Reuniunea Eurogrup, reuniunea Consiliului Afaceri Economice și Financiare, deschiderea sesiunii plenare a Parlamentului European (20-23 ianuarie), adoptarea de către Consiliu, în cadrul Instrumentului european pentru pace (IEP), a unei a treia măsuri de asistență în beneficiul forțelor armate libaneze, adoptarea unei noi legi care va facilita schimbul de date privind sănătatea și accesul la acestea la nivelul UE, înregistrarea de către Comisia Europeană a unei inițiative cetățenești europene intitulată 'HouseEurope! Prioritate renovării', preluarea titlului de Capitală Verde Europeană în 2025, de către capitala Lituaniei, Vilnius, se află printre evenimentele perioadei menționate.

Consiliul Uniunii Europene
La 20 ianuarie 2025, în cadrul reuniunii Eurogrup, miniștrii s-au angajat într-o discuție politică strategică cu privire la principalele priorități de politică ale zonei euro și la rolul Eurogrupului în abordarea acestora. De asemenea, Comisia a prezentat principalele priorități economice ale noului colegiu în ceea ce privește zona euro, potrivit https://www.consilium.europa.eu/.

Miniștrii au discutat despre utilizarea tehnologiilor inovatoare, precum tokenizarea și tehnologia registrelor distribuite, în decontarea tranzacțiilor de mare valoare. În acest sens, Banca Centrală Europeană (BCE) a furnizat informații actualizate referitoare la lucrările sale preliminare privind noile tehnologii pentru decontarea tranzacțiilor de mare valoare. Au fost analizate progresele înregistrate în cadrul proiectului privind moneda euro digitală de la ultimul schimb de opinii din octombrie, pe baza actualizărilor furnizate de BCE și Comisie.

Noul ministru francez al afacerilor economice și finanțelor, Éric Lombard, și noul ministru lituanian al finanțelor, Rimantas Šadžius, au prezentat prioritățile de politică ale guvernelor lor.

În cadrul reuniunii Consiliului Afaceri Economice și Financiare din 21 ianuarie 2025, președinția poloneză și-a prezentat programul de lucru pentru primul semestru al anului sub tema 'Securitate, Europa!'. 'Este timpul să ne asigurăm că Uniunea este sigură și competitivă. Acest lucru este deosebit de important într-un mediu în schimbare globală. Fără o economie competitivă nu vom avea o Europă puternică. Trebuie să reducem prețurile la energie, să simplificăm radical mediul de afaceri și să ne asigurăm că mai mult capital privat ajunge în economia europeană. Și nu în ultimul rând, trebuie să investim mai mult în capacitățile și pregătirea noastră de apărare.' a declarat Andrzej Domanski, ministrul polonez al finanțelor, potrivit https://www.consilium.europa.eu/.

Sub președinția poloneză, principala direcție a activității Consiliului Afaceri Economice și Financiare va fi să răspundă provocării de scădere a competitivității UE. Alte domenii importante, asupra cărora se va concentra președinția, sunt eficientizarea pieței unice pentru a consolida competitivitatea economiei europene, lucrul la aspectele financiare ale consolidării capacităților de apărare ale UE și sprijinirea Ucrainei. Președinția poloneză va rămâne angajată să asigure sprijin susținut pentru Ucraina și să avanseze pregătirile pentru finanțarea eforturilor de reconstrucție.

Miniștrii au susținut cu fermitate perspectiva reducerii și simplificării cerințelor de raportare pentru întreprinderi și și-au exprimat un angajament comun față de pași semnificativi către simplificarea reglementării pentru companii, ca modalitate eficientă de îmbunătățire a competitivității economiei UE. Au urmărit propunerea planificată a Comisiei pentru un 'pachet omnibus de simplificare' care vizează simplificarea și reducerea poverii de reglementare asupra întreprinderilor.

Miniștrii au discutat despre stadiul actual al impactului economic și financiar al agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei în prezența ministrului de finanțe al Ucrainei Sergii Marchenko. Comisia a informat despre situația economică și bugetară din Ucraina, inclusiv despre punerea în aplicare a Facilității pentru Ucraina și punerea în aplicare a acordului G7 privind un împrumut de 50 de miliarde dolari (45 de miliarde euro) Ucrainei care urmează să fie deservit și rambursat prin viitoare fluxuri extraordinare, venituri provenite din imobilizarea activelor suverane ruse.

Consiliul a adoptat recomandări privind planurile fiscal-structurale pe termen mediu a 21 de state membre, în contextul implementării cadrului de guvernanță economică: Croația, Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania și Suedia. Consiliul a adoptat, de asemenea, recomandări pentru șapte state membre care se află, în prezent, sub o procedură de deficit excesiv, de a lua măsuri eficiente pentru a-și corecta deficitul într-o anumită perioadă de timp. Aceste țări sunt Belgia, Franța, Italia, Malta, Polonia, Slovacia și România. Recomandările din cadrul procedurii de deficit excesiv conțin o cale bugetară corectivă și un termen limită pentru fiecare stat membru.

Continuând activitatea privind semestrul european 2025, Comisia a prezentat Raportul privind mecanismul de alertă pentru 2025 și proiectul de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro.

Consiliul a adoptat decizii de punere în aplicare prin care se aprobă modificări specifice prezentate de Cipru, Grecia și Spania la planurile lor de redresare și reziliență.

Consiliul a numit-o pe Bruna Szego în calitate de președinte a Autorității pentru combaterea spălării banilor.

Consiliul a adoptat la 21 ianuarie 2025, în cadrul Instrumentului european pentru pace (IEP), o a treia măsură de asistență, în valoare de 60 milioane euro, în beneficiul forțelor armate libaneze. Această măsură de asistență va contribui la consolidarea capacităților forțelor armate libaneze pentru a le permite, în conformitate cu Rezoluția 1701 a Consiliului de Securitate al ONU, să se redesfășoare la sud de râul Litani (în special ca urmare a acordului din 27 noiembrie 2024 de încetare a focului timp de 60 de zile), precum și să asigure securitatea și să mențină stabilitatea zonei. Astfel, măsura va contribui la protecția populației civile din regiune. Măsura de asistență va consolida totodată capacitățile operaționale și eficacitatea forțelor armate libaneze de a contribui la securitatea și stabilitatea națională și regională, permițând astfel civililor strămutați de ambele părți să se întoarcă la casele lor.

'Prin această nouă asistență, sprijinul acordat de UE forțelor armate libaneze în cadrul Instrumentului european pentru pace este consolidat în mod semnificativ, într-un moment hotărâtor pentru punerea în aplicare a acordului de încetare a focului dintre Liban și Israel. Forțele armate libaneze sunt esențiale pentru stabilitatea regională și națională și merită tot sprijinul nostru în îndeplinirea misiunii lor esențiale. UE și statele sale membre sunt ferm hotărâte să sprijine instituțiile de stat libaneze și să reînnoiască parteneriatul UE-Liban.' a declarat Kaja Kallas, Înalta Reprezentantă a UE pentru afaceri externe și politica de securitate.

Tot la 21 ianuarie, Consiliul UE a adoptat o nouă lege care va facilita schimbul de date privind sănătatea și accesul la acestea la nivelul UE, pregătind calea pentru intrarea în vigoare a acestui act. Regulamentul referitor la spațiul european al datelor privind sănătatea (EHDS) urmărește să îmbunătățească accesul persoanelor fizice la datele lor electronice cu caracter personal privind sănătatea, precum și controlul deținut de aceste persoane asupra datelor menționate, permițând în același timp reutilizarea anumitor date în scopuri de cercetare și inovare, în beneficiul pacienților europeni. Regulamentul prevede un mediu de date specific sănătății care va asigura accesul transfrontalier la servicii și produse digitale în materie de sănătate în interiorul UE.

'Transformarea digitală a îngrijirilor de sănătate în Europa este o prioritate-cheie pentru președinția poloneză. Adoptarea spațiului european al datelor privind sănătatea (EHDS) marchează un pas esențial în acest proces, permițându-le cetățenilor UE să aibă acces la datele lor privind sănătatea oriunde în UE. EHDS va îmbunătăți calitatea și eficiența îngrijirilor medicale, asigurând în același timp faptul că sistemul nostru de sănătate rămâne rezilient în fața provocărilor viitoare.' a arătat Izabela Leszczyna, ministrul polonez al sănătății.

În continuare, regulamentul urmează să fie semnat oficial de Consiliu și de Parlamentul European. El va intra în vigoare la 20 de zile de la data publicării în Jurnalul Oficial al UE.

Parlamentul European
Președinta Roberta Metsola a deschis sesiunea plenară a Parlamentului European din 20-23 ianuarie 2025, reacționând la acordul de încetare a focului din Gaza, care a intrat în vigoare duminică, 19 ianuarie, și la eliberarea primilor trei ostatici, subliniind că este 'avansul la care am sperat cu toții și de care atât de mulți aveau nevoie. Este ceea ce a cerut acest Parlament.' Ea a spus că acest acord ar trebui să acționeze ca un 'catalizator care schimbă disperarea în speranță, care devine piatra de temelie către o stabilitate durabilă, reconstrucție și o creștere a ajutorului care să permită perspectiva reală a păcii în regiune'. Prioritatea acum este să ne asigurăm că acordul se menține, a adăugat ea, astfel încât 'scopurile acestuia să fie îndeplinite, care să permită oprirea conflictului, să primească ajutor și să scoată ostaticii rămași. A doua zi trebuie să aducă o nouă speranță, iar Europa este pregătită să-și joace rolul.', notează site-ul oficial al Parlamentului European, https://www.europarl.europa.eu/.

În contextul în care la 20 ianuarie 2025, a avut loc ceremonia de inaugurare a celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump, ca președinte al SUA, președinta Metsola a adresat cele mai bune urări poporului american. 'Legătura dintre Europa și Statele Unite a fost o piatră de temelie a păcii, securității și prosperității timp de decenii. Nu va fi fără provocări, dar știu că Europa va fi pregătită să lucreze pentru un rezultat pozitiv pentru toți. Astăzi, realitățile geopolitice cu care ne confruntăm cu toții vor necesita o alianță transatlantică reînnoită, ghidată de valorile noastre comune', a spus ea. 'Europa este pregătită să lucreze împreună pentru a consolida legătura noastră ca prieteni și ca parteneri pentru a modela o lume a stabilității, oportunităților și speranței.'

Comisia Europeană
Comisia Europeană a înregistrat, la 21 ianuarie 2025, o inițiativă cetățenească europeană intitulată 'HouseEurope! Prioritate renovării'. Inițiativa caută să se creeze stimulente pentru renovarea și transformarea clădirilor existente. Organizatorii îi solicită Comisiei să propună o legislație care să stimuleze reutilizarea clădirilor existente pe baza unor: (i) 'reduceri fiscale pentru lucrările de renovare și pentru folosirea de materiale reutilizate'; (ii) 'norme echitabile pentru evaluarea atât a potențialului, cât și a riscurilor clădirilor existente'; (iii) 'valori noi pentru emisiile de CO2 încorporate în structurile existente', potrivit https://ec.europa.eu/.

Decizia de a înregistra o inițiativă se bazează pe o analiză juridică a admisibilității acesteia, în temeiul Regulamentului privind Inițiativa cetățenească europeană. Ea nu anticipează concluziile juridice și politice ale Comisiei cu privire la respectiva inițiativă și nici acțiunile pe care le-ar putea întreprinde, după caz, dacă inițiativa ar obține sprijinul necesar din partea a cel puțin 1 milion de cetățeni europeni. Conținutul inițiativei exprimă doar punctele de vedere ale grupului de organizatori și nu se poate considera, în niciun caz, că reflectă punctele de vedere ale Comisiei. Organizatorii au la dispoziție șase luni pentru a începe colectarea semnăturilor. Dacă, în termen de un an de la începutul perioadei de colectare, o inițiativă cetățenească europeană primește cel puțin un milion de declarații de susținere întrunind numărul minim de semnatari în cel puțin șapte state membre, Comisiei i se va cere să dea un răspuns oficial. Comisia va trebui să decidă dacă va da sau nu curs solicitărilor făcute de organizatorii inițiativei și să își argumenteze decizia.

De la lansarea instrumentului Inițiativa cetățenească europeană, introdus odată cu Tratatul de la Lisabona, și lansat oficial în 2012, Comisia a înregistrat 119 inițiative.

În perioada 22-23 ianuarie, capitala Lituaniei, Vilnius, găzduiește ceremonia de preluare a titlului de Capitală Verde Europeană în 2025, care reunește membri ai Rețelei Capitala Verde Europeană, politicieni și experți în mediu. Pe 22 ianuarie, primarul orașului Vilnius, Valdas Benkuskas, prezintă angajamentele durabile ale orașului și va da startul festivităților. Ziua va include sesiuni despre reziliența urbană, cu contribuții din partea politicienilor de nivel înalt. Vilnius a fost selectat drept cel de-al 16-lea câștigător al titlului de Capitală Verde Europeană, în cadrul unei ceremonii desfășurate la Tallinn în octombrie 2023, succedându-i Valenciei (Spania) Capitală Verde Europeană în 2024, notează https://environment.ec.europa.eu/

Pe 23 ianuarie, membrii Rețelei Capitala Verde Europeană sunt invitați să împărtășească idei cheie care pot stimula colaborarea și cele mai bune practici în abordarea provocărilor viitoare. Obiectivul principal este de a primi noi membri - Guimaraes drept Capitală Verde Europeană 2026 și Águeda și Vaasa drept Frunza Verde Europeană 2026 - și de a împărtăși cunoștințe practice despre readaptarea și reutilizarea infrastructurii urbane existente. Discuția va crea o legătură cu inițiativa New European Bauhaus.

Ceremonia marchează o ocazie extraordinară de a sărbători evenimentul inaugural - Vilnius Capitală Verde Europeană 2025, de a recunoaște noii câștigători pentru 2026 și de a reuni toți membrii rețelei.

Premiile pentru capitala verde europeană, lansate de Comisia Europeană în 2008, urmăresc să recompenseze și să recunoască eforturile și angajamentele orașelor europene în materie de sustenabilitate. Capitala Verde Europeană este acordată orașelor cu peste 100.000 de locuitori, în timp ce Frunza Verde Europeană este atribuită orașelor mai mici, cu cel puțin 20.000 de locuitori. Aceste distincții celebrează și promovează eforturile locale pentru realizarea unui viitor mai ecologic și mai durabil. Orașele câștigătoare își implică cetățenii în această transformare, îmbunătățesc mediile urbane, abordează poluarea și consolidează rezistența la schimbările climatice. Un oraș mai verde nu numai că atrage investitori și turiști, dar îmbunătățește și calitatea generală a vieții rezidenților săi. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Suzana Cristache Drăgan)