Prezidenţiale2024/ Alegerile prezidenţiale din România, perioada 1990-2019
După Revoluţia din decembrie 1989, în ţara noastră au avut loc opt alegeri prezidenţiale, în anii 1990, 1992, 1996, 2000, 2004, 2009, 2014 şi 2019. În urma acestora, au fost ales patru preşedinţi ai României: Ion Iliescu, cu trei mandate (1990-1992, 1992-1996, 2000-2004); Emil Constantinescu, cu un mandat (1996-2000); Traian Băsescu, cu două mandate (2004-2009, 2009-2014) şi Klaus Iohannis, cu două mandate (2014-2019, 2019-2024).
Alegerile prezidenţiale din 1990
Primele alegeri prezidenţiale şi parlamentare din România, după evenimentele din decembrie 1989, au avut loc la 20 mai 1990, fiind, totodată, primele alegeri libere după aproape 50 de ani.
Candidaţii au fost: Ion Iliescu, din partea FSN, Ion Raţiu din partea PNŢCD, precum şi Radu Câmpeanu, din partea PNL.
Numărul alegătorilor care s-au prezentat la urne a fost de 14.826.616, adică 86,19% din electorat, menţionează www.roaep.ro. Numărul total al voturilor valabil exprimate a fost de 14.378.693.
Pentru candidatul FSN, Ion Iliescu, au fost exprimate 12.232.498 voturi, ceea ce a reprezentat 85,07%. Pentru Radu Câmpeanu au votat 1.529.188 alegători, respectiv 10,64%, iar pentru Ion Raţiu au votat 617.007 alegători (4,29%).
Alegerile din 1990 au fost singurele din istoria post-decembristă în urma cărora preşedintele ţării a fost ales din primul tur de scrutin, la următoarele câştigătorul fiind decis de al doilea tur de scrutin. Mandatul preşedintelui României a fost de doi ani, pe perioada Adunării Constituante, aşa cum prevedea Legea Electorală.
Alegerile prezidenţiale din 1992
În 1992, primul tur al alegerilor prezidenţiale a avut loc la 27 septembrie, iar cel de-al doilea la 11 octombrie.
Numărul candidaţilor înscrişi oficial pentru alegerile prezidenţiale din 1992 s-a dublat faţă de 1990, ajungând la şase, printre care s-a aflat şi un independent, o noutate la alegerile prezidenţiale din România.
Au candidat: Ion Iliescu, susţinut de FDSN şi PSDR; Emil Constantinescu, propus de CDR; Gheorghe Funar - PUNR; Ioan Mânzatu din partea PR; Caius Traian Dragomir, susţinut de FSN şi Mircea Druc, independent.
La primul tur, numărul total al alegătorilor ce s-au prezentat la urne a fost de 12.496.430 (76,29%), iar numărul total al voturilor valabil exprimate a fost de 11.889.697. Ion Iliescu a obţinut 5.628.855 voturi, respectiv 47,34% din totalul voturilor valabil exprimate, potrivit http://alegeri.roaep.ro. Al doilea candidat, Emil Constantinescu a întrunit 3.714.955 voturi, respectiv 31,24% din totalul voturilor valabil exprimate.
În turul al doilea, s-au prezentat la vot 12.153.810 alegători, respectiv 73,23% din electorat. Din totalul de voturi exprimate, 12.034.636, Ion Iliescu a obţinut 7.393.429, adică 61,43% din voturi, iar contracandidatul său Emil Constantinescu a obţinut 4.641.207 de voturi, respectiv 38,56%, menţionează http://alegeri.roaep.ro.
Alegerile prezidenţiale din 1996
În 1996, primul tur al alegerilor prezidenţiale a avut loc la 3 noiembrie, iar cel de-al doilea la 17 noiembrie.
S-au înscris în cursa prezidenţială 16 candidaţi: Emil Constantinescu (CDR); Ion Iliescu (PDSR); Petre Roman (USD); Corneliu Vadim Tudor (PRM); Gheorghe Funar (PUNR); Gyorgy Frunda (UDMR); Nicolae Manolescu (PAC şi PL 93); Radu Câmpeanu (ANLE); Adrian Păunescu (PSM); Ioan Pop de Popa (UNC); Tudor Mohora (PS); George Muntean (PPR); Constantin Niculescu (PNA); Constantin Mudava, independent; Nuţu Anghelina, independent şi Nicolae Militaru, independent.
În urma primului tur de scrutin, Ion Iliescu s-a plasat pe primul loc, obţinând 32,25% din voturile valabil exprimate (4.081.093), în timp ce candidatul CDR Emil Constantinescu a obţinut 28,21% (3.569.941). S-a înregistrat o prezenţă la vot de 76,01% (13.088.388 de alegători), voturile valabil exprimate fiind în număr de 12.652.900 (96.67%), potrivit http://alegeri.roaep.ro.
În urma celui de-al doilea tur, Emil Constantinescu l-a surclasat pe Ion Iliescu cu un scor de 54,40% (7.057.906 voturi). Ion Iliescu a obţinut 45,59% (5.914.579 de voturi). Prezenţa la vot la cel de-al doilea tur de scrutin a fost de 75,9%, conform http://alegeri.roaep.ro.
Alegerile prezidenţiale din 2000
În 2000, primul tur al alegerilor prezidenţiale a avut loc la 26 noiembrie, iar cel de-al doilea la 10 decembrie.
Au fost înregistrate 13 candidaturi: Theodor Stolojan (PNL); Ion Iliescu (PDSR); Teodor Meleşcanu (ApR); Mugur Constantin Isărescu, independent; Petre Roman (PD); Gyorgy Frunda (UDMR); Corneliu Vadim Tudor (PRM); Niculae Cerveni (PLDR); Paul Philippe de Hohenzollern (PRN); Ion Sasu (PSM); Eduard Gheorghe Manole, independent; Graziela Elena Bârlă, independentă; Lucian Orăşel, independent.
În primul tur, Ion Iliescu a primit 4.076.273 voturi, adică 36,35%, candidatul situat pe locul al doilea fiind Corneliu Vadim Tudor, cu 3.178.293 voturi, adică 28,34%. Au votat 11.559.458 de cetăţeni, ceea ce a însemnat o prezenţă de 65,31 %.
În al doilea tur de scrutin, numărul total al alegătorilor ce s-au prezentat la urne a fost de 10.184.715 (57,5%). Numărul total al voturilor valabil exprimate a fost de 10.020.870, din care pentru Ion Iliescu: 6.696.623 voturi (66,82%) şi pentru Corneliu Vadim Tudor: 3.324.247 voturi (33,17%), conform http://alegeri.roaep.ro.
Alegerile prezidenţiale din 2004
În 2004, primul tur al alegerilor prezidenţiale a avut loc la 28 noiembrie, iar al doilea la 12 decembrie.
Conform ordinii înscrierii în competiţia electorală, pe buletinul de vot pentru alegerea preşedintelui României figurau: Adrian Năstase (Uniunea Naţională PSD+PUR), Traian Băsescu (Alianţa D.A. PNL-PD), Corneliu Vadim Tudor (PRM), Gheorghe Dinu (independent), Gigi Becali (PNG), Bela Marko (UDMR), Marian Miluţ (AP), Raj Tunaru (PTD), Petre Roman (FDR), Ovidiu Tudorici (URR), Gheorghe Ciuhandu (PNŢCD) şi Aurel Rădulescu (APCD).
Din totalul de 18.449.676 de alegători înscrişi pe liste, s-au prezentat la vot, în primul tur, 58,51%, adică 10.794.653. S-au "calificat" pentru turul doi Adrian Năstase şi Traian Băsescu, cu 40,93% adică 4.278.864, respectiv 33,91% adică 3.545.236 din totalul voturilor valabile exprimate, potrivit http://alegeri.roaep.ro.
În urma rezultatelor finale ale turului al doilea, Traian Băsescu a obţinut 51,22%, reprezentând 5.126.794 voturi, iar Adrian Năstase - 48,77%, reprezentând 4.881.520 voturi. Numărul total al alegătorilor a fost de 10.112.262 de cetăţeni cu drept de vot, reprezentând 55,21% din numărul total al alegătorilor, arată http://alegeri.roaep.ro. Numărul total al voturilor valabil exprimate a fost de 10.008.314.
Alegerile prezidenţiale din 2009
În 2009, primul tur al alegerilor prezidenţiale a avut loc la 22 noiembrie, iar al doilea în ziua de 6 decembrie.
Doisprezece politicieni dornici să îşi adjudece fotoliul prezidenţial au intrat în cursa electorală: preşedintele statului în exerciţiu, Traian Băsescu, susţinut de PD-L; Mircea Geoană din partea Alianţei PSD+PC, Crin Antonescu (PNL), Corneliu Vadim Tudor (PRM), Kelemen Hunor (UDMR), George Becali (PNG-CD). Ca independenţi au candidat Sorin Oprescu, primarul general al Capitalei, Gheorghe Eduard Manole şi preşedintele Patronatelor Oamenilor de Afaceri de Etnie Romă, Constantin Ninel Potîrcă. Lista candidaţilor a fost completată de doi reprezentanţi ai curentului ecologist, Remus Cernea (PV) şi Ovidiu Iane (PER), precum şi de Constantin Rotaru (PAS).
După primul tur de scrutin, Traian Băsescu a obţinut 32,44% din voturi (3.153.640 voturi), urmat de Mircea Geoană cu 31,15% (3.027.838 voturi). S-au prezentat la urne 9.946.748 persoane (54,37%). Numărul total de voturi valabil exprimate a fost de 9.718.840 (97,70%), potrivit http://alegeri.roaep.ro.
Traian Băsescu a câştigat alegerile prezidenţiale în turul al doilea, obţinând 5.275.808 voturi, adică 50,33%. Contracandidatul său, Mircea Geoană, a fost votat de 5.205.760 de alegători, adică 49,66%. Numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne a fost de 10.620.116, reprezentând 58,02%, conform potrivit http://alegeri.roaep.ro. Numărul total al voturilor valabil exprimate a fost de 10.481.568.
Alegerile prezidenţiale din 2014
În 2014, primul tur al alegerilor prezidenţiale a avut loc la 2 noiembrie, iar cel de-al doilea la 16 noiembrie.
În cursa electorală pentru Cotroceni au intrat: Victor Ponta (PSD-UNPR-PC), Klaus Iohannis (Alianţa Creştin-Liberală), Elena Udrea (PMP), Kelemen Hunor (UDMR), Dan Diaconescu (PP-DD), Constantin Rotaru (PAS), Corneliu Vadim Tudor (PRM), William Brînză (PER), Mirel Mircea Amariţei (Prodemo) şi Szilagyi Zsolt (PPMT). De asemenea, au vizat funcţia de şef al statului patru independenţi - Teodor Meleşcanu, Călin Popescu-Tăriceanu, Monica Macovei şi Gheorghe Funar.
Primii doi clasaţi în primul tur de scrutin au fost Victor Ponta, care a obţinut 40,44% (3.836.093 voturi) şi Klaus Iohannis, care a obţinut 30,37% (2.881.406 voturi), potrivit BEC. Au fost prezenţi la urne 9.723.232 de cetăţeni cu drept de vot (53,18 %).
Klaus Iohannis a obţinut 54,43% (6.288.769 voturi) în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, iar Victor Ponta 45,56% (5.264.383 voturi). Numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne a fost de 11.719.344, adică 64,11%.
Alegerile prezidenţiale din 2019
În 2019, primul tur al alegerilor prezidenţiale a avut loc la 10 noiembrie, iar cel de-al doilea la 24 noiembrie.
La aceste alegeri s-au înscris 14 candidaţi. Ordinea pe buletinul de vot a fost următoarea: preşedintele în funcţie, Klaus Iohannis, susţinut de PNL; Theodor Paleologu (PMP), Dan Barna (Alianţa USR PLUS), Kelemen Hunor (UDMR); Viorica Dăncilă (PSD); Cătălin Ivan (ApDM); Ninel Peia (Partidul Neamul Românesc); Sebastian-Constantin Popescu (Partidul Noua Românie), John-Ion Banu (Partidul Naţiunea Română); Mircea Diaconu (Alianţa UN OM); Bogdan Marian Stanoevici - independent; Ramona-Ioana Bruynseels (PPU); Viorel Cataramă (DL); Alexandru Cumpănaşu - independent.
La primul tur, s-au prezentat la urne 9.359.673 de cetăţeni, adică adică 51,18%, conform prezenta.bec.ro. Cei doi candidaţi care urmau să se înfrunte în turul al doilea au fost Klaus Iohannis, cu 3.485.292 de voturi (37,82%) şi Viorica Dăncilă cu 2.051.725 de voturi (22,26%).
În cel de-al doilea tur, au votat 10.031.762 de cetăţeni români, reprezentând 54,85%. Klaus Iohannis a fost reales preşedinte al României, cu 6.509.135 de voturi (66,09%), în timp ce Viorica Dăncilă a obţinut 3.339.922 de voturi (33,91%). AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Irina Giurgiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
DOCUMENTAR: Fostul jucător profesionist de tenis Roger Federer împlinește 45 de ani (8 august)
Roger Federer este unul dintre cei mai eleganți și compleți jucători din istoria tenisului. Născut la 8 august 1981 în Basel, Elveția, potrivit www.rogerfederer.com, a dominat circuitul ATP timp de aproape două decenii, redefinind standardele excelenței în 'sportul alb'. Pasionat de
8 august - Ziua ASEAN (Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est)
Ziua ASEAN, sărbătorită anual pe 8 august, marchează fondarea Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) în 1967, odată cu semnarea Declarației ASEAN, cunoscută și sub numele de Declarația de la Bangkok. ASEAN a jucat un rol vital în promovarea creșterii economice, a progresului social și a dezvoltării culturale în regiune. Celebrarea Zilei ASEAN evi
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 8 august
Ortodoxe Sf. Preot Mucenic Alexandru din Basarabia; Sf. Ier. Emilian Mărturisitorul, episcopul Cizicului, și Miron, episcopul Cretei Greco-catolice Sf. ep. m. Emilian; Sf. Dominic Romano-catolice Sf. Dominic, pr. Sfântul Preot Mucenic Alexandru d
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 8 august
Este a 220-a zi a anului 2026. Au mai rămas 145 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 10 m și apune la 20 h 32 m. Luna răsare la 00 h 39 și apune la 17 h 23 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Săptămâna europeană 3-7 august 2026
Evenimente desfășurate la nivelul instituțiilor europene în perioada 3-7 august 2026: Reuniunea miniștrilor de interne ai UE pe tema crizei migranților din Ceuta; Uniunea Europeană a anunțat că va acorda Ucrainei încă 1,4 miliarde de euro în beneficii din activele rusești înghețate; Comisia Europeană a finalizat etapele juridice finale pentru
Retrospectiva evenimentelor interne 3-7 august 2026
Discuțiile și măsurile luate în contextul stării de alertă energetică (31 iul - 31 aug), adoptarea în sesiune extraordinară a propunerii legislative privind integritatea (jalon PNRR), precum și contestarea ei la CCR, adoptarea în sesiune extraordinară a propunerii legislative a Strategiei naționale privind biodiversitatea (jalon PNRR), lansarea de către AUR
PERSONALITATEA ZILEI: Muzicianul George Enescu
George Enescu este considerat cel mai important muzician român. Personalitatea sa artistică s-a manifestat în multiple ipostaze: compozitor, violonist, pedagog, pianist și dirijor, evidențiază pagina muzeului care îi poartă numele - https://www.georgeenescu.ro/. A început să c&a
7 august - Ziua internațională a berii
Ziua internațională a berii este celebrată în fiecare an în prima vineri din luna august. În 2026, această zi este marcată la 7 august. Sărbătoarea a fost fondată în 2007 în Santa Cruz, California, de antreprenorul american Jesse Avshalomov și un grup de prieteni. De la un eveniment local, Ziua internațională a berii a devenit o manifestare glob
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* Vineri, 7 august, începe cea de-a 18-a ediție a Festivalului de Film și Istorii Râșnov (FFIR), care propune, timp de 17 zile, peste 100 de evenimente în Râșnov, Brașov, Feldioara și Codlea. Primul weekend marchează începutul unui maraton cultural care va continua până pe 23 august și va reuni, în cele patru orașe gaz
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 7 august
Ortodoxe Sf. Cuv. Teodora de la Sihla; Sf. Cuv. Pafnutie - Pârvu Zugravul; Sf. Cuv. Mc. Dometie Persul; Sf. Ier. Narcis, arhiepiscopul Ierusalimului; Sf. Cuv. Nicanor Greco-catolice Cuv. m. Dometie Persul Romano-catolice Ss. Sixt al II-lea, pp. și îns., m.; Caiet
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 7 august
Este a 219-a zi a anului 2026. Au mai rămas 146 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 09 m și apune la 20 h 33 m. Luna nu răsare în această zi. Apune la 16 h 10 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Festivalul Naadam din Mongolia
Înscris în 2010 pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității, Festivalul național Naadam este celebrat în fiecare an între 11 și 13 iulie în Mongolia, potrivit https://ich.unesco.org/. Festivalul se concentrează pe trei jocuri tradiționale: cu
6 august - Ziua minerului
La 6 august este marcată anual Ziua minerului, în această zi fiind comemorați minerii uciși în timpul grevei de la Lupeni din august 1929. Totodată, cu acest prilej, sunt comemorate victimele numeroaselor accidente de muncă din minerit. Greva muncitorilor mineri de la Lupeni a izbucnit la 5 august 1929 din cauza nerezolvării conflict
6 august - Ziua Hiroshima
La 6 august, în fiecare an, este marcată Ziua Hiroshima, prin organizarea Ceremoniei Memoriale a Păcii, în fața monumentului funerar din Parcul Memorial al Păcii. Evenimentul anual, care are loc între orele 8.00 - 8.50 (ora Japoniei), este dedicat sutelor de mii de oameni care au murit în bombardamentele atomice din 1945, ce au distrus orașele Hiroshi
Cea de-a XIV-a ediție a Festivalului Săptămâna Haferland (6-9 august)
Între 6 și 9 august 2026, este programată cea de-a XIV-a ediție a Festivalului Săptămâna Haferland, ce se desfășoară în inima Transilvaniei, pe teritoriul istoric cunoscut drept Țara Ovăzului (Haferland), arată haferland.ro. Evenimentul, dedicat culturii, tradițiilor și patrimoniului sașilor













