Candidata Partidului Acţiune şi Solidaritate, Maia Sandu, a câştigat alegerile prezidenţiale desfăşurate la 3 noiembrie în Republica Moldova cu 55,33% din totalul voturilor alegătorilor, potrivit rezultatelor finale comunicate de Comisia Electorală Centrală.

Autoritatea electorală a finalizat numărarea voturilor din cele 2.219 secţii de votare constituite atât în ţară, cât şi în străinătate, iar rezultatele arată că Maia Sandu a întrunit voturile a 929.964 de alegători (55,33%), în timp ce contracandidatul său, socialistul Alexandr Stoianoglo, a fost votat în turul al doilea de 750.644 de persoane (44,67%).

În primul tur de scrutin, desfăşurat la 20 octombrie 2024, Maia Sandu a fost votată de 42,45% (656.354 alegători) dintre alegători.

***
Maia Sandu s-a născut la 24 mai 1972, în satul Risipeni, raionul Făleşti.

A absolvit Facultatea de Management din cadrul Academiei de Studii Economice din Chişinău (1994) şi un master în relaţii internaţionale, la Academia de Administrare Publică (1998). A absolvit, de asemenea, un master în politici publice, la Harvard Kennedy School of Government (Cambridge, SUA, 2010), potrivit site-urilor gov.md şi https://presedinte.md/.

A deţinut poziţia de consultant şi şef adjunct de direcţie la Ministerul Economiei din Chişinău (1994-1998) şi pe cea de director al Direcţiei generale Politici macroeconomice şi programe de dezvoltare în cadrul aceluiaşi minister (2005-2006), potrivit site-ului Guvernului Republicii Moldova, gov.md.

În intervalul 1998-2005 a fost economist în cadrul Oficiului Băncii Mondiale din Chişinău, iar pe parcursul anului 2007 a fost coordonator de program la Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare din Chişinău.

Din 2006 până în 2009 a fost consultant pe reforma administraţiei publice şi în domeniul bunei guvernări, iar în perioada 2010-2012 a fost consilier al directorului executiv al Băncii Mondiale din SUA (Washington).

Din iulie 2012 şi până în iulie 2015, Maia Sandu a fost ministru al Educaţiei, în Guvernele Vlad Filat, Iurie Leancă şi Chiril Gaburici.

La 23 iulie 2015, Maia Sandu, a fost desemnată candidat pentru funcţia de prim-ministru, din partea Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), însă nu a primit susţinere din partea formaţiunii pentru a ocupa această poziţie.

La 23 decembrie 2015, Maia Sandu şi-a lansat propria platformă politică, denumită "În PAS cu Maia Sandu", care s-a transformat, ulterior, în Partidul Acţiune şi Solidaritate. În mai 2016, a devenit preşedintele PAS, în octombrie 2016, fiind desemnată candidata comună a dreptei proeuropene la alegerile din Republica Moldova. În decembrie 2020 avea să renunţe la preşedinţia partidului, după câştigarea alegerilor prezidenţiale, conform https://presedinte.md/.

La alegerile din 13 noiembrie 2016, Maia Sandu (38,71%) s-a calificat pentru turul al doilea, alături de Igor Dodon, candidat din partea Partidului Socialiştilor din Republica Moldova (47,98%), însă nu a reuşit să-l învingă pe Dodon.

Din februarie 2019 până în iunie 2019, a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

În iunie 2019, Maia Sandu a fost din nou desemnată în funcţia de prim-ministru al Republicii Moldova, poziţie deţinută până în noiembrie 2019, mai scrie site-ul https://presedinte.md/.

A câştigat scrutinul prezidenţial la următoarele alegeri, în noiembrie 2020. Astfel, la primul tur de scrutin, Maia Sandu a obţinut 36,16% voturi, calificându-se, alături de Igor Dodon (32,61%), în turul al doilea. În turul al doilea, Maia Sandu a fost declarată câştigătoare a alegerilor, cu 57,72% din voturi.

În timpul mandatului său, Republica Moldova a obţinut statutul de ţară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană (23 iunie 2022), informează site-ul https://www.consilium.europa.eu/.

Cunoaşte limbile română (maternă), engleză şi rusă. Este necăsătorită. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Horia Plugaru, editor online: Adrian Dădârlat)