SÃRBÃTORI ȘI TRADIȚII POPULARE: Mărțișorul
În ziua de 1 martie, mărțișorul, un simbol al primăverii, făcut din două fire răsucite - unul alb și celălalt roșu - și de care, de obicei, se prinde un mic obiect artizanal, este dăruit doamnelor și domnișoarelor. Tradiția Mărțișorului are o vechime considerabilă și, potrivit acesteia, se spune că persoana care poartă un mărțișor este ferită de rele și că acesteia îi merge bine tot anul.
Comitetul Interguvernamental al UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a votat, la 6 decembrie 2017, înscrierea 'Practicilor culturale asociate zilei de 1 Martie (Mărțișorul)' - dosar multinațional coordonat de România și elaborat împreună cu Republica Moldova, Macedonia de Nord și Republica Bulgaria - în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității, indică site-ul https://patrimoniu.ro/.
Potrivit tradiției, mărțișorul se poartă de la 1 martie până când se arată semnele de biruință ale primăverii: până se aude cucul cântând, până ce înfloresc cireșii ori trandafirii, până ce vin berzele sau rândunelele, se menționează pe site-ul https://www.crestinortodox.ro/. Atunci, mărțișorul nu se aruncă, ci se leagă de un trandafir sau de un pom înflorit, ca să ne aducă noroc. În ceea ce privește firul împletit alb-roșu, rostul lui era ca, prin magia împletirii armonioase a celor două fire ce simbolizau unitatea contrariilor (lumină-întuneric, căldură-frig, iarnă-vară), să aducă sănătate și pază de boli. Cele două culori împletite mai simbolizau și dragostea și ura, viața și moartea, binele și răul.( https://www.crestinortodox.ro/).
FotoŞ (c) ISABELA PAULESCU / AGERPRES FOTO
Numele oficial al lunii martie a influențat, în ultimele decenii, generalizarea denumirii sărbătorii care cade la 1 Martie, Mărțișor, în defavoarea altor denumiri mai vechi, cum ar fi Dochia, Dragobete. Tot 'mărțișor' se numește și cadoul făcut de 1 martie, arată Ion Ghinoiu în lucrarea sa 'Sărbători și obiceiuri românești' (Editura Elion, 2002).
''Mărțișorul are taina lui, știută pe vremuri numai de femeile mai în vârstă și înțelepte, de mame și bunici, cele care-i împleteau firele de lână sau mătase. Întruchipare a soarelui de primăvară, cel mai adesea sub forma unui ban de argint, legat la mână sau la gât cu șnur alb-roșu sau numai roșu, mărțișorul îl ferește de rele nu numai pe cel care-l poartă, ci și casele și gospodăriile; el aduce sănătate, noroc, frumusețe și veselie și nu se leapădă decât după ce iarna nu mai are sorți de izbândă, atunci când încep să înflorească pomii sau să vina berzele ori rândunelele. Includerea în patrimoniul imaterial UNESCO stă mărturie a valorii acestei tradiții'', indică și site-ul Muzeului Național al Satului 'Dimitrie Gusti' din București, https://muzeul-satului.ro/.
Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
La sfârșitul secolului al XIX-lea, copiii, fete și băieți fără deosebire, primeau de la părinți, în dimineața zilei de 1 martie, înainte de răsăritul soarelui, un mărțișor, se amintește și pe site-ul https://www.crestinortodox.ro/. De acesta se agăța o monedă de argint sau de aur, se purta legat la mană, prins în piept sau la gât. ''El era scos, în funcție de zona etnografică, la o anumită sărbătoare a primăverii (Măcinici, Florii, Paște, Arminden) sau la înflorirea unor arbuști și pomi fructiferi (măceș, porumbar, trandafir, păducel, vișin, zarzăr, cireș etc.) și agățat pe ramurile înflorite. Se credea că purtătorii mărțișorului nu vor fi pârliți de soare pe timpul verii, că vor fi sănătoși și frumoși ca florile, plăcuți, drăgăstoși și norocoși, feriți de boli și de deochi''. (https://www.crestinortodox.ro/)
Foto: (c) RADU TUŢĂ / AGERPRES FOTO
'Mărțișorul reprezintă un vechi obicei cu caracter lunar și feminin, răspândit pe tot teritoriul României, practicat și în alte zone sud-est europene. Inițial, șnurul împletit, un fir roșu și unul alb, era confecționat de femei și oferit în familie și în comunitate, dăruit în principal persoanelor de sex feminin. Astăzi este dăruit de bunici/părinți/nași copiilor pentru a fi sănătoși, de flăcăi fetelor pentru a fi frumoase și drăgăstoase, de bărbați femeilor, de copii mamelor, bunicilor, rudelor, de fete și femei altor fete și femei. De remarcat că în unele zone din Moldova și Transilvania este dăruit și bărbaților', potrivit site-ului Institutului Național al Patrimoniului, https://patrimoniu.ro/.
Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO
Odată cu 1 martie se intră și în 'zilele Babelor'. Conform tradiției populare, primăvara începe cu Baba Dochia și zilele ei, cunoscute drept 'Zilele babei' (primele 9 sau 12 zile ale lunii martie). Zilele babei corespund cu zilele de urcuș ale Babei Dochia cu oile la munte, urcuș dedicat morții și renașterii sezoniere a zeiței agrare și a timpului calendaristic, în preajma echinocțiului de primăvară. Astfel, la români, simbolul mărțișorului este corelat și cu Baba Dochia, după unele tradiții, firul Mărțișorului fiind tors de aceasta în timp ce urca cu oile la munte, potrivit site-ului www.crestinortodox.ro.
Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO
În București, un loc care amintește de tradiția mărțișorului este Casa Memorială 'Tudor Arghezi - Mărțișor', din strada Mărțișor. Numele străzii și al Casei memoriale, 'Mărțișor', vine de la un obicei pe care locuitorii zonei îl aduseseră cu ei din locurile natale, în special din regiunea Olteniei, anume acela de a atârna, primăvara, în ramurile pomilor șnururi împletite alb-roșii, menite, în credința oamenilor, să aducă recolte bune în acel an.
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO
La Muzeul Național al Satului 'Dimitrie Gusti' din București este organizat, în perioada 25 februarie - 9 martie 2025, evenimentul ''Primăvara în sat. Târg de Mărțișor''. În datele de 1 și 8 martie, de la ora 11.00, copiii sunt invitați să participe la ateliere de mărțioare și colaje textile, parte a programului de educație muzeală ''Călător prin tradiții'', potrivit https://muzeul-satului.ro/. AGERPRES/(Documentare - Andreea Onogea, Ruxandra Bratu; editor: Ionela Gavril, editor online: Andreea Preda)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Solista de muzică populară Laura Lavric
Una dintre cele mai îndrăgite și respectate cântărețe de muzică populară de pe meleagurile noastre, Laura Lavric este una dintre vocile de referință ale folclorului bucovinean, care, de-a lungul impresionantei sale cariere de peste șase decenii, a adus în fața publicului cântecul popular autentic al zonei folclorice pe care o reprezintă.
FRAGMENT DE ISTORIE: Prima ediție a Festivalului Internațional de Film de la Cannes (20 septembrie - 5 octombrie 1946)
Prima ediție a Festivalului Internațional de Film de la Cannes a avut loc în perioada 20 septembrie - 5 octombrie 1946, potrivit site-ului festival-cannes.com. Afișul oficial al acestei prime ediții a fost realizat de artistul Leblanc. Ceremonia de deschidere a avut loc în grădinile Hotelului
DOCUMENTAR: 160 de ani de la nașterea poetului George Coșbuc (20 septembrie)
George Coșbuc, poet și traducător, membru titular al Academiei Române, s-a născut la 20 septembrie 1866, la Hordou în județul Bistrița-Năsăud, într-o familie numeroasă, fiind al optulea copil al preotului greco-catolic Sebastian Coșbuc și al Mariei, fiică de preot. A crescut cu poveștile spuse de mama sa și de alți oameni de la țară și a învățat să ci
20 septembrie - Ziua internațională a sportului universitar
La 20 septembrie este marcată, sub auspiciile agenției UNESCO, Ziua internațională a sportului universitar (IDUS). Ziua a fost instituită în 2016 de Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO), conform www.unesco.org și www.fisu
20 septembrie - Ziua mondială a curățeniei
Ziua mondială a curățeniei este marcată, în fiecare an, la 20 septembrie. Evenimentul oferă o platformă pentru dialog internațional, schimb de cunoștințe și construire de parteneriate pentru a sprijini implementarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă și a Noii Agende Urbane - promovarea unor orașe mai eficiente din punct de vedere al utilizării resurselor, reziliente
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 20 septembrie
Ortodoxe Sf. Mare Mc. Eustatie și soția sa, Teopisti, cu cei doi fii ai lor: Agapie și Teopist Duminica după Înălțarea Sfintei Cruci Greco-catolice Duminica după Înălțarea Sfintei Cruci. Sf. m. Eustațiu și Teopista cu fiii lor Agapiu și Teopist Romano-catolice Duminica a 25-a de peste an Ss. Martiri
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 20 septembrie
Este a 263-a zi a anului 2026. Au mai rămas 102 zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 00 m și apune la 19 h 17 m. Luna răsare la 16 h 25 m. Luna nu apune în această zi. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
A murit la 83 de ani fostul mare jucător italian de fotbal Sandro Mazzola (fișă biografică)
Fostul mare atacant italian Sandro Mazzola, care a jucat 17 ani la clubul de fotbal Inter Milano, a murit la vârsta de 83 de ani, a anunțat formația italiană, la 19 septembrie 2026, conform Reuters. S
19 septembrie - Ziua Artileriei și Rachetelor Antiaeriene
La 19 septembrie este celebrată Ziua Artileriei și Rachetelor Antiaeriene. În 1916, în Primul Război Mondial, în cadrul manevrei militare de la Flămânda, executată de Armata a 3-a, a fost doborât primul avion inamic de o baterie de artilerie înzestrată cu tunuri antiaeriene propriu-zise, conform
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 19 septembrie
Ortodoxe Sf. Mc. Trofim, Savatie și Dorimedont Greco-catolice Sf. m. Trofim, Savatie și Dorimedont Romano-catolice Sf. Ianuariu, ep. m. Sfinții Mucenici Trofim, Savatie și Dorimedont sunt pomeniți în calendarul creștin ortodox în zi
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 19 septembrie
Este a 262-a zi a anului 2026. Au mai rămas 103 zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 59 m și apune la 19 h 19 m. Luna răsare la 15 h 44 m și apune la 23 h 55 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Retrospectiva evenimentelor interne 14-18 septembrie 2026
Desemnarea europarlamentarului PNL, Siegfried Mureșan, drept premier de către președintele Nicușor Dan, în urma unei runde de consultări cu partidele parlamentare în aceeași zi, protestul oierilor care a degenerat în violențe sau participarea președintelui Nicușor Dan la Summitul European dedicat Regiunii Arctice (13-14), participarea președintelui
Săptămâna europeană 14-18 septembrie 2026
Discursul anual al președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, privind starea Uniunii Europene a fost principalul eveniment de la nivelul instituțiilor comunitare din intervalul 14-18 septembrie 2026. Ursula von der Leyen a lansat discuția privind statutul de membru asociat al UE pentru Canada, a propus crearea unui Consiliu european de securitate, a propus
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
Zilele Bucureștiului 2026 În weekendul 19-20 septembrie, Bucureștiul marchează 567 de ani de la prima atestare documentară, printr-o serie de evenimente precum concerte, proiecții pe Palatul Parlamentului, spectacole în aer liber, tururi ghidate, expoziții și activități dedicate patrimoniului orașului, informează site-urile
Summitul inaugural al Inițiativei pentru Integrare Carpatică (Ucraina, 18-20 septembrie)
Summitul inaugural al Inițiativei pentru Integrare Carpatică (C8 Summit) se desfășoară în regiunea ucraineană Ivano-Frankivsk, în zilele de 18-20 septembrie 2026. Inițiativa pentru Integrare Carpatică este un nou cadru regional de cooperare, ce reunește opt țări din regiunea carpatică (inclusiv România), instituții ale UE, parteneri globali, comunități loca