SÃRBÃTORI ȘI TRADIȚII POPULARE: Mărțișorul
În ziua de 1 martie, mărțișorul, un simbol al primăverii, făcut din două fire răsucite - unul alb și celălalt roșu - și de care, de obicei, se prinde un mic obiect artizanal, este dăruit doamnelor și domnișoarelor. Tradiția Mărțișorului are o vechime considerabilă și, potrivit acesteia, se spune că persoana care poartă un mărțișor este ferită de rele și că acesteia îi merge bine tot anul.
Comitetul Interguvernamental al UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a votat, la 6 decembrie 2017, înscrierea 'Practicilor culturale asociate zilei de 1 Martie (Mărțișorul)' - dosar multinațional coordonat de România și elaborat împreună cu Republica Moldova, Macedonia de Nord și Republica Bulgaria - în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității, indică site-ul https://patrimoniu.ro/.
Potrivit tradiției, mărțișorul se poartă de la 1 martie până când se arată semnele de biruință ale primăverii: până se aude cucul cântând, până ce înfloresc cireșii ori trandafirii, până ce vin berzele sau rândunelele, se menționează pe site-ul https://www.crestinortodox.ro/. Atunci, mărțișorul nu se aruncă, ci se leagă de un trandafir sau de un pom înflorit, ca să ne aducă noroc. În ceea ce privește firul împletit alb-roșu, rostul lui era ca, prin magia împletirii armonioase a celor două fire ce simbolizau unitatea contrariilor (lumină-întuneric, căldură-frig, iarnă-vară), să aducă sănătate și pază de boli. Cele două culori împletite mai simbolizau și dragostea și ura, viața și moartea, binele și răul.( https://www.crestinortodox.ro/).
FotoŞ (c) ISABELA PAULESCU / AGERPRES FOTO
Numele oficial al lunii martie a influențat, în ultimele decenii, generalizarea denumirii sărbătorii care cade la 1 Martie, Mărțișor, în defavoarea altor denumiri mai vechi, cum ar fi Dochia, Dragobete. Tot 'mărțișor' se numește și cadoul făcut de 1 martie, arată Ion Ghinoiu în lucrarea sa 'Sărbători și obiceiuri românești' (Editura Elion, 2002).
''Mărțișorul are taina lui, știută pe vremuri numai de femeile mai în vârstă și înțelepte, de mame și bunici, cele care-i împleteau firele de lână sau mătase. Întruchipare a soarelui de primăvară, cel mai adesea sub forma unui ban de argint, legat la mână sau la gât cu șnur alb-roșu sau numai roșu, mărțișorul îl ferește de rele nu numai pe cel care-l poartă, ci și casele și gospodăriile; el aduce sănătate, noroc, frumusețe și veselie și nu se leapădă decât după ce iarna nu mai are sorți de izbândă, atunci când încep să înflorească pomii sau să vina berzele ori rândunelele. Includerea în patrimoniul imaterial UNESCO stă mărturie a valorii acestei tradiții'', indică și site-ul Muzeului Național al Satului 'Dimitrie Gusti' din București, https://muzeul-satului.ro/.
Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
La sfârșitul secolului al XIX-lea, copiii, fete și băieți fără deosebire, primeau de la părinți, în dimineața zilei de 1 martie, înainte de răsăritul soarelui, un mărțișor, se amintește și pe site-ul https://www.crestinortodox.ro/. De acesta se agăța o monedă de argint sau de aur, se purta legat la mană, prins în piept sau la gât. ''El era scos, în funcție de zona etnografică, la o anumită sărbătoare a primăverii (Măcinici, Florii, Paște, Arminden) sau la înflorirea unor arbuști și pomi fructiferi (măceș, porumbar, trandafir, păducel, vișin, zarzăr, cireș etc.) și agățat pe ramurile înflorite. Se credea că purtătorii mărțișorului nu vor fi pârliți de soare pe timpul verii, că vor fi sănătoși și frumoși ca florile, plăcuți, drăgăstoși și norocoși, feriți de boli și de deochi''. (https://www.crestinortodox.ro/)
Foto: (c) RADU TUŢĂ / AGERPRES FOTO
'Mărțișorul reprezintă un vechi obicei cu caracter lunar și feminin, răspândit pe tot teritoriul României, practicat și în alte zone sud-est europene. Inițial, șnurul împletit, un fir roșu și unul alb, era confecționat de femei și oferit în familie și în comunitate, dăruit în principal persoanelor de sex feminin. Astăzi este dăruit de bunici/părinți/nași copiilor pentru a fi sănătoși, de flăcăi fetelor pentru a fi frumoase și drăgăstoase, de bărbați femeilor, de copii mamelor, bunicilor, rudelor, de fete și femei altor fete și femei. De remarcat că în unele zone din Moldova și Transilvania este dăruit și bărbaților', potrivit site-ului Institutului Național al Patrimoniului, https://patrimoniu.ro/.
Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO
Odată cu 1 martie se intră și în 'zilele Babelor'. Conform tradiției populare, primăvara începe cu Baba Dochia și zilele ei, cunoscute drept 'Zilele babei' (primele 9 sau 12 zile ale lunii martie). Zilele babei corespund cu zilele de urcuș ale Babei Dochia cu oile la munte, urcuș dedicat morții și renașterii sezoniere a zeiței agrare și a timpului calendaristic, în preajma echinocțiului de primăvară. Astfel, la români, simbolul mărțișorului este corelat și cu Baba Dochia, după unele tradiții, firul Mărțișorului fiind tors de aceasta în timp ce urca cu oile la munte, potrivit site-ului www.crestinortodox.ro.
Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO
În București, un loc care amintește de tradiția mărțișorului este Casa Memorială 'Tudor Arghezi - Mărțișor', din strada Mărțișor. Numele străzii și al Casei memoriale, 'Mărțișor', vine de la un obicei pe care locuitorii zonei îl aduseseră cu ei din locurile natale, în special din regiunea Olteniei, anume acela de a atârna, primăvara, în ramurile pomilor șnururi împletite alb-roșii, menite, în credința oamenilor, să aducă recolte bune în acel an.
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO
La Muzeul Național al Satului 'Dimitrie Gusti' din București este organizat, în perioada 25 februarie - 9 martie 2025, evenimentul ''Primăvara în sat. Târg de Mărțișor''. În datele de 1 și 8 martie, de la ora 11.00, copiii sunt invitați să participe la ateliere de mărțioare și colaje textile, parte a programului de educație muzeală ''Călător prin tradiții'', potrivit https://muzeul-satului.ro/. AGERPRES/(Documentare - Andreea Onogea, Ruxandra Bratu; editor: Ionela Gavril, editor online: Andreea Preda)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
DOCUMENTAR: 110 ani de la nașterea actorului Anthony Quinn (21 aprilie)
Actorul Anthony Quinn s-a născut la 21 aprilie 1915, în localitatea mexicană Chihuahua (Mexic). În copilărie s-a mutat cu părinții în SUA, în Los Angeles. A început să practice boxul, dar a renunțat repede la cariera sportivă în favoarea artelor și arhitecturii. A studiat în cadrul unor seminarii private sub îndr
21 aprilie - Ziua mondială a creativității și inovației (ONU)
Ziua mondială a creativității și inovației este aniversată de Organizația Națiunilor Unite (ONU) anual, la data de 21 aprilie. Este marcată la șase zile de la data nașterii celui mai de seamă reprezentant al Renașterii italiene din perioada de apogeu a acesteia, Leonardo da Vinci (15 aprilie 1452) și cu o zi înaintea Zilei Planetei Pământ. În
21 aprilie - Ziua națională a luptei împotriva traficului ilicit de mărfuri
Ziua națională a luptei împotriva traficului ilicit de mărfuri este marcată la data de 21 aprilie, în vederea informării și conștientizării cetățenilor și a autorităților publice cu privire la efectele grave generate de acest fenomen. Aceasta a fost instituită prin Legea nr. 100 din 8 mai 2019, la inițiativa unui grup de parlamentari din mai multe partide politic
21 aprilie - Ziua Prieteniei dintre România și Republica Federală Germania
Ziua Prieteniei dintre România și Republica Federală Germania este marcată la data de 21 aprilie, pentru a sublinia importanța relațiilor bilaterale româno-germane, fiind sărbătorită pentru prima dată în 2024. Această zi a fost instituită prin Legea 79/2024 adoptată de Parlamentul României și promulgată la 4 aprilie 2024. Proiectul a fo
CITATUL ZILEI
''Soarele și luna luna răsar, dar lumina vieții numai din suflet izvorăște'' - Ioan Slavici (Omul și conviețuirea socială - ''Cugetări și reflecții'', Ed. Albatros, 1975)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 21 aprilie
Ortodoxe Sfintele Paști (În această zi se săvârșește și Slujba Sfântului Ierarh Teotim, episcopul Tomisului, din 20 aprilie) Greco-catolice A II-a zi de Paști. Sf. ep. M. Ianuarie și cei împreună cu el; Sf. m. Teodor din Perga Pamfiliei Romano-catolice
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 21 aprilie
Este a 111-a zi a anului 2025. Au mai rămas 254 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 22 m și apune la 20 h 08 m. Luna răsare la 03 h 18 m și apune la 12 h 13 m. Luna la ultimul pătrar 04 h 35m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
PERSONALITATEA ZILEI: Episcopul Dosoftei Herescu, Episcopia Rădăuților (1710-1789)
Episcopul Dosoftei Herescu al Rădăuților, ctitor de locașuri sfinte, apărător al drepturilor românilor după anexarea Bucovinei la Imperiul habsburgic (1775), s-a născut în 1710. De loc din Bucovina, Dosoftei Herescu era ucenicul Cuviosului Sila, vestitul egumen al Schitului Sihăstria Putnei, care l-a călugărit și l-a făcut preot. În anul 1747
20 aprilie - Ziua limbii chineze (ONU)
Ziua limbii chineze este marcată la 20 aprilie și are drept scop să sublinieze contribuția limbii chineze, a literaturii și a poeziei în cultura lumii. Celebrarea acestei zile vizează promovarea multilingvismului, diversitatea culturală și utilizarea egală a celor șase limbi oficiale ale ONU, potrivit site-ului www.un.org
CITATUL ZILEI
''Să nu ne lenevim, trecându-ne vremea în zadar, pe care Dumnezeu ne-o dă spre pocăință. Ci în tot minutul să fim cu grijă că vine, vine ziua Domnului cea mare și înfricoșată, când fiecare va primi plata sa precum a lucrat în viață.'' - Mitropolitul Veniamin Costachi al Moldovei și Sucevei (1768-1846) (''Patericul R
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 20 aprilie
Ortodoxe Învierea Domnului nostru Iisus Hristos (Sfintele Paști) Greco-catolice Duminica Învierii Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos (Sfintele Paști). Sf. cuv. Teodor Trihina; Sf. Teotim al Tomisului Romano-catolice Învierea Domnului (Pașt
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 20 aprilie
Este a 110-a zi a anului 2025. Au mai rămas 255 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 23 m și apune la 20 h 06 m. Luna răsare la 02 h 42 m și apune la 11 h 01 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
SĂRBĂTORI: Biserica Catolică sărbătorește Învierea Domnului (20 aprilie)
Duminică, 20 aprilie, este sărbătorită de Biserica Catolică, Duminica Paștelui: solemnitatea Învierii Domnului. Sfânta Liturghie este celebrată în Piața Sfântul Petru la ora 10.30, celebrarea euharistică fiind urmată de binecuvântarea 'Urbi et Orbi', conform calendarului slujbelor și ceremoniilor din Săptămâna Sfântă, publica
SĂRBĂTORI ORTODOXE: Învierea Domnului nostru Iisus Hristos (Sfintele Paști)
În Biserica Ortodoxă, anul acesta, la 20 aprilie, este Duminică Sfintelor Paști, sărbătoarea Învierii Domnului și Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Numită în cântările Bisericii 'praznic al praznicelor și sărbătoare a sărbătorilor', Învierea Domnului este cel mai important eveniment care a avut loc &
CITATUL ZILEI
'Să vă mirați de negrăita înțelepciune a Ziditorului întregii făpturi, cum din nimic pe toate le-a adus întru a fi.' - Mitropolitul Veniamin Costachi al Moldovei și Sucevei (1768-1846) ('Patericul Românesc', Arhimandrit Ioanichie Bălan; ediția a VI-a, revăzută și îngrijită de Arhimandrit Petru Bălan; Ed. Mănăstirea Sihăstria, 201