Prezidenţiale2024/ Alegerile prezidenţiale din România, perioada 1990-2019
După Revoluţia din decembrie 1989, în ţara noastră au avut loc opt alegeri prezidenţiale, în anii 1990, 1992, 1996, 2000, 2004, 2009, 2014 şi 2019. În urma acestora, au fost ales patru preşedinţi ai României: Ion Iliescu, cu trei mandate (1990-1992, 1992-1996, 2000-2004); Emil Constantinescu, cu un mandat (1996-2000); Traian Băsescu, cu două mandate (2004-2009, 2009-2014) şi Klaus Iohannis, cu două mandate (2014-2019, 2019-2024).
Alegerile prezidenţiale din 1990
Primele alegeri prezidenţiale şi parlamentare din România, după evenimentele din decembrie 1989, au avut loc la 20 mai 1990, fiind, totodată, primele alegeri libere după aproape 50 de ani.
Candidaţii au fost: Ion Iliescu, din partea FSN, Ion Raţiu din partea PNŢCD, precum şi Radu Câmpeanu, din partea PNL.
Numărul alegătorilor care s-au prezentat la urne a fost de 14.826.616, adică 86,19% din electorat, menţionează www.roaep.ro. Numărul total al voturilor valabil exprimate a fost de 14.378.693.
Pentru candidatul FSN, Ion Iliescu, au fost exprimate 12.232.498 voturi, ceea ce a reprezentat 85,07%. Pentru Radu Câmpeanu au votat 1.529.188 alegători, respectiv 10,64%, iar pentru Ion Raţiu au votat 617.007 alegători (4,29%).
Alegerile din 1990 au fost singurele din istoria post-decembristă în urma cărora preşedintele ţării a fost ales din primul tur de scrutin, la următoarele câştigătorul fiind decis de al doilea tur de scrutin. Mandatul preşedintelui României a fost de doi ani, pe perioada Adunării Constituante, aşa cum prevedea Legea Electorală.
Alegerile prezidenţiale din 1992
În 1992, primul tur al alegerilor prezidenţiale a avut loc la 27 septembrie, iar cel de-al doilea la 11 octombrie.
Numărul candidaţilor înscrişi oficial pentru alegerile prezidenţiale din 1992 s-a dublat faţă de 1990, ajungând la şase, printre care s-a aflat şi un independent, o noutate la alegerile prezidenţiale din România.
Au candidat: Ion Iliescu, susţinut de FDSN şi PSDR; Emil Constantinescu, propus de CDR; Gheorghe Funar - PUNR; Ioan Mânzatu din partea PR; Caius Traian Dragomir, susţinut de FSN şi Mircea Druc, independent.
La primul tur, numărul total al alegătorilor ce s-au prezentat la urne a fost de 12.496.430 (76,29%), iar numărul total al voturilor valabil exprimate a fost de 11.889.697. Ion Iliescu a obţinut 5.628.855 voturi, respectiv 47,34% din totalul voturilor valabil exprimate, potrivit http://alegeri.roaep.ro. Al doilea candidat, Emil Constantinescu a întrunit 3.714.955 voturi, respectiv 31,24% din totalul voturilor valabil exprimate.
În turul al doilea, s-au prezentat la vot 12.153.810 alegători, respectiv 73,23% din electorat. Din totalul de voturi exprimate, 12.034.636, Ion Iliescu a obţinut 7.393.429, adică 61,43% din voturi, iar contracandidatul său Emil Constantinescu a obţinut 4.641.207 de voturi, respectiv 38,56%, menţionează http://alegeri.roaep.ro.
Alegerile prezidenţiale din 1996
În 1996, primul tur al alegerilor prezidenţiale a avut loc la 3 noiembrie, iar cel de-al doilea la 17 noiembrie.
S-au înscris în cursa prezidenţială 16 candidaţi: Emil Constantinescu (CDR); Ion Iliescu (PDSR); Petre Roman (USD); Corneliu Vadim Tudor (PRM); Gheorghe Funar (PUNR); Gyorgy Frunda (UDMR); Nicolae Manolescu (PAC şi PL 93); Radu Câmpeanu (ANLE); Adrian Păunescu (PSM); Ioan Pop de Popa (UNC); Tudor Mohora (PS); George Muntean (PPR); Constantin Niculescu (PNA); Constantin Mudava, independent; Nuţu Anghelina, independent şi Nicolae Militaru, independent.
În urma primului tur de scrutin, Ion Iliescu s-a plasat pe primul loc, obţinând 32,25% din voturile valabil exprimate (4.081.093), în timp ce candidatul CDR Emil Constantinescu a obţinut 28,21% (3.569.941). S-a înregistrat o prezenţă la vot de 76,01% (13.088.388 de alegători), voturile valabil exprimate fiind în număr de 12.652.900 (96.67%), potrivit http://alegeri.roaep.ro.
În urma celui de-al doilea tur, Emil Constantinescu l-a surclasat pe Ion Iliescu cu un scor de 54,40% (7.057.906 voturi). Ion Iliescu a obţinut 45,59% (5.914.579 de voturi). Prezenţa la vot la cel de-al doilea tur de scrutin a fost de 75,9%, conform http://alegeri.roaep.ro.
Alegerile prezidenţiale din 2000
În 2000, primul tur al alegerilor prezidenţiale a avut loc la 26 noiembrie, iar cel de-al doilea la 10 decembrie.
Au fost înregistrate 13 candidaturi: Theodor Stolojan (PNL); Ion Iliescu (PDSR); Teodor Meleşcanu (ApR); Mugur Constantin Isărescu, independent; Petre Roman (PD); Gyorgy Frunda (UDMR); Corneliu Vadim Tudor (PRM); Niculae Cerveni (PLDR); Paul Philippe de Hohenzollern (PRN); Ion Sasu (PSM); Eduard Gheorghe Manole, independent; Graziela Elena Bârlă, independentă; Lucian Orăşel, independent.
În primul tur, Ion Iliescu a primit 4.076.273 voturi, adică 36,35%, candidatul situat pe locul al doilea fiind Corneliu Vadim Tudor, cu 3.178.293 voturi, adică 28,34%. Au votat 11.559.458 de cetăţeni, ceea ce a însemnat o prezenţă de 65,31 %.
În al doilea tur de scrutin, numărul total al alegătorilor ce s-au prezentat la urne a fost de 10.184.715 (57,5%). Numărul total al voturilor valabil exprimate a fost de 10.020.870, din care pentru Ion Iliescu: 6.696.623 voturi (66,82%) şi pentru Corneliu Vadim Tudor: 3.324.247 voturi (33,17%), conform http://alegeri.roaep.ro.
Alegerile prezidenţiale din 2004
În 2004, primul tur al alegerilor prezidenţiale a avut loc la 28 noiembrie, iar al doilea la 12 decembrie.
Conform ordinii înscrierii în competiţia electorală, pe buletinul de vot pentru alegerea preşedintelui României figurau: Adrian Năstase (Uniunea Naţională PSD+PUR), Traian Băsescu (Alianţa D.A. PNL-PD), Corneliu Vadim Tudor (PRM), Gheorghe Dinu (independent), Gigi Becali (PNG), Bela Marko (UDMR), Marian Miluţ (AP), Raj Tunaru (PTD), Petre Roman (FDR), Ovidiu Tudorici (URR), Gheorghe Ciuhandu (PNŢCD) şi Aurel Rădulescu (APCD).
Din totalul de 18.449.676 de alegători înscrişi pe liste, s-au prezentat la vot, în primul tur, 58,51%, adică 10.794.653. S-au "calificat" pentru turul doi Adrian Năstase şi Traian Băsescu, cu 40,93% adică 4.278.864, respectiv 33,91% adică 3.545.236 din totalul voturilor valabile exprimate, potrivit http://alegeri.roaep.ro.
În urma rezultatelor finale ale turului al doilea, Traian Băsescu a obţinut 51,22%, reprezentând 5.126.794 voturi, iar Adrian Năstase - 48,77%, reprezentând 4.881.520 voturi. Numărul total al alegătorilor a fost de 10.112.262 de cetăţeni cu drept de vot, reprezentând 55,21% din numărul total al alegătorilor, arată http://alegeri.roaep.ro. Numărul total al voturilor valabil exprimate a fost de 10.008.314.
Alegerile prezidenţiale din 2009
În 2009, primul tur al alegerilor prezidenţiale a avut loc la 22 noiembrie, iar al doilea în ziua de 6 decembrie.
Doisprezece politicieni dornici să îşi adjudece fotoliul prezidenţial au intrat în cursa electorală: preşedintele statului în exerciţiu, Traian Băsescu, susţinut de PD-L; Mircea Geoană din partea Alianţei PSD+PC, Crin Antonescu (PNL), Corneliu Vadim Tudor (PRM), Kelemen Hunor (UDMR), George Becali (PNG-CD). Ca independenţi au candidat Sorin Oprescu, primarul general al Capitalei, Gheorghe Eduard Manole şi preşedintele Patronatelor Oamenilor de Afaceri de Etnie Romă, Constantin Ninel Potîrcă. Lista candidaţilor a fost completată de doi reprezentanţi ai curentului ecologist, Remus Cernea (PV) şi Ovidiu Iane (PER), precum şi de Constantin Rotaru (PAS).
După primul tur de scrutin, Traian Băsescu a obţinut 32,44% din voturi (3.153.640 voturi), urmat de Mircea Geoană cu 31,15% (3.027.838 voturi). S-au prezentat la urne 9.946.748 persoane (54,37%). Numărul total de voturi valabil exprimate a fost de 9.718.840 (97,70%), potrivit http://alegeri.roaep.ro.
Traian Băsescu a câştigat alegerile prezidenţiale în turul al doilea, obţinând 5.275.808 voturi, adică 50,33%. Contracandidatul său, Mircea Geoană, a fost votat de 5.205.760 de alegători, adică 49,66%. Numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne a fost de 10.620.116, reprezentând 58,02%, conform potrivit http://alegeri.roaep.ro. Numărul total al voturilor valabil exprimate a fost de 10.481.568.
Alegerile prezidenţiale din 2014
În 2014, primul tur al alegerilor prezidenţiale a avut loc la 2 noiembrie, iar cel de-al doilea la 16 noiembrie.
În cursa electorală pentru Cotroceni au intrat: Victor Ponta (PSD-UNPR-PC), Klaus Iohannis (Alianţa Creştin-Liberală), Elena Udrea (PMP), Kelemen Hunor (UDMR), Dan Diaconescu (PP-DD), Constantin Rotaru (PAS), Corneliu Vadim Tudor (PRM), William Brînză (PER), Mirel Mircea Amariţei (Prodemo) şi Szilagyi Zsolt (PPMT). De asemenea, au vizat funcţia de şef al statului patru independenţi - Teodor Meleşcanu, Călin Popescu-Tăriceanu, Monica Macovei şi Gheorghe Funar.
Primii doi clasaţi în primul tur de scrutin au fost Victor Ponta, care a obţinut 40,44% (3.836.093 voturi) şi Klaus Iohannis, care a obţinut 30,37% (2.881.406 voturi), potrivit BEC. Au fost prezenţi la urne 9.723.232 de cetăţeni cu drept de vot (53,18 %).
Klaus Iohannis a obţinut 54,43% (6.288.769 voturi) în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, iar Victor Ponta 45,56% (5.264.383 voturi). Numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne a fost de 11.719.344, adică 64,11%.
Alegerile prezidenţiale din 2019
În 2019, primul tur al alegerilor prezidenţiale a avut loc la 10 noiembrie, iar cel de-al doilea la 24 noiembrie.
La aceste alegeri s-au înscris 14 candidaţi. Ordinea pe buletinul de vot a fost următoarea: preşedintele în funcţie, Klaus Iohannis, susţinut de PNL; Theodor Paleologu (PMP), Dan Barna (Alianţa USR PLUS), Kelemen Hunor (UDMR); Viorica Dăncilă (PSD); Cătălin Ivan (ApDM); Ninel Peia (Partidul Neamul Românesc); Sebastian-Constantin Popescu (Partidul Noua Românie), John-Ion Banu (Partidul Naţiunea Română); Mircea Diaconu (Alianţa UN OM); Bogdan Marian Stanoevici - independent; Ramona-Ioana Bruynseels (PPU); Viorel Cataramă (DL); Alexandru Cumpănaşu - independent.
La primul tur, s-au prezentat la urne 9.359.673 de cetăţeni, adică adică 51,18%, conform prezenta.bec.ro. Cei doi candidaţi care urmau să se înfrunte în turul al doilea au fost Klaus Iohannis, cu 3.485.292 de voturi (37,82%) şi Viorica Dăncilă cu 2.051.725 de voturi (22,26%).
În cel de-al doilea tur, au votat 10.031.762 de cetăţeni români, reprezentând 54,85%. Klaus Iohannis a fost reales preşedinte al României, cu 6.509.135 de voturi (66,09%), în timp ce Viorica Dăncilă a obţinut 3.339.922 de voturi (33,91%). AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Irina Giurgiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
FRAGMENT DE ISTORIE: Eliberarea lagărului de concentrare de la Auschwitz-Birkenau (27 ianuarie 1945)
La 27 ianuarie 1945, pe fondul ofensivei generale împotriva armatelor germane de pe frontul de est, trupele sovietice au eliberat aproximativ 7.000 de oameni, aflați în lagărul de concentrare și exterminare de la Auschwitz-Birkenau. Destinat inițial detenției prizonierilor politici polonezi, din 1942 el s-a ocupat în special de exterminarea evreilor din Eur
27 ianuarie - Ziua 'Sveti Sava', sărbătoare a minorității sârbe din România
Ziua 'Sveti Sava' (Sfântul Sava), sărbătoare a minorității sârbe din România, este celebrată, anual, la 27 ianuarie. La începutul anului 2019, deputatul Uniunii Sârbilor din România, aparținând Grupului parlamentar al minorităților naționale (legislatura 2016-2020), Adnagi Slavoliub, iniția un proiect de lege p
Consiliul Afaceri Externe al UE din 27 ianuarie 2025
Consiliul Afaceri Externe al Uniunii Europene se reunește la 27 ianuarie 2025, la Bruxelles, pe agenda discuțiilor aflându-se teme precum agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, relațiile UE-SUA, situația din Orientul Mijlociu, situația din Moldova sau Georgia etc, conform site-ului https://www.consilium.eu
27 ianuarie - Ziua internațională de comemorare a victimelor Holocaustului (ONU)
Rezoluția 60/7 a Adunării Generale a Națiunilor Unite a desemnat data de 27 ianuarie ca zi internațională de comemorare a victimelor Holocaustului. În 1945, în ziua de 27 ianuarie, forțele aliate au eliberat lagărul nazist de concentrare Auschwitz-Birkenau din Polonia. Adunarea Generală a menționat, la 22 noiembrie 2004, în rezoluția A/RES/59
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 27 ianuarie
Ortodoxe Aducerea moaștelor Sf. Ier. Ioan Gură de Aur; Sf. Marciana împărăteasa Greco-catolice Aducerea moaștelor Sf. Ioan Gură de Aur Romano-catolice Sf. Angela Merici, fc. Aducerea moaștelor Sfântului Ierarh Ioan Gură de Aur, arhiepiscop
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 27 ianuarie
Este a 27-a zi a anului 2025. Au mai rămas 338 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 39 m și apune la 17 h 18 m. Luna răsare la 06 h 33 m și apune la 14 h 39 m. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Liviu Tatu)
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul Paul Newman
Actorul Paul Newman s-a născut la 26 ianuarie 1925, la Shaker Heights, Ohio, SUA. A urmat studii la 'Shaker Heights School' iar apoi la Kenyon College, în Gambier, Ohio. Ulterior s-a înscris în Marina militară a SUA. A revenit la Kenyon College, unde și-a luat licența în științe economice (1949). A studiat actoria la Universitat
FRAGMENT DE ISTORIE: 30 de ani de la lansarea postului de televiziune BBC World (26 ianuarie)
În ziua de 16 ianuarie 1995, a început să emită postul de televiziune BBC World. Din anul 2008 până în 2023, denumirea acestuia a fost BBC World News, iar în prezent este BBC News, potrivit bbc.com. Proprietate a BBC Global News Ltd., o filială a BBC Studios, BBC News difuzează buletine de știri, docu
26 ianuarie - Ziua internațională a energiei curate (ONU)
Ziua internațională a energiei curate, marcată pe 26 ianuarie, a fost declarată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite (rezoluția A/77/327) ca un apel pentru conștientizare și pentru o mobilizare a acțiunilor pentru o tranziție justă și incluzivă la energie curată în beneficiul oamenilor și al planetei. 26 ianuarie este, de asemenea, data înființă
CITATUL ZILEI
'Tinerii trebuie să fie avertizați în privința cultului unei așa-zise ordini care nu răspunde în fața rațiunii, dar mai ales în privința conceptului de disciplină, care este deseori prezentată drept scop în sine, nefiind niciun moment adusă în discuție întrebarea cu privire la scopul sau finalitatea acestei discipline. Iar fetișizarea
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 26 ianuarie
Ortodoxe Sf. Ier. Iosif cel Milostiv, mitropolitul Moldovei; Sf. Cuv. Xenofont, Maria, Arcadie și Ioan Duminica a 32-a după Rusalii Greco-catolice Duminica 32 dR. Sf. cuv. Xenofon și familia sa Romano-catolice Duminica a 3-a de peste an Ss. Timotei și Tit, ep.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 26 ianuarie
Este a 26-a zi a anului 2025. Au mai rămas 339 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 40 m și apune la 17 h 17 m. Luna răsare la 05 h 37 m și apune la 13 h 37 m. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Roxana Losneanu)
DOCUMENTAR: 10 ani de la moartea cântărețului Demis Roussos (25 ianuarie)
Demis Roussos, pe numele real Artemios Ventouris Roussos, s-a născut la 15 iunie 1946, în Alexandria, Egipt, având tată grec și mamă egipteană de origine italiană, potrivit imdb.com. Pasionat de mic de muzică, a fost fascinat de ritmurile arabe, pentru ca la vârsta de zece ani să descopere jazz-ul și să &i
CITATUL ZILEI
'Cunoaștem de asemenea legile de bază care guvernează chimia și biologia. În principiu, ar fi trebuit să fim deci capabili de a determina modul în care lucrează creierul. Dar ecuațiile care guvernează creierul au aproape cu siguranță un caracter haotic, astfel că o mică schimbare în starea inițială poate duce la un rezultat foarte diferit. Așadar, &icir
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 25 ianuarie
Ortodoxe Sf. Ier. Grigorie Teologul, arhiepiscopul Constantinopolului; Sf. Ier. Bretanion, episcopul Tomisului Greco-catolice Sf. aep. Grigore din Nazianz; Sf. m. Bretanion al Tomisului Romano-catolice Convertirea Sf. Paul, ap.; Sf. Bretanion, ep. de Tomis