Organizaţia Naţiunilor Unite a declarat anul 2025 drept Anul internaţional al conservării gheţarilor, alături de proclamarea zilei de 21 martie a fiecărui an drept Ziua mondială a gheţarilor, începând cu anul 2025. Ambele sunt o oportunitate de a creşte gradul de conştientizare globală cu privire la rolul critic al gheţarilor, zăpada şi gheaţa în sistemul climatic şi ciclul hidrologic şi impactul economic, social şi de mediu al schimbărilor iminente în criosferă, scrie site-ul https://www.un-glaciers.org/.

Rezoluţia de declarare a anului 2025 drept An internaţional al conservării gheţarilor, însoţită de proclamarea zilei de 21 martie a fiecărui an ca Ziua mondială a gheţarilor începând cu 2025, a fost adoptată de către Adunarea Generală a ONU în decembrie 2022.

În rezoluţie se arată că Anul internaţional este pe deplin aliniat cu priorităţile celei de-a IX-a etape a Programului Hidrologic Interguvernamental UNESCO şi cu Planul Strategic al Organizaţiei Meteorologice Mondiale.

În contextul adoptării rezoluţiei, UNESCO şi OMM (Organizaţia Meteorologică Mondială), în colaborare cu guvernele şi organizaţiile relevante, au fost invitate să faciliteze implementarea Anului internaţional şi a Zilei mondiale în calitate de agenţii de conducere. Eforturile de coordonare sunt susţinute de un consiliu consultativ şi patru grupuri operative, reprezentând peste 75 de organizaţii internaţionale şi 35 de ţări.

Anul internaţional şi Ziua mondială a gheţarilor urmăresc să crească gradul de conştientizare la nivel global cu privire la rolul critic al gheţarilor, zăpezii şi gheţii în sistemul climatic şi ciclul hidrologic, precum şi impactul economic, social şi de mediu al schimbărilor iminente în criosfera Pământului, precum şi pentru a împărtăşi cele mai bune practici şi cunoştinţe în acest sens şi în abordarea problemelor legate de topirea accelerată a gheţarilor şi consecinţele acesteia.

Gheţarii sunt esenţiali pentru reglarea climei globale şi furnizarea de apă dulce, necesară pentru miliarde de oameni. Gheţarii sunt acumulări mari de gheaţă şi zăpadă, care îşi au originea pe uscat şi curg lent prin influenţa propriei greutăţi. Gheţarii se găsesc pe aproape fiecare continent. Ei există în multe regiuni muntoase şi în jurul marginilor straturilor de gheaţă din Groenlanda şi Antarctica. Există peste 275.000 de gheţari în lume, care acoperă o suprafaţă de aproximativ 700.000 km şi stochează aproximativ 170.000 km de gheaţă. Gheţarii sunt o sursă de viaţă, oferind apă dulce oamenilor, animalelor şi plantelor deopotrivă. Ca urmare a schimbărilor climatice, gheţarii s-au retras la nivel global de la mijlocul secolului al XIX-lea, cu progrese ocazionale a gheţarilor în diferite momente şi în diferite regiuni. Gheţarii sunt hrăniţi de obicei de zăpadă în timpul iernii şi îşi pierd gheaţa în timpul verii. Temperaturile mai ridicate duc la veri mai lungi şi perioade de iarnă mai scurte, valuri de căldură în timpul verilor, mai puţină zăpadă şi mai multă ploaie. Schimbările gheţarilor pot avea un impact grav asupra comunităţilor şi ecosistemelor, crescând riscul de geohazarduri, modificând disponibilitatea regională a apei şi contribuind la creşterea nivelului mării la nivel global, se mai arată pe https://www.un-glaciers.org.

Aproximativ 70% din apa dulce de pe Pământ există sub formă de zăpadă sau gheaţă. Scurgerile din gheţari, zăpadă şi gheaţă sunt esenţiale pentru apa potabilă, agricultură, industrie şi producerea de energie curată. Schimbările climatice şi ale criosferei au avut un impact asupra ciclului apei, inclusiv modificarea momentului de topire a gheţarilor şi a deversării fluxului de topire a zăpezii. Se observă totodată o disponibilitate mai redusă a apei, deoarece gheţarii continuă să se micşoreze şi se aşteaptă ca modificările stratului de zăpadă să contribuie la o concurenţă mai mare pentru apă, în special în regiunile uscate sezonier. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Roxana Losneanu, editor oinline: Andreea Preda)