia de a conveni asupra noii declarații comune UE-CLASI și asupra unei foi de parcurs pentru punerea în aplicare a priorităților de cooperare operațională în perioada 2025-2026.

Cu privire la sistemul de intrare/ieșire, președinția poloneză a Uniunii (ianuarie-iunie 2025) urmărește să ajungă la o poziție comună a statelor membre (abordare generală) cu privire la un regulament referitor la punerea în funcțiune treptată a Sistemului de intrare/ieșire (EES). EES înregistrează intrarea, ieșirea și refuzul intrării resortisanților țărilor terțe care trec frontierele externe ale UE pentru o ședere pe termen scurt. În cadrul noului sistem, poliția de frontieră va scana amprentele digitale sau va face fotografii persoanelor care trec frontiera pentru prima dată și va înregistra aceste informații într-un fișier digital. Miniștrii vor discuta, de asemenea, despre interoperabilitatea infrastructurii informatice a UE de aplicare a legii și vor aproba o nouă foaie de parcurs privind punerea în aplicare (inclusiv lansarea ETIAS, sistemul UE de autorizare a călătoriilor).

Statul de drept va fi subiectul unui prânz de lucru al miniștrilor justiției, care vor discuta despre acest aspect ca pilon al democrației în Europa și despre modul în care statele membre și UE pot contribui la consolidarea acestuia. UE a elaborat o serie de instrumente pentru a promova și a susține statul de drept, inclusiv evaluări sub formă de dialoguri anuale, așa-numitele proceduri prevăzute la articolul 7, proceduri în fața Curții de Justiție și măsuri de protejare a bugetului UE, rapoarte privind statul de drept etc. Introduse în 2020, rapoartele anuale privind statul de drept oferă o imagine de ansamblu cuprinzătoare a situației în toate statele membre ale UE și a tendințelor generale din întreaga UE. Acesta servește drept instrument de diagnosticare pentru identificarea provocărilor, schimbul de bune practici și încurajarea reformelor în cadrul capitolelor specifice fiecărei țări. Raportul se axează pe patru domenii: sistemul judiciar, cadrul anticorupție, pluralismul și libertatea mass-mediei, alte aspecte instituționale legate de echilibrul puterilor. Raportul privind statul de drept din 2024 a abordat pentru prima dată evoluțiile în materie de stat de drept în patru țări candidate la aderarea la UE: Albania, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia, mai scrie site-ul https://www.consilium.europa.eu/.

Nu în ultimul rând, se așteaptă aprobarea de concluzii de către Consiliu cu privire la aplicarea Cartei UE a drepturilor fundamentale. Aceste concluzii ar reprezenta o continuare a raportului anual al Comisiei pentru 2024 privind punerea în aplicare a Cartei. Raportul oferă o imagine de ansamblu asupra evoluțiilor din domeniul finanțării drepturilor fundamentale.

***
Precedenta reuniune a Consiliului Justiție și Afaceri Interne al UE a avut loc în 30-31 ianuarie 2025, la Varșovia, și a fost una informală. S-a discutat despre întărirea securității UE în zonele de migrație, provocările privind statul de drept și consecințele agresiunii ruse în Ucraina, conform https://polish-presidency.consilium.europa.eu/.

***
Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) este una dintre cele 10 formațiuni ale Consiliului UE și se reunește atât în cadrul reuniunilor formale, cât și în cadrul ședințelor informale, inițiate de obicei de către țările care dețin președinția rotativă a UE.

La Consiliul JAI participă, în principal, miniștrii justiției și ai afacerilor interne din statele membre ale UE, iar în domeniile legate de Schengen, discuțiile au loc în formatul comitetului mixt, alcătuit din: statele membre ale UE plus cele patru țări care nu fac parte din UE, dar au adoptat acordul Schengen (Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveția), scrie https://data.consilium.europa.eu/.

În cadrul reuniunilor, miniștrii justiției se ocupă de cooperarea judiciară în materie civilă și penală și de drepturile fundamentale, în timp ce miniștrii afacerilor interne sunt responsabili cu migrația, gestionarea frontierelor și cooperarea polițienească.

Consiliul UE exercită, împreună cu Parlamentul European, funcțiile legislativă și bugetară, fiind compus din câte un reprezentant la nivel ministerial al fiecărui stat membru, potrivit art. 16 din Tratatul Uniunii Europene, accesat pe https://eur-lex.europa.eu.

Deși se reunește în diferite formațiuni în funcție de subiectul discutat, Consiliul UE este o entitate juridică unică, lucrările sale fiind pregătite de un comitet al reprezentanților permanenți ai statelor membre (Coreper) și de comitete și grupuri de lucru specializate.

Pe ordinea de zi a reuniunilor pot fi înscrise subiecte cu caracter non-legislativ sau subiecte cu caracter legislativ. Cea mai mare parte a subiectelor de pe ordinea de zi a reuniunilor diverselor formațiuni ale Consiliului este reprezentată de documente fără efecte juridice, cum ar fi concluziile, rezoluțiile și declarațiile. Aceste tipuri de documente exprimă doar poziții politice. AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, editor: Roxana Losneanu, editor online: Andreea Preda)