O PERSONALITATE PE ZI: Muzicianul Alexandru Andrieş
Artist complex - cântăreţ de muzică folk şi jazz, compozitor, arhitect, profesor, poet, artist plastic -, Alexandru Andrieş s-a născut la Braşov, la 13 octombrie 1954, potrivit http://alexandries.free.fr. A absolvit Institutul de Arhitectură "Ion Mincu" (1980), unde timp de 40 de ani a fost profesor conferenţiar doctor.
A debutat, în 1974, ca solist în Club "A", apoi, în 1979, pe scenă, la Festivalul de jazz & rock de la Braşov, împreună cu trupa Basorelief. Debutul discografic al artistului a avut loc în 1984, cu albumul "Interioare" (Electrecord), transpus în limba engleză anul următor.
Festivalul Naţional de Muzică Uşoară 'Mamaia' 1993. În imagine: Dan Bittman (stg), solistul vocal al formaţiei 'Holograf' şi Alexandru Andrieş (dr), 1993.
Foto: (c) SORIN LUPSA/Arhiva istorică AGERPRES
Între muzicienii cu care a colaborat de-a lungul anilor, atât la studio, cât şi pe scenă, compunând muzică, scriind versuri şi înregistrând albume, se află: George Baicea, Garbis Dedeian, Mihai Farcaş, Maria Ioana Mântuleasa, Cristian Soleanu, Eugen Tegu, Mircea Tiberian, Tudy Zaharescu, Mircea Baniciu, Nicu Alifantis, Berti Barbera. Alexandru Andrieş îşi interpretează compoziţiile însoţit de chitară sau de muzicuţă, dar şi de pian sau percuţii electronice.
Este autorul şi producătorul a peste 80 de apariţii discografice, între care se regăsesc: "Rock'n'Roll" - 1987; "Despre distanţe" - 1988; "Trei oglinzi" - 1989; "Interzis" - 1990; "Aşteptând-o pe Maria" - 1991; "Pofta vine mâncând", "Vecinele mele 1,2,3" - 1992; "Cât de departe?", "Nimic nou pe frontul de est", "Decembrie/Vis cu îngeri" - 1993; "Slow Burning Down", "Alexandru Andrieş" - 1994; "Hocus pocus", "Balaurul verde/Tarom blues" - 1995; "Tăcerile din piept", "Albumul alb" - 1996; "Culori secrete" - 1998; "Texterioare", "Cântece pentru prinţesă" - 1999; "Vreme rea" - 2000; "Pe viu", "Muzică de divorţ" - 2001; "Cântece de-a gata" - 2002; "Blues Expert" - 2003; "50/30/20" - 2004; "Comandă specială", "Tandreţuri" (DVD) - 2005; "Nimic nu iese-aşa cum vrei" - 2006; "Legiunea străină soundtrack", "Videoarhiva" (DVD 1,2,3), "Ninge iar...", "Live la Sala Auditorium a Muzeului Naţional de Artă al României" - 2007; "Oficial", "Acustic la ACT" (DVD) - 2008; "Du-mă înapoi", "Du-mă înapoi 2", "Vechituri" - 2010; "Incorekt" - 2011; "Cu mătuşa prin România", "JT" - 2012; "Excelsior", "Du-mă înapoi 4", "Cântece piratereşti" - 2013; "Interioare 2014"; "Interioare live 2015" - 2014; "Disc domestic" - 2016; "Andrieş la Auditorium", "Randy Newman" - 2017; "Andrieş la Unteatru", "Petrică are o oaie" - 2018; "Andrieş iese la pensie 1", "Andrieş iese la pensie 2" - 2019, notează site-ul http://alexandries.free.fr.
Alexandru Andries (stg.) si Mircea Vintila (dr.), 2005.
Foto: (c) ALEX MICSIK/AGERPRES FOTO
Alexandru Andrieş a semnat scenariul şi regia scurtmetrajului "Despre distanţe" (1982), care a primit premiul ACIN pentru cel mai bun scurt metraj muzical şi Premiul III la Festivalul Internaţional de la Sofia. S-a implicat în realizarea mai multor videoclipuri muzicale, între care: "Cea mai frumoasă zi" (2000), "Ce să fac, dacă-mi placi ?" (2002), "La Calul Bălan" (2005). A realizat coloana sonoră a filmului lui Mircea Daneliuc "Legiunea Străină", dar şi afişul acestui film. De asemenea, a compus coloana sonoră a filmului "Nunta mută", în regia lui Horaţiu Mălăele. A avut propriul rol în filmul lui Stere Gulea "Piaţa Universităţii - România", conform site-ului https://www.cinemagia.ro/.
Este pasionat de desen şi pictură ("Sate din Ardeal", 1973, ulei pe pânză; "Toamnă caldă", 1989, acuarelă, creion, colaj; "Vânt de ianuarie", 1995, acuarelă, colaj; "Compoziţie abstractă", 2001, acrilic pe pânză). A publicat în revistele "Arhitectura", "România literară", "Astra", "Luceafărul", în cataloagele diverselor concursuri internaţionale de arhitectură, a realizat grafica a peste 30 de albume, coperte de cărţi şi de discuri, casete video ş.a. A publicat volume de versuri - "Aşteptând-o pe Maria" (1991, un volum ce cuprinde versurile albumului cu acelaşi nume), "(La mulţi ani), Dylan" (1991, adaptări în limba română a unor texte semnate de cântăreţul american), proză - "Singur acasă" (1992, o culegere de proză scurtă) şi albume de fotografie - "Petală" (2009), "Desen şi arhitectură" (2009, carte cu DVD), "Cu mătuşa prin România" (2012), potrivit http://alexandries.free.fr/.
Cea de-a III-a ediţie a Galei folk 'Om bun'. În imagine: Alexandru Andrieş, 2008.
Foto: (c) GRIGORE POPESCU/AGERPRES FOTO
A scris numeroase versuri pentru tot atâţia artişti, între care: Mircea Baniciu, Nicu Alifantis, Aura Urziceanu, Doru Căplescu, Laurenţiu Cazan, Sfinx etc.
Este membru al Uniunii Arhitecţilor din România (din 1980), al Uniunii Scriitorilor din România (1994), al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România (1994) şi al Asociaţiei Ziariştilor din România, potrivit http://alexandries.free.fr.
La 10 decembrie 2004, Preşedinţia României l-a decorat cu Ordinul "Meritul Cultural" în grad de Cavaler, Categoria B - "Muzică", potrivit https://canord.presidency.ro/.
Foto: (c) ANGELO BREZOIANU/AGERPRES FOTO
Între premiile care i-au fost acordate se află: Premiul pentru cel mai vândut disc al anului - "Interzis", oferit de casa de discuri Electrecord (1990), Premiul trustului de presă "Tineretul Liber" pentru întreaga activitate discografică (1990), Premiul pentru cel mai bun cantautor oferit de revista "Vox Pop & Rock" (1992), Premiul Interpretul anului oferit de Radio Contact (1994), Premiul pentru întreaga activitate oferit la Festivalul "Om bun" (1999), Premiul Colegiului criticilor muzicali din România (2000), Premiul Industriei Muzicale Româneşti la categoria "Cel mai bun album jazz-blues" - "Vreme rea" (2001), Premiul Industriei Muzicale Româneşti la categoria "Cel mai bun album jazz-blues" - "Muzică de divorţ" (2002), Premiul special pentru cea mai prodigioasă activitate discografică - Premiile Muzicale Radio România Actualităţi, ediţia a IV-a (2006).
Cu prilejul lansării, în 2014, a ediţiei aniversare a primului album, "Interioare", Alexandru Andrieş a susţinut un turneu în mai multe oraşe din ţară (24 sept. - 13 oct.). A participat, în 2015, la prima ediţie a Festivalului de Muzică Bună de la Tulcea, iar la scurt timp a început un turneu cu piesele de pe albumul "Muzică de divorţ", în care a cântat alături de Ioana Maria Mîntulescu, Sorin Romanescu şi Berti Barbera. În 2016 a susţinut recitaluri la Gala Folk You! din Bucureşti (octombrie), apoi la Festivalul Bistriţa Folk, a XV-a ediţie (noiembrie). În septembrie 2017, a cântat la Cluj Blues Fest, singurul festival de blues din Cluj-Napoca şi a participat la a şasea ediţie a Galei Smart Folk You! Florian Pittiş, organizată la Bucureşti. În 2019, a susţinut turneul "Andrieş - Iese la pensie" (28 sept. - 13 oct.), cu primul concert la Constanţa, apoi la Tulcea, Cluj, Iaşi, Braşov, Sibiu, Timişoara şi, ultimul, la Bucureşti. Turneul a marcat retragerea artistului din activitatea sa profesională, aceea de profesor în cadrul Universităţii de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu" din Bucureşti.
Scriitorul şi traducătorul Mircea Cărtărescu (stg.) şi cantautorul Alexandru Andrieş (dr.), la seara de poezie Bob Dylan - 'Suflare de vânt. 100 de poeme traduse de Mircea Cărtărescu', eveniment desfăşurat la Librăria Humanitas de la Cişmigiu, 2012.
Foto: (c) GRIGORE POPESCU/AGERPRES FOTO
Cele mai recente albume ale muzicianului sunt: "Greu de pensionat" (2020), "Cartofi prăjiţi" (2021), "Jucării/Vladimir" (2022), "Aproape departe" (2024), conform http://alexandries.free.fr/.
În 2023 a fost lansată antologia de versuri "Alexandru Andrieş. Fluture pe perdea" de Florin Hălălău, ce cuprinde o selecţie de 100 de piese ce acoperă toată cariera artistului, dar şi testimoniale ale unor personalităţi din zona culturală.
În ultimii ani, a susţinut o serie de spectacole şi a participat la numeroase festivaluri, între care: spectacolul "Andrieş în aer liber" (scena teatrului de vară "Mihai Eminescu" din Bucureşti, 12 septembrie 2020); "Andrieş din nou la Quantic" (10 iulie 2021); Cei 4 corifei - Alexandru Andrieş, Nicu Alifantis, Mircea Baniciu, Mircea Vintilă - în cadrul Festivalului de Film şi Istorii Râşnov, a XIV-a ediţie (14 august - 4 septembrie 2022); a 11-a ediţie Jazz in the Park (Cluj-Napoca, 1-3 septembrie 2023); a treia ediţie a "Festivalului Râşnov Unplugged - Folk la altar" (27-30 iulie 2023, Biserica Evanghelică din Braşov), alături de Dinu Olăraşu, Radu Gheorghe şi Maria Gheorghiu; recital Alexandru Andrieş & Prietenii - a XXI-a ediţie a Festivalului Concurs Naţional Bistriţa Folk (17-18 noiembrie 2023); recital în cadrul celei de-a 16-a ediţii a Festivalului de Film şi Istorii Râşnov - FFIR (9-25 august 2024). AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Doina Lecea, editor online: Andreea Preda)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 4 aprilie
Ortodoxe Sf. Cuv. Iosif Imnograful, Gheorghe din Maleon și Zosima Greco-catolice Sâmbăta lui Lazăr. Sf. cuv. Teodul și Agatopod; Sf. cuv. Gheorghe din Maleon și Iosif Imnograful Romano-catolice Sâmbăta Sfântă Sf. Isidor, ep. înv.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 4 aprilie
Este a 94-a zi a anului 2026. Au mai rămas 271 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 52 m și apune la 19 h 47 m. Luna răsare la 22 h 42 m și apune la 07 h 26 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Fostul internațional de fotbal Cesare Maldini
Fostul mare internațional Cesare Maldini s-a născut la 5 februarie 1932, în Trieste (Italia), potrivit https://www.acmilan.com. Încă de la o vârstă fragedă, pe străzile și terenurile din cartierul Servola ale orașului natal, și-a manifestat pasiunea pentru fotbal, jucând ore &icir
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* Târgul de Florii de la Muzeul Național al Țăranului Român debutează vineri, 3 aprilie. Ouă încondeiate, icoane, obiecte din lemn și ceramică, țesături, jucării, podoabe și multe alte creații vor fi expuse în cadrul Târgului organizat în curtea Muzeului de la Șosea, conform unui comunicat al Muzeului. Dumin
DOCUMENTAR: Actorul american Eddie Murphy împlinește 65 de ani (3 aprilie)
Recunoscut pentru stilul său guraliv în interpretarea personajelor care i-au marcat cariera pe marele ecran dar și pentru umorul caracteristic cu care și-a bucurat fanii, Eddie Murphy este unul dintre numele importante ale comediei americane. Și-a adus un aport important în revitalizarea show-ului ''Saturday Night Live'', difuzat de
3 aprilie - Ziua Jandarmeriei Române
Ziua Jandarmeriei Române este marcată în fiecare an la 3 aprilie, reprezentând data la care, în anul 1850, a fost semnat actul de înființare a jandarmeriei 'Legiuirea pentru reformarea Corpului slujitorilor în jandarmi', de către domnul Moldovei, Grigore Alexandru Ghica (1849-1853), potrivit site-ului oficial al Jandarmeriei Rom&ac
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 3 aprilie
Ortodoxe Sf. Cuv. Nichita Mărturisitorul și Ilirie Greco-catolice Sf. cuv. Nichita Mărturisitorul Romano-catolice Vinerea Sfântă (Pătimirea și moartea Domnului) (post și ab.) Ss. Alois Scrosoppi, pr.; Sixt I, pp. Sfântul Cuvios Nichi
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 3 aprilie
Este a 93-a zi a anului 2026. Au mai rămas 272 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 53 m și apune la 19 h 45 m. Luna răsare la 21 h 34 m și apune la 07 h 04 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
2 aprilie - Ziua internațională a cărții pentru copii
Ziua internațională a cărții pentru copii este marcată anual pe 2 aprilie, zi ce reprezintă data nașterii renumitului scriitor Hans Christian Andersen. Ziua își propune să le insufle copiilor dragostea pentru lectură și îndreptarea atenției spre cărți și citit, scrie site-ul
2 aprilie - Ziua internațională de conștientizare a autismului (ONU)
Ziua internațională de conștientizare a autismului este marcată în fiecare an la 2 aprilie, în vederea creșterii gradului de conștientizare cu privire la Tulburarea de Spectru Autist (TSA) și pentru a evidenția necesitatea de a contribui la îmbunătățirea calității vieții persoanelor cu autism, astfel încât acestea să poată duce o viață împ
2 aprilie - Ziua Instituției Prefectului
Ziua Instituției Prefectului este sărbătorită în fiecare an la 2 aprilie, începând cu 2019, marcând data la care, în anul 1864, a fost instituită, prin lege, noțiunea de 'prefect'. Această zi a fost fost instituită prin Legea 348/2018. Propunerea legislativă, inițiată de nouă deputați și senatori, a fost respinsă de Senat,
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 2 aprilie
Ortodoxe Sf. Cuv. Tit, făcătorul de minuni; Sf. Mc. Amfian și Edesie Greco-catolice Sf. cuv. Tit, făcătorul de minuni Romano-catolice Joia Sfântă (Cina Domnului) Sf. Francisc de Paola, pustnic Sfântul Cuvios Tit este pomenit
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 2 aprilie
Este a 92-a zi a anului 2026. Au mai rămas 273 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 55 m și apune la 19 h 44 m. Luna răsare la 20 h 26 m și apune la 06 h 45 m. Lună Plină la 05 h 12 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
1 aprilie - Ziua națională de cinstire a memoriei românilor - victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone
La 1 aprilie este comemorată Ziua națională de cinstire a memoriei românilor - victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone, ale deportărilor, ale foametei și ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în ținutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabie. Marcarea acestei
FRAGMENT DE ISTORIE: S-a înființat Institutul de seruri și vaccinuri 'Dr. I. Cantacuzino' (1 aprilie 1921)
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară 'Cantacuzino', cum se numește astăzi, a fost înființat la 1 aprilie 1921, prin Înaltul Decret emis de regele Ferdinand I, notează site-ul https://cantacuzino.mapn.ro/. Profesorul Ion Cantacuzino (1863-1934), părintele școli