Solomon Marcus este considerat pionier al lingvisticii matematice și computaționale. UNESCO îl aniversează în 2025 pe Solomon Marcus, cu ocazia centenarului, printr-o serie de evenimente itinerante, astfel încât 'Solomon Marcus să poată fi (re)descoperit de un număr cât mai mare de oameni', anunță https://unibuc.ro//

Solomon Marcus s-a născut la 1 martie 1925, la Bacău, într-o familie de croitori evrei.

''În 1940, eu aveam 15 ani (...) și pot să vă spun că între ceea ce eu am trăit atunci și ceea ce se relatează de către istoricii noștri, chiar cei mai de bază, este un decalaj extraordinar'', mărturisea Solomon Marcus într-o emisiune difuzată de Televiziunea Română în august 2016. ''Lucrul acesta mă îngrijorează foarte mult și mă pune în situația de a privi cu foarte mare rezervă întreaga istorie a omenirii, care e o istorie evident relatată, nu trăită de noi. (...) Un fapt simplu ca 'bună ziua' (este că) între 1940 și 1944, România a avut o legislație rasială. De lucrul acesta n-au aflat generațiile noi, nici sub comunism, nici după comunism. Din manualele de istorie nu s-a putut afla ceva.'', a mai evidențiat Solomon Marcus.

A absolvit cu diplomă de merit Facultatea de Științe și Matematică din cadrul Universității București (1945-1949), potrivit datelor biografice publicate de Institutul de Matematică ''Simion Stoilow'' al Academiei Române.

A fost numit asistent universitar în 1950, lector în 1955, profesor asociat în 1964, profesor în 1966, Profesor Emeritus al Universității din București în 1991. A obținut titlul de Doctor în Matematică în 1956, cu o teză despre 'Funcțiile monotone cu două variabile'. În 1968, a obținut titlul de Doctor docent al Universității din București, conform biografiei publicate pe https://edituraspandugino.ro/.

Printre domeniile sale de cercetare și profesorat se numără diverse ramuri științifice, de la analiza matematică, informatică teoretică, teoria măsurii și topologia generală, până la lingvistică, istoria și filosofia matematicii, poetică, semiotică și aplicații ale matematicii în științele naturii sau în științele sociale.

Între cărțile publicate de Solomon Marcus, ca autor sau coautor, se numără: ''Lingvistica matematică. Modele matematice în lingvistică'' (1963); ''Gramatici și automate finite'' (1964); ''Analiza matematică. vol.I'' (1962, 1963, 1966, 1971, 1980) în colaborare cu Miron Nicolescu și Nicolae Dinculeanu; ''Lingvistica matematică'' (1966), ''Introducere în lingvistica matematică'' (1966), în colaborare cu E. Nicolau și S. Stati; ''Noțiuni de analiză matematică. Originea, evoluția și semnificația lor'' (1967); ''Limbaj, logică, filozofie'' (1968), în colaborare cu Al. Boboc, Gh Enescu, C. Popa și S. Stati; ''Analiza matematică, vol.II'' (1966, 1971, 1980), în colaborare cu Miron Nicolescu și N. Dinculeanu; ''Introduction mathematique a la linguistique structurale'', Paris (1967); ''Algebraic Linguistics; Analytical Models'', New York, (1967), ''Poetica matematică (1970); ''Din gândirea matematică românească'' (1975), ''Semiotica folclorului. Abordare lingvistico-matematică'' (1975), coautor; ''Metode distribuționale algebrice în lingvistică'' (1977), coautor; ''Semne despre semne'' (1979), ''Metode matematice în problematica dezvoltării'' (1982), coautor; ''Gândirea algoritmică'' (1982), ''Semiotica matematică a artelor vizuale'' (1982), coautor; ''Paradoxul'' (1984), ''Timpul'' (1985), ''Artă și știință'' (1986), ''Șocul matematicii'' (1987), ''Moduri de gândire''- Colecția 'Știința pentru toți' (1987), ''Provocarea științei'' - Seria 'Idei contemporane' (1988), ''Invenție și descoperire'' (1989), ''Analiza matematică. Materiale pentru perfecționarea profesorilor de liceu III'' (1989), coautor; ''Dicționar de Analiză Matematică'' (1989), coautor; ''Controverse în știință și inginerie'' (1991).

De asemenea, a coordonat, editat, prefațat sau postfațat peste 20 de lucrări și a scris peste 350 de articole de cercetare. Pe lângă acestea, Solomon Marcus a publicat numeroase articole adresate unui public mai larg, pe o varietate de subiecte, de la știință, artă și educație până la metode de predare, filosofie și sport, în diverse periodice, reviste culturale și ziare (Academica, Amfiteatru, Arta, Astra, Ateneu, Caiete critice, Contemporanul, Chronicle, Curentul, Dilema, Familia, Flacăra, Forum, Gazeta literară, Gazeta matematică, Magazin, Manuscris istoric, Orizont, Progresele științei, Ramuri, România liberă, România literară, Romanian Review, Steaua, Știință și tehnologie, Tomis, Tribuna, Tribuna învățământului, Vatra, Viața românească, Viața studențească), detaliază http://www.imar.ro/.

A fost ales membru corespondent al Academiei Române în aprilie 1993 și membru titular al Academiei Române (Academician) în decembrie 2001.

În 2007, i-a fost publicată lucrarea în limba engleză ''Words and Languages Everywhere'', care are și o ediție digitală. În 2010, Editura Spandugino a publicat lucrarea în două volume ''Întâlniri cu Solomon Marcus'', care reunește mărturii din partea celor care s-au întâlnit cu Solomon Marcus, în cele mai variate împrejurări: Ana Blandiana, Andrew Bruckner, Cristian S. Calude, Marcel Danesi, Mircea Martin, Grigore C. Moisil, Nichita Stănescu, Sergiu Rudeanu, Umberto Eco și Claude Levi-Strauss, notează https://edituraspandugino.ro/.

A acordat zeci de interviuri în țară și peste hotare. ''Oamenii înlocuiesc mereu evenimentele trăite la momentul evocat cu viziunea celui care le privește după nu știu câți ani, ulterior. Sunt două priviri complet diferite și trebuie să le prezentăm pe amândouă, să nu le confundăm, dar nu avem voie să eludăm aceste lucruri.'', a afirmat Solomon Marcus în emisiunea amintită, punctând și că: ''Dacă noi nu facem o ordine de importanță și de gravitate a lucrurilor negative, o să rămânem mereu într-un cerc vicios, nu ne dăm seama care depinde de care și de unde trebuie desfăcut nodul''.

A susținut conceptul unei școli centrate pe elev: ''nu avem așa ceva, noi avem acum o școală centrată pe profesor'' - spunea Solomon Marcus în ultimul interviu acordat Televiziunii Române, în februarie 2016. ''Este invitat elevul să-și bage în cap. Acesta este portretul actual al școlii românești, pe care toată lumea îl ignoră'', a mai susținut academicianul, care în ultima parte a vieții s-a aplecat asupra acestei teme - sistemul public de educație din România.

A II-a ediţie a Galei Oamenii Timpului, desfăşurată la Teatrul Naţional Vasile Alecsandri din Iaşi; în img. matematicianul Solomon Marcus, 2015.

Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO

Solomon Marcus a murit la 17 martie 2016, la București.

În seria evenimentelor care marchează aniversarea centenarului Solomon Marcus, la 13 ianuarie 2025, Universitatea din București a organizat seminarul 'Povestind despre matematică și literatură: amintiri despre Solomon Marcus', susținut de scriitorul și profesorul Bogdan Suceavă (California State University, Fullerton, SUA). Totodată, la 28 februarie 2025, sub patronajul Secretariatului Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, Universitatea Apollonia din Iași a organizat o amplă manifestare dedicată valorificării operei și moștenirii cultural-științifice lăsate de reputatul matematician și profesor român, împărțită în trei paneluri distincte: ''Solomon Marcus, contemporanul nostru'', ''Solomon Marcus și transdisciplinaritatea'', ''Solomon Marcus și adecvarea școlii la viitor'', potrivit https://www.cnr-unesco.ro/. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Andreea Preda)