Reuniunile Consiliului Afaceri Externe și Consiliului Afaceri Generale din 24 și 25 februarie, prilej cu care s-a marcat împlinirea a trei ani de la declanșarea invaziei și războiului Rusiei împotriva Ucrainei, decizia Consiliului de a suspenda o serie de măsuri restrictive având în vedere situația din Siria, numirea unui nou reprezentant special al UE pentru Asia Centrală și prelungirea mandatului RSUE pentru regiunea Golfului, reuniunea Consiliului Agricultură și Pescuit, adoptarea Programului de lucru al Comisiei Europene pe 2025 se numără printre evenimentele care au vizat activitatea instituțiilor Uniunii Europene în perioada 24-28 februarie 2025.

Consiliul UE

La 24 februarie 2025, la Consiliul Afaceri Externe, cu prilejul marcării a trei ani de la început invaziei Ucrainei de către Rusia, ministrul ucrainean al afacerilor externe, Andrii Sîbiha, a avut o intervenție, prin videoconferință, în care și-a informat omologii din UE cu privire la cele mai recente evoluții, din punct de vedere politic și de pe teren.

'Nimeni în Europa nu dorește ca războiul să continue și nimeni în Europa nu vrea războiul mai puțin decât ucrainenii. Ei doresc pace pe teritoriul lor. Acest lucru este foarte clar. Și acesta este motivul pentru care trebuie să fim cu adevărat puternici împotriva agresorului și să obținem pacea prin putere. UE sprijină Ucraina', a declarat Kaja Kallas, Înalta Reprezentantă pentru afaceri externe și politica de securitate și președinta Consiliului Afaceri Externe, conform www.consilium.europa.eu/.

În acest sens, Consiliul a adoptat un al 16-lea pachet amplu de măsuri restrictive economice și individuale. Pachetul vizează sectoare vitale ale economiei ruse, slăbind și mai mult capacitatea regimului de a-și desfășura războiul de agresiune ilegal, neprovocat și nejustificat împotriva Ucrainei. UE a adăugat pe listă încă 48 de persoane și 35 de entități.

Miniștrii au discutat, de asemenea, despre o nouă inițiativă a Înaltei Reprezentante privind consolidarea sprijinului militar al UE pentru Ucraina în 2025. Acest subiect se va afla, de asemenea, pe ordinea de zi a reuniunii extraordinare a Consiliului European din 6 martie 2025.

A fost desfășurat un schimb de opinii cu privire la Siria și s-au adoptat decizii și o declarație politică privind relaxarea cadrului de sancțiuni al UE în anumite sectoare, cu scopul de a sprijini o tranziție favorabilă incluziunii în Siria, precum și redresarea economică, reconstrucția și stabilizarea viitoare a acesteia.

Kaja Kallas a clarificat faptul că ridicarea sancțiunilor este imediată și deschisă, dar poate fi inversată dacă noii conducători ai Siriei revin asupra angajamentelor asumate. Ea a anunțat, de asemenea, că cea de-a noua conferință de la Bruxelles 'Sprijinirea viitorului Siriei și al regiunii' va avea loc la 17 martie 2025, cu scopul de a mobiliza în continuare sprijinul pentru Siria și țările învecinate.

Miniștrii au discutat despre cele mai recente evoluții din Israel și Gaza, având în vedere punerea în aplicare a acordului de încetare a focului, la care UE a contribuit prin redesfășurarea EUBAM Rafah, precum și despre recentele evoluții din Liban.

Un schimb de opinii a avut loc cu privire la situația din Republica Democratică Congo, unde conflictul a escaladat dramatic de la începutul lunii ianuarie și este agravat de noua ofensivă a M23 în partea de est a țării, sprijinită de forțele armate ruandeze. 'Integritatea teritorială nu este negociabilă în Congo și nici în Ucraina. Carta ONU se aplică oriunde' a punctat Kaja Kallas, Înalta Reprezentantă pentru afaceri externe și politica de securitate.

Înalta Reprezentantă a discutat cu miniștrii despre inițiativa sa bazată pe eforturile diplomatice în sprijinul procesului de pace de la Luanda și Nairobi, dar pe măsuri suplimentare, cum ar fi: suspendarea consultărilor UE cu Rwanda în domeniul apărării și intenția de a pune în aplicare măsuri restrictive în funcție de situația de pe teren. Ea a anunțat, de asemenea, că memorandumul de înțelegere privind materiile prime critice va fi revizuit.

La capitolul Afaceri curente, Consiliul a desfășurat schimburi de opinii cu privire la Georgia. 'Adoptarea unei legislații represive și utilizarea excesivă a forței împotriva protestatarilor reprezintă o deteriorare alarmantă în regiune. Toți protestatarii trebuie eliberați imediat și este clar că măsurile luate de Georgia nu se îndreaptă în direcția Europei. Ne așteptăm ca anumite valori, anumite măsuri să fie luate de țări candidate precum Georgia, iar Georgia nu ia cu siguranță măsurile adecvate.' a subliniat Înalta Reprezentantă pentru afaceri externe și politica de securitate.

Consiliul Afaceri Generale, din 25 februarie 2025, și-a început reuniunea cu un minut de reculegere a celor trei ani de la declanșarea invaziei pe scară largă și a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. 'Președinția poloneză este hotărâtă să consolideze siguranța și competitivitatea UE în contextul geopolitic actual extrem de dificil. Nu mai putem continua să acționăm în ritm obișnuit. Trebuie să schimbăm viteza și exact așa și facem.' a subliniat, cu acest prilej, Adam Sz³apka, ministrul polonez pentru Uniunea Europeană, conform www.consilium.europa.eu/.

Consiliul a început pregătirile pentru reuniunea Consiliului European din 20-21 martie 2025, în cadrul căruia se preconizează că liderii UE vor discuta despre: războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, cele mai recente evoluții din Orientul Mijlociu, competitivitatea UE, următorul cadru financiar multianual și noile resurse proprii, migrație, oceane și alte chestiuni specifice de politică externă. Lucrările pregătitoare vor continua cu ocazia următoarei reuniuni a Consiliului Afaceri Generale din 18 martie 2025.

Miniștrii au desfășurat un schimb de opinii cu privire programul de lucru al Comisiei Europene pentru 2025 intitulat 'Progresăm împreună: o Uniune mai ambițioasă, mai simplă și mai rapidă' și, în sens mai larg, cu privire la programarea anuală pentru 2025 și la programarea multianuală pentru perioada 2025-2029. Au fost identificate domeniile de politică și temele care, din perspectiva Consiliului, ar trebui incluse în concluziile comune privind obiectivele și prioritățile de politică pentru perioada 2025-2029 și în declarația comună privind prioritățile legislative pentru 2025, care urmează să fie aprobată de Consiliul (Afaceri Generale) din 18 martie și semnată în marja Consiliului European din martie 2025.

A avut loc un schimb de opinii, în vederea prezentării raportului intermediar privind viitorul Europei în luna iunie, cu privire la valorile fundamentale, axându-se pe posibile reforme viitoare privind instrumentele și procesele menite să asigure și să promoveze respectarea acestora în UE și în vecinătatea sa.

Președinția a prezentat un rezumat preliminar al discuțiilor desfășurate cu ocazia reuniunii informale a miniștrilor afacerilor europene din UE din 17-18 februarie de la Varșovia și a atras atenția Consiliului asupra unor posibile măsuri suplimentare în domeniile respective.

Delegația ungară a adus, de asemenea, în discuție chestiunea transparenței finanțării UE pentru ONG-uri.

Consiliul Uniunii Europene a decis, la 24 februarie, să suspende o serie de măsuri restrictive având în vedere situația din Siria, o decizie ce face parte din eforturile UE de a sprijini o tranziție politică incluzivă în Siria și redresarea economică, reconstrucția și stabilizarea acesteia în ritm rapid. UE urmărește să faciliteze colaborarea cu Siria, cetățenii și întreprinderile acesteia în domeniile majore ale energiei și transporturilor, precum și să faciliteze tranzacțiile financiare și bancare asociate acestor sectoare și cele necesare în scopuri umanitare și de reconstrucție, indică www.consilium.europa.eu/.

Consiliul își va continua activitatea, evaluând dacă ar putea fi suspendate sancțiuni economice suplimentare și continuând să monitorizeze îndeaproape situația din țară pentru a se asigura că astfel de suspendări rămân adecvate. În același timp, Consiliul menține includerile pe listele de sancțiuni legate de regimul Al-Assad, de sectorul armelor chimice și de comerțul ilicit cu droguri, precum și o serie de măsuri sectoriale, cum ar fi cele privind comerțul cu arme, produsele cu dublă utilizare, echipamentele pentru represiune internă, programul informatic pentru interceptare și supraveghere și importul/exportul de bunuri care aparțin patrimoniului cultural al Siriei.

La 24 februarie, Consiliul Uniunii Europene l-a numit pe diplomatul leton Eduards Stiprais în calitatea de reprezentant special al UE (RSUE) pentru Asia Centrală, succedându-i lui Terhi Hakala. Noul reprezentant își va prelua atribuțiile la 1 martie 2025 și va avea un mandat inițial de 2 ani. Noul RSUE va avea sarcina de a promova relațiile dintre UE și țările din Asia Centrală pe baza valorilor comune și de a contribui la consolidarea stabilității și a cooperării dintre țările din regiune, precum și la consolidarea democrației, a statului de drept, a bunei guvernanțe și a respectării drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În strânsă cooperare cu Înaltul Reprezentant, acesta va spori totodată eficacitatea și vizibilitatea UE, inclusiv printr-o coordonare mai strânsă cu alți parteneri și organizații internaționale relevante, cum ar fi Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa și Organizația Națiunilor Unite.

Consiliul a prelungit cu încă doi ani mandatul lui Luigi Di Maio în calitatea de RSUE pentru regiunea Golfului. În conformitate cu Comunicarea comună privind un parteneriat strategic cu Golful, acesta va continua să dezvolte un parteneriat strategic mai puternic și cuprinzător al UE cu țările din regiunea Golfului, contribuind la stabilitatea și securitatea regiunii prin implicarea alături de partenerii individuali din Golf și organizațiile regionale relevante și prin sprijinirea dialogului și a soluțiilor regionale pe termen lung cu aceștia, conform www.consilium.europa.eu/.

În Consiliul Agricultură și Pescuit din 24 februarie 2025, miniștrii au desfășurat un schimb de opinii cu privire la punerea în aplicare a principiului 'analizei din perspectiva mediului rural', care constă în asigurarea faptului că politicile sunt adecvate scopului pentru persoanele care trăiesc și lucrează în zonele rurale. Dezbaterea s-a axat pe următoarele chestiuni: dacă și în ce mod ar trebui îmbunătățit mecanismul de analiză din perspectiva mediului rural și modalități de a integra mai bine dezvoltarea rurală în politicile UE.

'Unul din patru cetățeni ai UE locuiește în zone rurale; pentru a asigura un mediu rural puternic și dinamic, este necesară o înțelegere mai amplă a nevoilor pe care le au populațiile rurale și fermierii, precum și a provocărilor cu care se confruntă aceștia. Susținem ca finanțarea multor sarcini orientate spre dezvoltare să fie asigurată nu numai prin politica agricolă comună, ci și prin alte politici ale UE. În plus, lucrăm la soluții transsectoriale pentru a preveni depopularea zonelor rurale' a susținut Czes³aw Siekierski, ministrul polonez al agriculturii și dezvoltării rurale, conform www.consilium.europa.eu/.

Miniștrii au subliniat importanța unor comunități rurale puternice pentru prosperitatea UE în ansamblul său, în domenii precum securitatea alimentară, protecția mediului și creșterea economică. Aceștia au solicitat ca, după 2027, dezvoltarea rurală să rămână parte a unei politici agricole comune (PAC) puternice și independente. O serie de miniștri au subliniat necesitatea de a consolida și a integra mecanismele de analiză din perspectiva mediului rural la toate nivelurile, fără a crea proceduri birocratice suplimentare.

Comisia Europeană

Comisia Europeană a adoptat, la 25 februarie, programul de lucru pentru 2025 'Progresăm împreună: o Uniune mai ambițioasă, mai simplă și mai rapidă', în care subliniază obiectivele sale de a crește competitivitatea, de a spori securitatea și de a consolida reziliența economică în UE, potrivit https://home-affairs.ec.europa.eu/.

Programul de lucru, care se se bazează pe angajamentele stabilite în orientările politice ale președintei Ursula von der Leyen, stabilește strategiile cheie, planurile de acțiune și inițiativele legislative care vor forma activitatea Comisiei în cursul acestui an. Printre alte domenii cheie, programul de lucru se concentrează pe securitate. Acesta își propune să abordeze amenințările complexe și transfrontaliere de securitate, să protejeze frontierele UE și să asigure o abordare fermă și echitabilă a procedurilor de migrație și azil. De asemenea, Comisia va depune eforturi pentru a consolida parteneriatele cu țările vecine pentru a preveni migrația ilegală și rețelele de contrabandă.

Inițiative cheie: Noua strategie europeană de securitate internă - un set de acțiuni pentru a anticipa amenințările, a consolida rezistența UE și a preveni și a răspunde la crime și amenințări; Noua abordare comună privind reîntoarcerile - o nouă legislație pentru a accelera și simplifica procesul de reîntoarcere pentru persoanele fără drept legal de a rămâne în UE; Directiva privind traficul de arme de foc - noi reguli pentru prevenirea traficului ilicit de arme de foc; Noi reguli privind precursorii de droguri (n.r. - substanțe chimice utilizate în principal pentru producția legitimă (legală) a unei game largi de produse, inclusiv medicamente, materiale plastice și produse cosmetice): reducerea disponibilității pentru fabricarea ilicită a drogurilor și eficientizarea măsurilor de control; Strategia Europeană privind Migrația și Azilul: un cadru strategic pentru continuarea activității în cadrul Pactului privind migrația și azilul, pornind de la strategiile naționale de migrație și azil ale țărilor UE.

Comisia va prezenta, de asemenea, un nou buget pe termen lung al UE care va alimenta noile priorități politice după 2027. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Liviu Tatu, editor online: Adrian Dădârlat)