O PERSONALITATE PE ZI: Muzicianul Alexandru Andrieş
Artist complex - cântăreţ de muzică folk şi jazz, compozitor, arhitect, profesor, poet, artist plastic -, Alexandru Andrieş s-a născut la Braşov, la 13 octombrie 1954, potrivit http://alexandries.free.fr. A absolvit Institutul de Arhitectură "Ion Mincu" (1980), unde timp de 40 de ani a fost profesor conferenţiar doctor.
A debutat, în 1974, ca solist în Club "A", apoi, în 1979, pe scenă, la Festivalul de jazz & rock de la Braşov, împreună cu trupa Basorelief. Debutul discografic al artistului a avut loc în 1984, cu albumul "Interioare" (Electrecord), transpus în limba engleză anul următor.
Festivalul Naţional de Muzică Uşoară 'Mamaia' 1993. În imagine: Dan Bittman (stg), solistul vocal al formaţiei 'Holograf' şi Alexandru Andrieş (dr), 1993.
Foto: (c) SORIN LUPSA/Arhiva istorică AGERPRES
Între muzicienii cu care a colaborat de-a lungul anilor, atât la studio, cât şi pe scenă, compunând muzică, scriind versuri şi înregistrând albume, se află: George Baicea, Garbis Dedeian, Mihai Farcaş, Maria Ioana Mântuleasa, Cristian Soleanu, Eugen Tegu, Mircea Tiberian, Tudy Zaharescu, Mircea Baniciu, Nicu Alifantis, Berti Barbera. Alexandru Andrieş îşi interpretează compoziţiile însoţit de chitară sau de muzicuţă, dar şi de pian sau percuţii electronice.
Este autorul şi producătorul a peste 80 de apariţii discografice, între care se regăsesc: "Rock'n'Roll" - 1987; "Despre distanţe" - 1988; "Trei oglinzi" - 1989; "Interzis" - 1990; "Aşteptând-o pe Maria" - 1991; "Pofta vine mâncând", "Vecinele mele 1,2,3" - 1992; "Cât de departe?", "Nimic nou pe frontul de est", "Decembrie/Vis cu îngeri" - 1993; "Slow Burning Down", "Alexandru Andrieş" - 1994; "Hocus pocus", "Balaurul verde/Tarom blues" - 1995; "Tăcerile din piept", "Albumul alb" - 1996; "Culori secrete" - 1998; "Texterioare", "Cântece pentru prinţesă" - 1999; "Vreme rea" - 2000; "Pe viu", "Muzică de divorţ" - 2001; "Cântece de-a gata" - 2002; "Blues Expert" - 2003; "50/30/20" - 2004; "Comandă specială", "Tandreţuri" (DVD) - 2005; "Nimic nu iese-aşa cum vrei" - 2006; "Legiunea străină soundtrack", "Videoarhiva" (DVD 1,2,3), "Ninge iar...", "Live la Sala Auditorium a Muzeului Naţional de Artă al României" - 2007; "Oficial", "Acustic la ACT" (DVD) - 2008; "Du-mă înapoi", "Du-mă înapoi 2", "Vechituri" - 2010; "Incorekt" - 2011; "Cu mătuşa prin România", "JT" - 2012; "Excelsior", "Du-mă înapoi 4", "Cântece piratereşti" - 2013; "Interioare 2014"; "Interioare live 2015" - 2014; "Disc domestic" - 2016; "Andrieş la Auditorium", "Randy Newman" - 2017; "Andrieş la Unteatru", "Petrică are o oaie" - 2018; "Andrieş iese la pensie 1", "Andrieş iese la pensie 2" - 2019, notează site-ul http://alexandries.free.fr.
Alexandru Andries (stg.) si Mircea Vintila (dr.), 2005.
Foto: (c) ALEX MICSIK/AGERPRES FOTO
Alexandru Andrieş a semnat scenariul şi regia scurtmetrajului "Despre distanţe" (1982), care a primit premiul ACIN pentru cel mai bun scurt metraj muzical şi Premiul III la Festivalul Internaţional de la Sofia. S-a implicat în realizarea mai multor videoclipuri muzicale, între care: "Cea mai frumoasă zi" (2000), "Ce să fac, dacă-mi placi ?" (2002), "La Calul Bălan" (2005). A realizat coloana sonoră a filmului lui Mircea Daneliuc "Legiunea Străină", dar şi afişul acestui film. De asemenea, a compus coloana sonoră a filmului "Nunta mută", în regia lui Horaţiu Mălăele. A avut propriul rol în filmul lui Stere Gulea "Piaţa Universităţii - România", conform site-ului https://www.cinemagia.ro/.
Este pasionat de desen şi pictură ("Sate din Ardeal", 1973, ulei pe pânză; "Toamnă caldă", 1989, acuarelă, creion, colaj; "Vânt de ianuarie", 1995, acuarelă, colaj; "Compoziţie abstractă", 2001, acrilic pe pânză). A publicat în revistele "Arhitectura", "România literară", "Astra", "Luceafărul", în cataloagele diverselor concursuri internaţionale de arhitectură, a realizat grafica a peste 30 de albume, coperte de cărţi şi de discuri, casete video ş.a. A publicat volume de versuri - "Aşteptând-o pe Maria" (1991, un volum ce cuprinde versurile albumului cu acelaşi nume), "(La mulţi ani), Dylan" (1991, adaptări în limba română a unor texte semnate de cântăreţul american), proză - "Singur acasă" (1992, o culegere de proză scurtă) şi albume de fotografie - "Petală" (2009), "Desen şi arhitectură" (2009, carte cu DVD), "Cu mătuşa prin România" (2012), potrivit http://alexandries.free.fr/.
Cea de-a III-a ediţie a Galei folk 'Om bun'. În imagine: Alexandru Andrieş, 2008.
Foto: (c) GRIGORE POPESCU/AGERPRES FOTO
A scris numeroase versuri pentru tot atâţia artişti, între care: Mircea Baniciu, Nicu Alifantis, Aura Urziceanu, Doru Căplescu, Laurenţiu Cazan, Sfinx etc.
Este membru al Uniunii Arhitecţilor din România (din 1980), al Uniunii Scriitorilor din România (1994), al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România (1994) şi al Asociaţiei Ziariştilor din România, potrivit http://alexandries.free.fr.
La 10 decembrie 2004, Preşedinţia României l-a decorat cu Ordinul "Meritul Cultural" în grad de Cavaler, Categoria B - "Muzică", potrivit https://canord.presidency.ro/.
Foto: (c) ANGELO BREZOIANU/AGERPRES FOTO
Între premiile care i-au fost acordate se află: Premiul pentru cel mai vândut disc al anului - "Interzis", oferit de casa de discuri Electrecord (1990), Premiul trustului de presă "Tineretul Liber" pentru întreaga activitate discografică (1990), Premiul pentru cel mai bun cantautor oferit de revista "Vox Pop & Rock" (1992), Premiul Interpretul anului oferit de Radio Contact (1994), Premiul pentru întreaga activitate oferit la Festivalul "Om bun" (1999), Premiul Colegiului criticilor muzicali din România (2000), Premiul Industriei Muzicale Româneşti la categoria "Cel mai bun album jazz-blues" - "Vreme rea" (2001), Premiul Industriei Muzicale Româneşti la categoria "Cel mai bun album jazz-blues" - "Muzică de divorţ" (2002), Premiul special pentru cea mai prodigioasă activitate discografică - Premiile Muzicale Radio România Actualităţi, ediţia a IV-a (2006).
Cu prilejul lansării, în 2014, a ediţiei aniversare a primului album, "Interioare", Alexandru Andrieş a susţinut un turneu în mai multe oraşe din ţară (24 sept. - 13 oct.). A participat, în 2015, la prima ediţie a Festivalului de Muzică Bună de la Tulcea, iar la scurt timp a început un turneu cu piesele de pe albumul "Muzică de divorţ", în care a cântat alături de Ioana Maria Mîntulescu, Sorin Romanescu şi Berti Barbera. În 2016 a susţinut recitaluri la Gala Folk You! din Bucureşti (octombrie), apoi la Festivalul Bistriţa Folk, a XV-a ediţie (noiembrie). În septembrie 2017, a cântat la Cluj Blues Fest, singurul festival de blues din Cluj-Napoca şi a participat la a şasea ediţie a Galei Smart Folk You! Florian Pittiş, organizată la Bucureşti. În 2019, a susţinut turneul "Andrieş - Iese la pensie" (28 sept. - 13 oct.), cu primul concert la Constanţa, apoi la Tulcea, Cluj, Iaşi, Braşov, Sibiu, Timişoara şi, ultimul, la Bucureşti. Turneul a marcat retragerea artistului din activitatea sa profesională, aceea de profesor în cadrul Universităţii de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu" din Bucureşti.
Scriitorul şi traducătorul Mircea Cărtărescu (stg.) şi cantautorul Alexandru Andrieş (dr.), la seara de poezie Bob Dylan - 'Suflare de vânt. 100 de poeme traduse de Mircea Cărtărescu', eveniment desfăşurat la Librăria Humanitas de la Cişmigiu, 2012.
Foto: (c) GRIGORE POPESCU/AGERPRES FOTO
Cele mai recente albume ale muzicianului sunt: "Greu de pensionat" (2020), "Cartofi prăjiţi" (2021), "Jucării/Vladimir" (2022), "Aproape departe" (2024), conform http://alexandries.free.fr/.
În 2023 a fost lansată antologia de versuri "Alexandru Andrieş. Fluture pe perdea" de Florin Hălălău, ce cuprinde o selecţie de 100 de piese ce acoperă toată cariera artistului, dar şi testimoniale ale unor personalităţi din zona culturală.
În ultimii ani, a susţinut o serie de spectacole şi a participat la numeroase festivaluri, între care: spectacolul "Andrieş în aer liber" (scena teatrului de vară "Mihai Eminescu" din Bucureşti, 12 septembrie 2020); "Andrieş din nou la Quantic" (10 iulie 2021); Cei 4 corifei - Alexandru Andrieş, Nicu Alifantis, Mircea Baniciu, Mircea Vintilă - în cadrul Festivalului de Film şi Istorii Râşnov, a XIV-a ediţie (14 august - 4 septembrie 2022); a 11-a ediţie Jazz in the Park (Cluj-Napoca, 1-3 septembrie 2023); a treia ediţie a "Festivalului Râşnov Unplugged - Folk la altar" (27-30 iulie 2023, Biserica Evanghelică din Braşov), alături de Dinu Olăraşu, Radu Gheorghe şi Maria Gheorghiu; recital Alexandru Andrieş & Prietenii - a XXI-a ediţie a Festivalului Concurs Naţional Bistriţa Folk (17-18 noiembrie 2023); recital în cadrul celei de-a 16-a ediţii a Festivalului de Film şi Istorii Râşnov - FFIR (9-25 august 2024). AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Doina Lecea, editor online: Andreea Preda)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Orașul Valletta, capitala Maltei
Valletta, capitala Republicii Malta, este unul dintre cele mai bine conservate orașe istorice fortificate din Europa, fiind inclus integral în patrimoniul mondial UNESCO în anul 1980 datorită monumentelor istorice, arhitecturii baroce și istoriei culturale, militare și religioase. Importanța sa derivă nu doar din frumusețea și densitatea arhitecturală, ci și din
FRAGMENT DE ISTORIE: 40 de ani de la cucerirea Cupei Campionilor Europeni la fotbal de către Steaua București (7 mai)
Echipa de fotbal Steaua București a cucerit, la 7 mai 1986, Cupa Campionilor Europeni (CCE), pe stadionul Ramon Sanchez Pizjuan din Sevilla (Spania), învingând în finală formația spaniolă FC Barcelona. În sezonul 1985/1986 al celei mai importante competiții europene intercluburi, formația bucureșteană a sfidat toate probabilitățile și a
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 7 mai
Ortodoxe Arătarea pe cer a semnului Sfintei Cruci în Ierusalim; Sf. Mc. Acachie și Codrat Greco-catolice Arătarea pe cer a Sf. Cruci la Ierusalim Romano-catolice Ss. Roza Venerini, călug.; Ghizela, regină; Anton Pecerski, pustnic Arătarea pe cer
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 7 mai
Este a 127-a zi a anului 2026. Au mai rămas 238 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 58 m și apune la 20 h 27 m. Luna răsare la 01 h 15 m și apune la 09 h 38 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
DOCUMENTAR: Actorul și regizorul George Clooney împlinește 65 de ani (6 mai)
George Clooney este un actor cunoscut pentru aspectul său fizic plăcut și versatilitate, care a apărut în anii 1990 și care ulterior a devenit un regizor și scenarist respectat. Clooney a câștigat un premiu Oscar pentru rolul său secundar din 'Syriana' (2005). S-a născut la 6 mai 1961, la Lexington, Kentucky, SUA. Deși familia sa avea o exp
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 6 mai
Ortodoxe Înjumătățirea Cincizecimii; Sf. și Dreptul Iov, mult răbdătorul; Sf. Mc. Varvar Greco-catolice Sf. Dreptul Iov, mult-răbdătorul Romano-catolice Ss. Benedicta, fc.; Petru Nolasco, călug. Sfântul și Dreptul Iov este pomenit în
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 6 mai
Este a 126-a zi a anului 2026. Au mai rămas 239 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 00 m și apune la 20 h 26 m. Luna răsare la 00 h 32 m și apune la 08 h 38 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Moțiunea de cenzură, adoptată; Guvernul interimar (procedură)
Moțiunea de cenzură inițiată de parlamentarii PSD, AUR și PACE - Întâi România împotriva Guvernului condus de liberalul Ilie Bolojan a fost adoptată de Parlament, la 5 mai 2026. S-au înregistrat 281 de voturi 'pentru', 4 voturi împotrivă, iar 3 voturi au fost anulate. Moțiunea de cenzură, intitulată 'STOP 'Pl
FRAGMENT DE ISTORIE: 135 de ani de la inaugurarea Carnegie Hall din New York (5 mai)
Carnegie Hall din Midtown Manhattan, New York, este o sală de concerte dedicată muzicii clasice și altor genuri muzicale, cunoscută pentru acustica sa excepțională și pentru istoria sa impresionantă. De-a lungul anilor, aici au concertat unii dintre cei mai mari artiști ai lumii. Construcția se află la adresa 881 Seventh Avenue, în apropiere de latura su
DOCUMENTAR: 205 ani de la moartea lui Napoleon I, împărat al Franței (1804-1814) (5 mai)
Napoleon Bonaparte, personalitate centrală a istoriei Franței și a Europei, a marcat istoria umanității prin succesele campaniilor militare și prin jocul politic într-un secol XIX măcinat de interesele puterilor europene. La 5 mai 2026, se împlinesc 205 ani de la moartea sa, survenită în cel de-al doilea exil, pe coasta Africii, în part
5 mai - Ziua mondială a limbii portugheze (ONU)
Comunitatea Țărilor de Limbă Portugheză (CPLP - Comunidade dos Paises de Lingua Portuguesa) - o organizație interguvernamentală aflată în parteneriat oficial cu UNESCO din anul 2000 și care reunește popoarele a căror limbă portugheză este unul dintre fundamentele identității lor specifice - a stabilit oficial în 2009 data de 5 mai pentru a celebra limba portughez
5 mai - Ziua internațională a moașelor
Ziua internațională a moașelor este marcată la 5 mai, pentru a evidenția importanța acestora, atât în sistemul sanitar, cât și în cadrul comunităților. Lansată de Confederația Internațională a Moașelor (CIM), la sfârșitul anilor 1980, această zi a fost marcată pentru prima dată în 1991. În fiecare an, Ziua internaționa
Calendarul post-moțiune de cenzură
Dezbaterea și votul asupra moțiunii de cenzură, intitulate ''STOP 'Planului Bolojan' de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului'', sunt programate pentru marți, 5 mai 2025, în plenul reunit al Parlamentului. Moțiunea, semnată de 253 de parlamentari, este inițiată de p
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 5 mai
Ortodoxe Sf. Cuv. Matrona de la Hurezi; Sf. Mare Mc. Irina; Sf. Cuv. Mc. Efrem cel Nou Greco-catolice Sf. m. Irina Romano-catolice Ss. Angelo, călug. m.; Gottard, ep. Sfânta Cuvioasă Matrona de la Hurezi s-a născut în Săliștea Sibiu
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 5 mai
Este a 125-a zi a anului 2026. Au mai rămas 240 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 01 m și apune la 20 h 24 m. Luna nu răsare în această zi. Apune la 07 h 45 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)