Dezbaterea și votul asupra moțiunii de cenzură, intitulate ''STOP 'Planului Bolojan' de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului'', sunt programate pentru marți, 5 mai 2025, în plenul reunit al Parlamentului.

Moțiunea, semnată de 253 de parlamentari, este inițiată de parlamentarii PSD, AUR și PACE - Întâi România și a fost depusă la Parlament la 28 aprilie.

Moțiunea a fost prezentată la 29 aprilie, în plenul reunit al Parlamentului de liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

Semnatarii îl acuză pe premier că ar confunda ''reforma cu vânzarea'' și ''strategia cu improvizația'', susținând că executivul pregătește o amplă înstrăinare de active strategice ale statului, fără consultare politică și fără dezbatere publică.

În România postcomunistă au mai fost adoptate alte 6 moțiuni de cenzură, în urma lor fiind demise șase guverne: Guvernul Emil Boc I (octombrie 2009); Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu (aprilie 2012); Guvernul Viorica Dăncilă (octombrie 2019); Guvernul Sorin Grindeanu (iunie 2017); Guvernul Ludovic Orban I (martie 2020); Guvernul Florin Cîțu (octombrie 2021).

*** Moțiunea de cenzură are nevoie de majoritate absolută pentru a fi adoptată

Moțiunea de cenzură este o pârghie prin care parlamentarii din România pot să retragă mandatul acordat executivului, în urma unui scrutin parlamentar sau a unei învestiri anterioare.

Există două situații în care parlamentarii pot recurge la acest instrument: când aceștia vor să retragă încrederea acordată Guvernului din proprie inițiativă sau în termen de trei zile de la angajarea răspunderii de către Guvern asupra unui program, a unei declarații de politică generală sau a unui proiect de lege. (art. 113 și 114 din Constituție).

Moțiunea de cenzură poate fi inițiată de cel puțin o pătrime din numărul total al deputaților și senatorilor, potrivit articolului 113 din Constituție.

În cel mult cinci zile de la data depunerii, moțiunea de cenzură se prezintă în ședința comună a celor două Camere. Dezbaterea moțiunii de cenzură are loc în cel mult trei zile de la data când a fost prezentată în ședința comună a celor două Camere.

Astfel, Camera Deputaților și Senatul, în ședință comună, pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moțiuni de cenzură, cu votul majorității deputaților și senatorilor (majoritate absolută), prin vot secret cu bile (art. 113, alin. 1 din Constituție și Regulamentul activităților comune ale celor două camere).

*** Dacă moțiunea de cenzură nu este adoptată

În cazul în care moțiunea de cenzură nu întrunește majoritatea necesară pentru a fi adoptată, Guvernul rămâne în funcție. Totodată, dacă moțiunea este respinsă, deputații și senatorii care au semnat-o nu mai pot iniția, în aceeași sesiune, o nouă moțiune de cenzură, cu excepția cazului în care Guvernul își angajează răspunderea asupra unui program, a unei declarații de politică generală sau a unui proiect de lege (art. 114, alin. 2 din Constituție).

*** Dacă moțiunea de cenzură este adoptată

În situația în care moțiunea este adoptată, prin votul majorității deputaților și senatorilor, încrederea acordată de Parlament Guvernului se consideră retrasă, iar Guvenul este demis (art. 113 din Constituție).

Odată ce Guvernul este demis, Președintele României desemnează un alt candidat pentru funcția de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament, conform art. 103, alin. 1 din Constituție.

Candidatul pentru funcția de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului și a întregii liste a Guvernului.

Programul și lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaților și de Senat, în ședință comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorității deputaților și senatorilor. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Ionela Gavril, editor: Roxana Losneanu, editor online: Gabriela Badea)