Scriitoarea Gabriela Melinescu a murit marţi, 15 octombrie 2024, la vârsta de 82 de ani, la Stockholm, anunţă Institutul Cultural Român.

"Institutul Cultural Român a aflat cu mare întristare vestea trecerii în nefiinţă a Gabrielei Melinescu, una dintre cele mai cunoscute şi apreciate scriitoare din România, stabilită în Suedia din anul 1975. Scriitoarea a decedat, pe data de 15 octombrie, la vârsta de 82 de ani, la Stockholm", informează sursa citată, într-o postare pe pagina de Facebook.

***

Gabriela Melinescu, poetă, prozatoare şi traducătoare, s-a născut la 16 august 1942, în Bucureşti. A urmat cursurile Liceului "Gh. Şincai" din Bucureşti, apoi cursurile Institutului Pedagogic (1960-1963) şi pe cele ale Facultăţii de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti, luându-şi licenţa în 1967, se arată în "Dicţionarul general al literaturii române" apărut sub egida Academiei Române (Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2005).

În perioada 1967-1975 a lucrat ca redactor la revistele "Femeia" şi "Luceafărul". În 1975 s-a stabilit în Suedia, la Stockholm, căsătorindu-se cu editorul suedez René Coeckelberghs. A scris, în continuare, în română, dar şi în suedeză, devenind unul dintre cei mai importanţi şi originali scriitori ai literaturii suedeze. În 1989 a beneficiat de Bursa Fredrik Ström, în acelaşi an obţinând şi prestigiosul premiu acordat de Fondul Academiei Suedeze.

Gabriela Melinescu a debutat cu poezie la "Luceafărul", în 1959, iar editorial - cu "Ceremonie de iarnă", în 1965. Alte scrieri: "Fiinţele abstracte" (1966), "Interiorul legii" (1968), "Boala de origine divină" (1970), "Jurământul de sărăcie, castitate şi supunere" (1972), "Îngânarea lumii" (antologie, 1972), "Împotriva celui drag" (1975). După plecarea din ţară, i-au apărut volumele: "Jurământul de castitate" (1975), "Zeul fecundităţii" (1977), "Tatăl minciunii" (1977), "Copiii răbdării" (1979), "Urcarea lupilor la cer" (1981), "Casa de fum" (1982), "Oglinda femeii" (1986), "Arborele în vânt" (1987), "Regina străzii" (1988), "Omul pasăre" (1991), "Lumină din lumină" (1993), "Cuvinte nou născute" (2002) ş.a.

A mai publicat "Jurnalul unui egoist solitar" (1982), "Vrăjitorul din Gallipoli" (1986), "Jurnal suedez" (2000) - care cuprinde însemnări din perioada 1976-1983. În 2010 a publicat romanul autobiografic "Mamma som Gud" ("Mama ca Dumnezeu"). În 2013 i-a apărut volumul de poezie "Pe spatele peştişorului de aur" (Ed. Ellerstroms, traducere de Inger Johansson).

A tradus din suedeză în română (Swedenborg - "Cartea de vise", August Strindberg - jurnale, Göran Sonnevi - "Cartea sunetului"), iar din română în suedeză - din poezia Ilenei Mălăncioiu, precum şi din creaţia altor scriitori români. A mai publicat volume pentru copii ("Catargul cu două corăbii", 1969, şi povestirile fantastice din "Bobinocarii", 1969), însemnări de scriitor ("12 revelaţii", 1972; "Viaţa cere viaţă", 1974).

"Poeta a înlesnit traducerea unor importanţi scriitori români şi publicarea acestora în suedeză. De asemenea, Gabriela Melinescu a făcut cunoscuţi, pentru prima oară în România, autori clasici suedezi, precum Emanuel Swedenborg, Sfânta Birgitta de Vadstena, August Strindberg, dar şi mulţi scriitori contemporani: Katarina Frostenson, Goran Sonnevi, Birgitta Trotzig, Agneta Pleijel, Eva Strom, Stig Dagerman, Gunnar Ekelof şi Kjell Espmark", se menţionează într-un comunicat al Institutului Cultural Român de la Stockholm, din 1 august 2022.

A fost membră a Uniunii Scriitorilor din Suedia şi a Asociaţiei de Presă Străină din Suedia. În 1978 a primit premiul Uniunii Scriitorilor din România. A obţinut de două ori premiul Academiei Suedeze "De Nio", pentru volumele "Omul pasăre" (1991) şi "Acasă într-o ţară străină" (2003). În anul 2002 a primit premiul Albert Bonniers pentru "opera omnia", precum şi Premiul "Nichita Stănescu" al Academiei Române, iar în 2004 Premiul Institutului Cultural Român pentru întreaga sa carieră, potrivit site-ului https://www.icr.ro/. În 2006 Gabriela Melinescu a fost distinsă cu Premiul Naţional de Poezie "Mihai Eminescu".

S-a remarcat şi ca artist plastic prin intermediul mai multor expoziţii: "Inima care vede" - picturi, obiecte şi desene (2007, Institutul Cultural Român din Stockholm); "Desene Suprarealiste" (2002, Biblioteca Regală a Suediei, Stockholm); "Scriitori pictori" - gravură şi pictură (1989, la Studio 5 Stockholm); "Gravuri" (1985, Galeria La Prove, Lausanne); "Des antes et des legends" - gravuri şi picturi pe lemn (1984, Galeria La Prove, Lausanne); "Hommage a Essenine" - gravuri (1983, Galeria La Prove, Lausanne); Expoziţie de icoane pe sticlă şi măşti dionisiace (1977, Galleri Helland din Stockholm). (https://www.icr.ro/)

În 15 ianuarie 2014 Institutul Cultural Român de la Stockholm a marcat Ziua Culturii Naţionale printr-un program care le-a avut în prim plan pe scriitoarea Gabriela Melinescu şi pe naista Dana Dragomir, reprezentante ale culturii române stabilite în Suedia.

La 16 august 2022, Institutul Cultural Român de la Stockholm a sărbătorit-o pe scriitoarea Gabriela Melinescu, la împlinirea vârstei de 80 de ani, la sediul ICR din Stockholm, printr-un eveniment care a inclus o masă rotundă, o expoziţie şi prezentarea unui film documentar despre Gabriela Melinescu, din Arhiva de Aur a Televiziunii Române, potrivit unui comunicat de presă al ICR Stockholm. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, editor: Horia Plugaru, editor online: Gabriela Badea)