Prezidenţiale2024/ Alegerile prezidenţiale din România, perioada 1990-2019
După Revoluţia din decembrie 1989, în ţara noastră au avut loc opt alegeri prezidenţiale, în anii 1990, 1992, 1996, 2000, 2004, 2009, 2014 şi 2019. În urma acestora, au fost ales patru preşedinţi ai României: Ion Iliescu, cu trei mandate (1990-1992, 1992-1996, 2000-2004); Emil Constantinescu, cu un mandat (1996-2000); Traian Băsescu, cu două mandate (2004-2009, 2009-2014) şi Klaus Iohannis, cu două mandate (2014-2019, 2019-2024).
Alegerile prezidenţiale din 1990
Primele alegeri prezidenţiale şi parlamentare din România, după evenimentele din decembrie 1989, au avut loc la 20 mai 1990, fiind, totodată, primele alegeri libere după aproape 50 de ani.
Candidaţii au fost: Ion Iliescu, din partea FSN, Ion Raţiu din partea PNŢCD, precum şi Radu Câmpeanu, din partea PNL.
Numărul alegătorilor care s-au prezentat la urne a fost de 14.826.616, adică 86,19% din electorat, menţionează www.roaep.ro. Numărul total al voturilor valabil exprimate a fost de 14.378.693.
Pentru candidatul FSN, Ion Iliescu, au fost exprimate 12.232.498 voturi, ceea ce a reprezentat 85,07%. Pentru Radu Câmpeanu au votat 1.529.188 alegători, respectiv 10,64%, iar pentru Ion Raţiu au votat 617.007 alegători (4,29%).
Alegerile din 1990 au fost singurele din istoria post-decembristă în urma cărora preşedintele ţării a fost ales din primul tur de scrutin, la următoarele câştigătorul fiind decis de al doilea tur de scrutin. Mandatul preşedintelui României a fost de doi ani, pe perioada Adunării Constituante, aşa cum prevedea Legea Electorală.
Alegerile prezidenţiale din 1992
În 1992, primul tur al alegerilor prezidenţiale a avut loc la 27 septembrie, iar cel de-al doilea la 11 octombrie.
Numărul candidaţilor înscrişi oficial pentru alegerile prezidenţiale din 1992 s-a dublat faţă de 1990, ajungând la şase, printre care s-a aflat şi un independent, o noutate la alegerile prezidenţiale din România.
Au candidat: Ion Iliescu, susţinut de FDSN şi PSDR; Emil Constantinescu, propus de CDR; Gheorghe Funar - PUNR; Ioan Mânzatu din partea PR; Caius Traian Dragomir, susţinut de FSN şi Mircea Druc, independent.
La primul tur, numărul total al alegătorilor ce s-au prezentat la urne a fost de 12.496.430 (76,29%), iar numărul total al voturilor valabil exprimate a fost de 11.889.697. Ion Iliescu a obţinut 5.628.855 voturi, respectiv 47,34% din totalul voturilor valabil exprimate, potrivit http://alegeri.roaep.ro. Al doilea candidat, Emil Constantinescu a întrunit 3.714.955 voturi, respectiv 31,24% din totalul voturilor valabil exprimate.
În turul al doilea, s-au prezentat la vot 12.153.810 alegători, respectiv 73,23% din electorat. Din totalul de voturi exprimate, 12.034.636, Ion Iliescu a obţinut 7.393.429, adică 61,43% din voturi, iar contracandidatul său Emil Constantinescu a obţinut 4.641.207 de voturi, respectiv 38,56%, menţionează http://alegeri.roaep.ro.
Alegerile prezidenţiale din 1996
În 1996, primul tur al alegerilor prezidenţiale a avut loc la 3 noiembrie, iar cel de-al doilea la 17 noiembrie.
S-au înscris în cursa prezidenţială 16 candidaţi: Emil Constantinescu (CDR); Ion Iliescu (PDSR); Petre Roman (USD); Corneliu Vadim Tudor (PRM); Gheorghe Funar (PUNR); Gyorgy Frunda (UDMR); Nicolae Manolescu (PAC şi PL 93); Radu Câmpeanu (ANLE); Adrian Păunescu (PSM); Ioan Pop de Popa (UNC); Tudor Mohora (PS); George Muntean (PPR); Constantin Niculescu (PNA); Constantin Mudava, independent; Nuţu Anghelina, independent şi Nicolae Militaru, independent.
În urma primului tur de scrutin, Ion Iliescu s-a plasat pe primul loc, obţinând 32,25% din voturile valabil exprimate (4.081.093), în timp ce candidatul CDR Emil Constantinescu a obţinut 28,21% (3.569.941). S-a înregistrat o prezenţă la vot de 76,01% (13.088.388 de alegători), voturile valabil exprimate fiind în număr de 12.652.900 (96.67%), potrivit http://alegeri.roaep.ro.
În urma celui de-al doilea tur, Emil Constantinescu l-a surclasat pe Ion Iliescu cu un scor de 54,40% (7.057.906 voturi). Ion Iliescu a obţinut 45,59% (5.914.579 de voturi). Prezenţa la vot la cel de-al doilea tur de scrutin a fost de 75,9%, conform http://alegeri.roaep.ro.
Alegerile prezidenţiale din 2000
În 2000, primul tur al alegerilor prezidenţiale a avut loc la 26 noiembrie, iar cel de-al doilea la 10 decembrie.
Au fost înregistrate 13 candidaturi: Theodor Stolojan (PNL); Ion Iliescu (PDSR); Teodor Meleşcanu (ApR); Mugur Constantin Isărescu, independent; Petre Roman (PD); Gyorgy Frunda (UDMR); Corneliu Vadim Tudor (PRM); Niculae Cerveni (PLDR); Paul Philippe de Hohenzollern (PRN); Ion Sasu (PSM); Eduard Gheorghe Manole, independent; Graziela Elena Bârlă, independentă; Lucian Orăşel, independent.
În primul tur, Ion Iliescu a primit 4.076.273 voturi, adică 36,35%, candidatul situat pe locul al doilea fiind Corneliu Vadim Tudor, cu 3.178.293 voturi, adică 28,34%. Au votat 11.559.458 de cetăţeni, ceea ce a însemnat o prezenţă de 65,31 %.
În al doilea tur de scrutin, numărul total al alegătorilor ce s-au prezentat la urne a fost de 10.184.715 (57,5%). Numărul total al voturilor valabil exprimate a fost de 10.020.870, din care pentru Ion Iliescu: 6.696.623 voturi (66,82%) şi pentru Corneliu Vadim Tudor: 3.324.247 voturi (33,17%), conform http://alegeri.roaep.ro.
Alegerile prezidenţiale din 2004
În 2004, primul tur al alegerilor prezidenţiale a avut loc la 28 noiembrie, iar al doilea la 12 decembrie.
Conform ordinii înscrierii în competiţia electorală, pe buletinul de vot pentru alegerea preşedintelui României figurau: Adrian Năstase (Uniunea Naţională PSD+PUR), Traian Băsescu (Alianţa D.A. PNL-PD), Corneliu Vadim Tudor (PRM), Gheorghe Dinu (independent), Gigi Becali (PNG), Bela Marko (UDMR), Marian Miluţ (AP), Raj Tunaru (PTD), Petre Roman (FDR), Ovidiu Tudorici (URR), Gheorghe Ciuhandu (PNŢCD) şi Aurel Rădulescu (APCD).
Din totalul de 18.449.676 de alegători înscrişi pe liste, s-au prezentat la vot, în primul tur, 58,51%, adică 10.794.653. S-au "calificat" pentru turul doi Adrian Năstase şi Traian Băsescu, cu 40,93% adică 4.278.864, respectiv 33,91% adică 3.545.236 din totalul voturilor valabile exprimate, potrivit http://alegeri.roaep.ro.
În urma rezultatelor finale ale turului al doilea, Traian Băsescu a obţinut 51,22%, reprezentând 5.126.794 voturi, iar Adrian Năstase - 48,77%, reprezentând 4.881.520 voturi. Numărul total al alegătorilor a fost de 10.112.262 de cetăţeni cu drept de vot, reprezentând 55,21% din numărul total al alegătorilor, arată http://alegeri.roaep.ro. Numărul total al voturilor valabil exprimate a fost de 10.008.314.
Alegerile prezidenţiale din 2009
În 2009, primul tur al alegerilor prezidenţiale a avut loc la 22 noiembrie, iar al doilea în ziua de 6 decembrie.
Doisprezece politicieni dornici să îşi adjudece fotoliul prezidenţial au intrat în cursa electorală: preşedintele statului în exerciţiu, Traian Băsescu, susţinut de PD-L; Mircea Geoană din partea Alianţei PSD+PC, Crin Antonescu (PNL), Corneliu Vadim Tudor (PRM), Kelemen Hunor (UDMR), George Becali (PNG-CD). Ca independenţi au candidat Sorin Oprescu, primarul general al Capitalei, Gheorghe Eduard Manole şi preşedintele Patronatelor Oamenilor de Afaceri de Etnie Romă, Constantin Ninel Potîrcă. Lista candidaţilor a fost completată de doi reprezentanţi ai curentului ecologist, Remus Cernea (PV) şi Ovidiu Iane (PER), precum şi de Constantin Rotaru (PAS).
După primul tur de scrutin, Traian Băsescu a obţinut 32,44% din voturi (3.153.640 voturi), urmat de Mircea Geoană cu 31,15% (3.027.838 voturi). S-au prezentat la urne 9.946.748 persoane (54,37%). Numărul total de voturi valabil exprimate a fost de 9.718.840 (97,70%), potrivit http://alegeri.roaep.ro.
Traian Băsescu a câştigat alegerile prezidenţiale în turul al doilea, obţinând 5.275.808 voturi, adică 50,33%. Contracandidatul său, Mircea Geoană, a fost votat de 5.205.760 de alegători, adică 49,66%. Numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne a fost de 10.620.116, reprezentând 58,02%, conform potrivit http://alegeri.roaep.ro. Numărul total al voturilor valabil exprimate a fost de 10.481.568.
Alegerile prezidenţiale din 2014
În 2014, primul tur al alegerilor prezidenţiale a avut loc la 2 noiembrie, iar cel de-al doilea la 16 noiembrie.
În cursa electorală pentru Cotroceni au intrat: Victor Ponta (PSD-UNPR-PC), Klaus Iohannis (Alianţa Creştin-Liberală), Elena Udrea (PMP), Kelemen Hunor (UDMR), Dan Diaconescu (PP-DD), Constantin Rotaru (PAS), Corneliu Vadim Tudor (PRM), William Brînză (PER), Mirel Mircea Amariţei (Prodemo) şi Szilagyi Zsolt (PPMT). De asemenea, au vizat funcţia de şef al statului patru independenţi - Teodor Meleşcanu, Călin Popescu-Tăriceanu, Monica Macovei şi Gheorghe Funar.
Primii doi clasaţi în primul tur de scrutin au fost Victor Ponta, care a obţinut 40,44% (3.836.093 voturi) şi Klaus Iohannis, care a obţinut 30,37% (2.881.406 voturi), potrivit BEC. Au fost prezenţi la urne 9.723.232 de cetăţeni cu drept de vot (53,18 %).
Klaus Iohannis a obţinut 54,43% (6.288.769 voturi) în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, iar Victor Ponta 45,56% (5.264.383 voturi). Numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne a fost de 11.719.344, adică 64,11%.
Alegerile prezidenţiale din 2019
În 2019, primul tur al alegerilor prezidenţiale a avut loc la 10 noiembrie, iar cel de-al doilea la 24 noiembrie.
La aceste alegeri s-au înscris 14 candidaţi. Ordinea pe buletinul de vot a fost următoarea: preşedintele în funcţie, Klaus Iohannis, susţinut de PNL; Theodor Paleologu (PMP), Dan Barna (Alianţa USR PLUS), Kelemen Hunor (UDMR); Viorica Dăncilă (PSD); Cătălin Ivan (ApDM); Ninel Peia (Partidul Neamul Românesc); Sebastian-Constantin Popescu (Partidul Noua Românie), John-Ion Banu (Partidul Naţiunea Română); Mircea Diaconu (Alianţa UN OM); Bogdan Marian Stanoevici - independent; Ramona-Ioana Bruynseels (PPU); Viorel Cataramă (DL); Alexandru Cumpănaşu - independent.
La primul tur, s-au prezentat la urne 9.359.673 de cetăţeni, adică adică 51,18%, conform prezenta.bec.ro. Cei doi candidaţi care urmau să se înfrunte în turul al doilea au fost Klaus Iohannis, cu 3.485.292 de voturi (37,82%) şi Viorica Dăncilă cu 2.051.725 de voturi (22,26%).
În cel de-al doilea tur, au votat 10.031.762 de cetăţeni români, reprezentând 54,85%. Klaus Iohannis a fost reales preşedinte al României, cu 6.509.135 de voturi (66,09%), în timp ce Viorica Dăncilă a obţinut 3.339.922 de voturi (33,91%). AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Irina Giurgiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Atletul american Carl Lewis
Carl Lewis este o figură emblematică a atletismului mondial, un sportiv care a ridicat nivelul de excelență în competițiile de săritură în lungime și sprint. A dominat probele de profil timp de aproximativ 15-17 ani. În perioada 1979 și 1996, a obținut 9 medalii olimpice de aur, una de argint și 8 titluri de campion mondial. În 1999, a fost numit '
DOCUMENTAR: 35 de ani de la semnarea la Praga a desființării Organizației Tratatului de la Varșovia (1 iulie)
La 1 iulie se împlinesc 35 de ani de la momentul desființării blocului Organizația Tratatului de la Varșovia, unul dintre cei doi actori antagonici, alături de NATO, care au reprezentat manifestarea la nivel organizațional a războiului rece. În data de 1 iulie 1991 s-a semnat, la Praga, actul politic oficial de desființare a Organizației Tratatul d
DOCUMENTAR: 65 de ani de la nașterea prințesei de Wales, Diana (1 iulie)
Supranumită ''prințesa inimilor'', Diana, prințesa de Wales, a fost una dintre cele mai apreciate personalități feminine ale secolului XX, cunoscută pentru naturalețea și eleganța sa, dar mai ales pentru participarea sa permanentă la activități sociale, caritabile. S-a implicat în lupta împotriva HIV-SIDA, a militat împotriva minelor antiper
DOCUMENTAR: Luna iulie
Luna iulie, cunoscută în tradiția populară și sub numele de 'cuptor', este perioada anului când se înregistrează cele mai toride zile de vară. Luna iulie are 31 de zile, ziua numărând 14 ore, iar noaptea doar 10 ore. Numită inițial ''quintilis'' de la cuvântul ''quintus'' (al cincilea), fiin
FRAGMENT DE ISTORIE: A fost promulgată Constituția României (1 iulie 1866)
Domnitorul Carol I (1866-1881; rege al României între 1881-1914) a promulgat, la 1/13 iulie 1866, noua Constituție a României, întemeiată pe principii democratice moderne și care a reprezentat unul din actele fundamentale de edificare a României moderne. Adunarea Constituantă adoptase, la 29 iunie/11 iulie 1866, noua Constituție în unanimi
Barometrul statistic al lunii iunie 2026
În anul 2025, o gospodărie din România a avut, în medie, venituri în valoare de 9.399 lei și cheltuieli de 8.037 lei. În trimestrul I din 2026, rata de ocupare a populației în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 62,6%, valoare egală cu cea înregistrată în trimestrul anterior. Prețul construcției clădirilor rezidențiale
1 iulie - Ziua internațională a muzicii reggae
Ziua internațională a muzicii reggae este o celebrare globală a muzicii reggae și a culturii jamaicane, marcată în fiecare an pe 1 iulie. A fost lansată în 1994, la Kingston, Jamaica, de antreprenoarea media Andrea Davis și a devenit un eveniment mondial care unește fanii reggae, artiștii, DJ-ii, posturile de radio și organizațiile culturale, arată pagina evenime
Irlanda preia președinția rotativă a Uniunii Europene (1 iulie)
Irlanda preia de la Cipru, la 1 iulie 2026, președinția Consiliului Uniunii Europene, urmând să asigure conducerea în perioada 1 iulie - 31 decembrie 2026. Irlanda face parte din trio-ul pe 18 luni al Uniunii format din Irlanda, Lituania, Grecia, conform https://www.consilium.europa.eu/. Sloganul președinției irlandeze a UE este &#
1 iulie - Ziua muzicilor militare
Ziua muzicilor militare este sărbătorită în fiecare an la 1 iulie, amintind de înființarea primei fanfare militare românești prin Regulamentul organic din 1/13 iulie 1831. Acesta stipula funcționarea, la Iași, în cadrul Strajei Pământești, a unei fanfare militare. Astfel, intrau și își începeau slujba sub drapel ''ostașii muz
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 1 iulie
Ortodoxe Sf. Ier. Leontie de la Rădăuți; Sf. Mc. doctori fără de arginți și făcători de minuni Cosma și Damian, cei din Roma Greco-catolice Sf. m. Cosma și Damian, doctori fără plată Romano-catolice Sf. Aron, fratele lui Moise Sfântul Leontie a f
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 1 iulie
Este a 182-a zi a anului 2026. Au mai rămas 183 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 35 m și apune la 21 h 04 m. Luna răsare la 22 h 25 m și apune la 06 h 27 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
30 iunie - Ziua internațională a parlamentarismului (ONU)
Ziua internațională a parlamentarismului este marcată anual, la 30 iunie, în această zi fiind fondată, în 1989, Uniunea Interparlamentară (UIP). Tema zilei în acest an este 'Bring human rights into focus', potrivit https://www.ipu.org/. Tema din 2026 dorește să sublinieze că drepturil
PERSONALITATEA ZILEI: Czeslaw Milosz, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură
Czeslaw Milosz a fost un poet, romancier, traducător, critic și diplomat polonez - american, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1980. (sursă: www.britannica.com) S-a născut pe 30 iunie 1911, în Seteiniai, Imperiul Rus (acum Lituania). A fost considerat un scriitor
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 30 iunie
Ortodoxe Soborul Sf. 12 Apostoli; Sf. Ier. Ghelasie de la Râmeț Greco-catolice Serbarea celor 12 Sf. Apostoli Romano-catolice Primii Sfinți Martiri din Roma Soborul Sfinților 12 Apostoli este prăznuit de Biserică în ziua de 30 iunie
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 30 iunie
Este a 181-a zi a anului 2026. Au mai rămas 184 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 35 m și apune la 21 h 04 m. Luna răsare la 21 h 52 m și apune la 05 h 24 m. Lună Plină la 02 h 57 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)