DOCUMENTAR: 105 ani de la constituirea Pactului Societății Națiunilor (10 ianuarie 1920)
Încă din timpul Primului Război Mondial anumiți lideri politici au exprimat idei legate de necesitatea unui proiect de organizație care să aibă drept scop evitarea războiului pentru ca omenirea să nu se mai confrunte cu ororile unei conflagrații mondiale, conform volumului 'Istoria Universală Contemporană' Vol. 1 (1917-1945) (Universitatea București, 1979) și www.ungeneva.org. La nivelul Departamentului de Stat american s-a constituit un grup de lucru care a colaborat cu administrația americană a președintelui Woodrow Wilson în vederea avansării unui proiect de viziune asupra lumii postbelice.
La 8 ianuarie 1918, într-un mesaj în fața Congresului american, președintele american democratul Woodrow Wilson a prezentat viziunea sa asupra organizării lumii sub forma declarației celor 14 puncte. În acest mesaj, s-a regăsit și formula avansării unei ''asociații generale de națiuni (...) cu scopul furnizării unor garanții comune de independență politică și integritate teritorială atât pentru statele mari, cât și pentru statele mici'', conform https://kr.usembassy.gov.
Propunerea președintelui american a generat dezbaterea publică pe ambele maluri ale Atlanticului pentru creionarea acestei asociații de state, în discuții implicându-se numeroși oameni politici, diplomați, juriști europeni și americani care și-au adus contribuția prin experiența și expertiza lor.
Woodrow Wilson
Sursa foto: woodrowwilson.org
Ședința plenară a Conferinței de pace de la Paris, începută la 25 ianuarie 1919, a constituit prilejul necesar pentru abordarea acestei chestiuni care viza interesul internațional postbelic. Delegațiile participante la negocierile Conferinței de pace au avansat fiecare câte un proiect de constituire a acestei asociații de state. Proiectul francez și cel italian au fost respinse, apreciindu-se că reflectau într-o mare măsură interesele acestor state. Lucrările se desfășurau în comisia special constituită care era condusă de președintele american Wilson. Urmare a intervenției liderului american, proiectele francez și italian au fost respinse, dar reprezentantul francez Leon Bourgeois și-a susținut punctul de vedere, militând pentru proiectul francez care viza organizarea unei armate internaționale și a unui stat major permanent, însă reprezentanții SUA și ai Angliei au respins vehement această propunere, pe care o evaluau drept o consolidare a intereselor Franței în viitoarea organizație și în ce privește proiectarea luptei de hegemonie a guvernului francez la nivelul Europei, conform volumului ''Istoria Universală Contemporană Vol. 1 (1917-1945)''.
În replică la opoziția anglo-americană față de proiectele Franței și Italiei, delegațiile guvernelor francez și italian au respins amendamentele care vizau libertatea comerțului și a posibilităților egale din proiectul anglo-american care, în schimb, proiectau la nivel maritim interesele celor două puteri navale. După dezbateri spinoase, la 28 aprilie 1919, Statutul Ligii Națiunilor a fost adoptat în ședința plenară a Conferinței de pace de la Versailles. Documentul cuprindea 26 de articole care stabileau structura, funcțiile, principiile și obligațiile membrilor Ligii Națiunilor, indică volumul citat.
Statutul Societății Națiunilor viza, în mod formal, necesitatea dezarmării, stipulând faptul că membrii organizației ''recunosc că menținerea păcii cere restrângerea la minimum a înarmărilor în conformitate cu cerințele securității naționale și cu obligațiile internaționale'', conform volumului ''Istoria Universală Contemporană Vol. 1 (1917-1945)''. În acord cu poziția geografică și condițiile deosebite ale fiecărui stat, Consiliul Ligii Națiunilor avea sarcina pregătirii planurilor de dezarmare care trebuiau supuse aprobării guvernelor și revizuite cel puțin o dată la zece ani. Statutul prevedea obligația tuturor membrilor de a respecta și de a păstra, împotriva oricărei agresiuni externe, ''integritatea teritorială și independența politică a tuturor membrilor Ligii''. În cazul producerii unei agresiuni asupra unuia dintre membrii Societății Națiunilor, statului agresor i se vor aplica sancțiuni.
La baza funcționării acestei organizații stătea conceptul de securitate colectivă, care presupunea un format de consultări permanente și asistență în caz de nevoie pentru ajutorarea membrilor săi. Proiectul Ligii Națiunilor a reprezentat primul demers internațional de concretizare a unui sistem de securitate colectivă pentru rezolvarea disputelor între state. Acest principiu se desprinde lesne din definiția responsabilității principale a Ligii: ''promovarea cooperării internaționale și obținerea păcii și securității internaționale'', potrivit www.ungeneva.org.
Pactul Societății Națiunilor a fost inaugurat oficial la 10 ianuarie 1920. Cele 32 de state membre, semnatare ale Convenției, erau de asemenea semnatare ale Tratatului de la Versailles, indică www.unog.ch.
Sursa foto: rcinet.ca
Principalele organisme decizionale ale Ligii Națiunilor au fost: Adunarea care includea toate statele membre, Consiliul format din patru membri permanenți (Franța, Italia, Japonia și Marea Britanie, iar Germania în perioada 1926-1935) și alți zece membri nepermanenți desemnați prin rotație de Adunarea organizației și Curtea Internațională de Justiție. Secretariatul organizației era coordonat de un secretar general și gestiona cooperarea internațională.
Sediul organizației a fost stabilit la Geneva. Organizația nu dispunea de o forță militară proprie, dar se baza pe capacitatea statelor membre pentru a furniza la nevoie sprijin militar. Era pentru prima dată când un forum instituțional de evitare a războiului se coagula la nivel internațional reunind state din Asia de Sud-Est, Europa și America de Sud. Limbile oficiale de lucru ale organizației au fost engleza, franceza și spaniola.
Propunerea președintelui american a generat un capital uriaș de interes în rândul europenilor pe fondul ororilor cauzate de război, dar și în rândul americanilor care împărtășeau necesitatea instituirii unui forum care să reglementeze pașnic disputele care au dus anterior la declanșarea Primului Război Mondial. Chiar dacă președintele american a fost cel care a lansat acest demers, turneul diplomatic întreprins pentru susținerea Ligii Națiunilor nu a avut succesul așteptat de președintele american, care avea să părăsească Casa Albă fără să fie chiar el convins că SUA se va alătura proiectului, potrivit https://history.state.gov.
Eforturile politico-diplomatice ale președintelui american Wilson s-au lovit de opoziții diverse în Congresul SUA, unde liderul majorității din Senat și președintele Comitetului pentru Relații Externe Henry Cabot Lodge a coordonat, practic, lupta politică împotriva adoptării Tratatului de la Versailles și a Convenției Ligii Națiunilor. Demersul politicianului american a fost alimentat de temerile republicane privind posibilitatea angajării SUA într-o organizație costisitoare care ar fi putut reduce capacitatea Americii de a-și apăra interesele și de posibilitatea ca această asociație de state să se fi amesteca în viitor în treburile interne americane.
Henry Cabot Lodge a reușit să se impună în lupta sa politică, Senatul SUA a respins, în martie 1920, cu 49-35 voturi exprimate, Tratatul de la Versailles și Convenția Societății Națiunilor, conform https://history.state.gov. SUA nu a aderat la prima organizație de securitate colectivă a secolului XX, drept pentru care mulți istorici au avansat ideea potrivit căreia lipsa de eficiență a organizației s-a datorat și neimplicării Statelor Unite ale Americii.
La 15 noiembrie 1920, la Geneva, delegațiile a 41 de state membre s-au reunit în cadrul primei sesiuni a Adunării Societății Națiunilor, ceea ce la acel moment însemna un grad de reprezentativitate de peste 70% din populația lumii, conform www.ungeneva.org. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Cerasela Bădiță, editor online: Andreea Preda)
Sursa foto: history.com
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
FRAGMENT DE ISTORIE: 80 de ani de la aprobarea Tratatului de Pace cu România în cadrul Conferinței de Pace de la Paris (10 octombrie)
La 10 octombrie 1946, în cadrul Conferinței de Pace de la Paris a fost aprobat Tratatul de Pace cu România. Conferința, care a reunit echipele de negociatori ale guvernelor SUA, Uniunii Sovietice, Marii Britanii, Franței și altor Puteri Aliate, în total 21 de națiuni, și-a deschis lucrările la 28 iulie 1946 și s-a desfășurat în acord cu
PERSONALITATEA ZILEI: Pictorul Nicolae Vermont
Nicolae Vermont a fost un remarcabil pictor și gravor român, recunoscut pentru spiritul său inovator. Parcursul său artistic s-a suprapus cu celebra perioadă Belle Epoque, care se dezvăluie în opera sa de la preocupările pentru progres și pentru artă monumentală, de factură academică, până la dorința ruperii de tradiție prin curentele înnoitoare ale a
10 octombrie - Ziua națională a produselor agroalimentare românești
Ziua națională a produselor agroalimentare românești, instituită prin Legea nr. 168/12 iulie 2017, este marcată anual la 10 octombrie. În aprilie 2017, mai mulți parlamentari au depus la Senat, un proiect legislativ privind instituirea zilei de 10 octombrie - Ziua națională a produselor agroalimentare românești. În expunerea de motive,
10 octombrie - Ziua mondială de luptă împotriva pedepsei cu moartea
Ziua mondială de luptă împotriva pedepsei cu moartea este marcată în fiecare an, la 10 octombrie, începând din 2002, la apelul Coaliției mondiale împotriva pedepsei cu moartea. La aceeași dată este marcată și Ziua europeană împotriva pedepsei cu moartea, instituită în septembrie 2007 de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei și
10 octombrie - Ziua mondială a sănătății mintale (ONU)
Ziua mondială a sănătății mintale, sărbătorită în fiecare an pe 10 octombrie, are rolul de a reaminti că nu există sănătate fără sănătate mintală. Obiectivul general al Zilei mondiale a sănătății mintale este de a crește gradul de conștientizare cu privire la problemele de sănătate mintală la nivel global și de a mobiliza eforturile în sprijinul să
10 octombrie - Ziua mondială a păsărilor migratoare (ONU)
Ziua mondială a păsărilor migratoare (World Migratory Bird Day - WMBD) este sărbătorită pe parcursul fiecărui an, de două ori, în lunile mai și octombrie, în concordanță cu natura ciclică a migrației păsărilor în diferite emisfere. În acest an marcarea acestei zile a fost prevăzută pentru 9 mai și 10 octombrie, recunoscând faptul
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 10 octombrie
Ortodoxe Sf. Mc. Evlampie și sora sa, Evlampia; Sf. Cuv. Vasian și Teofil Mărturisitorul Greco-catolice Sf. m. Eulampie și sora sa Eulampia Romano-catolice Sf. Daniel Comboni, ep. Sfinții Mucenici Evlampie și Evlampia sunt pomeniți în cal
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 10 octombrie
Este a 283-a zi a anului 2026. Au mai rămas 82 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 24 m și apune la 18 h 40 m. Luna răsare la 07 h 05 m și apune la 18 h 14 m. Lună Nouă la 18 h 50 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Retrospectiva evenimentelor interne 5-9 octombrie 2026
Nouă nominalizare de premier de către președintele Nicușor Dan în persoana secretarului de stat în Ministerul Afacerilor Externe, Luca Niculescu, participarea președintelui Nicușor Dan la o discuție prin videoconferință a Grupului 'Prietenii Competitivității', discuțiile premierului desemnat Luca Niculescu cu liderii PSD, PNL și UDMR în vederea form
Săptămâna europeană 5-9 octombrie 2026
Setul de propuneri avansat de Comisia Europeană care include, între altele, trecerea de la unanimitate la majoritate calificată sau aprofundarea integrării europene în anumite domenii, decizia Consiliului UE de a prelungi măsurile restrictive individuale la adresa Rusiei, mai multe rezoluții adoptate de PE privind situația drepturilor omului în Iran, Georgi
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
*În perioada 9-11 octombrie se va defășura, la Brăila, cea de-a XIII-a ediție a Festivalului Internațional de Jazz 'Johnny Răducanu'. Evenimentul va cuprinde concursuri pentru formații, soliști instrumentiști și vocali, recitaluri, precum și o serie de evenimente dedicate personalității marelui muzician brăilean, potrivit informa
PERSONALITATEA ZILEI: Scriitorul, profesorul și activistul Daniel Vighi
Fondator al Societății Timișoara și membru al Alianței Civice, Daniel Vighi a fost una dintre cele mai respectate voci ale societății civile românești, nota pagina https://www.memorialsighet.ro/ în noiembrie 2022. A fost prozator al generației literare din anii '80, eseist și profesor de lite
DOCUMENTAR: 20 de ani de la punerea pietrei de temelie a Memorialului Victimelor Holocaustului din România (9 octombrie)
În ziua de 9 octombrie 2006, a avut loc ceremonia punerii pietrei de temelie a Memorialului Victimelor Holocaustului din România. La evenimentul din București a fost prezent președintele României de atunci, Traian Băsescu, alături de miniștri, reprezentanți ai corpului diplomatic acreditat la București, membri ai comunității evreiești din România.
Cea de-a zecea ediție a Spotlight - Festivalul Internațional al Luminii (9-11 octombrie)
Între 9 și 11 octombrie 2026, este programată cea de-a zecea ediție a Spotlight - Festivalul Internațional al Luminii, eveniment dedicat instalațiilor de light art, video mapping și experiențe interactive. Sub tema 'Playground', festivalul propune 19 proiecte, dintre care 13 instalații și șase spectacole de video mapping, realizate de artiști și studiouri din R
9 octombrie - Ziua mondială a poștei (ONU)
Anual, la 9 octombrie, este marcată Ziua mondială a poștei, dată la care, în 1874, a fost înființată Uniunea Generală a Poștelor, prin semnarea Tratatului de la Berna (Elveția). Ziua mondială a poștei a fost stabilită de Congresul Uniunii Poștale Universale (UPU), desfășurat la Tokyo, Japonia, în 1969, potrivit