Scriitorul norvegian Jon Fosse (Jon Olav Fosse), recompensat cu premiul Nobel pentru literatură pe anul 2023, este considerat unul dintre cei mai importanţi scriitori ai timpului nostru, potrivit https://winjeagency.com/.

Fosse scrie în cea mai puţin comună dintre cele două forme oficiale ale limbii norvegiene, nynorsk - noua norvegiană (cealaltă este bokmal - norvegiana standard), conform https://www.britannica.com/ şi https://www.mae.ro/.

Imensa operă a lui Jon Fosse scrisă în nynorsk constă într-o multitudine de piese de teatru, romane, povestiri, culegeri de poezii, eseuri, cărţi pentru copii şi traduceri, menţionează şi site-ul https://www.nobelprize.org/. Comparat adesea cu Ibsen şi Beckett, opera lui Fosse a fost tradusă în peste cincizeci de limbi, producţii cu textele sale fiind prezentate pe mai mult de o mie de scene din întreaga lume.

S-a născut la 29 septembrie 1959, în Haugesund, pe coasta de vest a Norvegiei, şi a crescut într-o mică fermă din Strandebarm, în regiunea Hardanger. A urmat liceul în O˜ystese şi a studiat literatura la Universitatea din Bergen. Scriitor cu normă întreagă în cea mai mare parte a vieţii sale adulte, a lucrat şi ca jurnalist, a predat la Academy of Writing din Hordaland. De asemenea, a fost consultant literar, spre exemplu pentru o retraducere a Bibliei în norvegiană.

A început să scrie pe la 12 sau 13 ani, mai întâi compunând versuri pentru cântece şi mai târziu creând poezii.

Primul roman al lui Fosse, "Raudt, svart" (Roşu, negru) a fost publicat în 1983, însă el consideră o nuvelă, apărută într-un ziar studenţesc în 1981, drept debutul său literar real. În anii '80, a continuat să publice proză, poezie şi cărţi pentru copii, dar afirmarea sa ca autor a venit cu romanul "Naustet" din 1989.

După ce s-a impus ca romancier, poet, eseist şi scriitor de cărţi pentru copii, a devenit şi dramaturg. A scris prima sa piesă, în 1992, mai târziu descriind piesele de teatru drept cea mai mare revelaţie din cariera sa de scriitor. "Cineva are să vină" este prima piesă scrisă de Fosse, deşi prima dintre piesele sale pusă în scenă a fost "Şi niciodată nu ne vom despărţi", la Teatrul Naţional din Bergen în 1994.

Astăzi, piesele scriitorului norvegian au fost jucate în toată lumea. A scris peste treizeci, inclusiv "Namnet" (Numele), "Vinter" (Iarna), "Ein sommars dag" (O zi de vară), "Draum om hausten" (Visul de toamnă), "Fata de pe canapea" (Jenta i sofaen), "Svevn" (Somnul) şi "Eg er vinden" (Eu sunt vântul).

Deşi cunoscut la nivel internaţional mai ales ca dramaturg, Fosse a scris întotdeauna în alte genuri la un nivel neobişnuit de înalt.

Opera magistrală (magnum opus) în proză a lui Fosse rămâne totuşi "Septologien" (Septologie) pe care a finalizat-o în 2021, notează https://www.nobelprize.org/. Cele şapte părţi ale lucrării au fost publicate în trei volume: "Det andre namnet" (2019; Numele celălalt), "Eg er ein annan" (2020; Eu este un altul) şi "Eit nytt namn" (2021; Un nou nume). Pentru "Septologie", care a fost tradusă în peste 20 de limbi şi a fost apreciată de critici în întreaga lume, a primit numeroase premii, inclusiv Premiul Brage şi Premiul Criticii. A fost, de asemenea, selectat pentru premiul internaţional Booker şi pentru American National Book Award.

În 2007, a fost numit cavaler al Ordre national du Merite al Franţei. A fost, de asemenea, clasat de The Daily Telegraph pe locul 83 pe lista "Top 100 living geniuses" (Top 100 de genii în viaţă). În 2015 a câştigat Premiul pentru literatură al Consiliului Nordic.

A primit, în 2011, Grotten, o reşedinţă de onoare deţinută de statul norvegian şi situată în incinta Palatului Regal din centrul oraşului Oslo. Folosirea Grotten ca reşedinţă permanentă este o onoare acordată de regele Norvegiei pentru contribuţiile la artele şi cultura norvegiene, arată https://www.goodreads.com/.

În 2023, a obţinut premiul Nobel pentru literatură "pentru piesele şi proza sa inovatoare, care dau voce celor nerostite", conform nobelprize.org. Jon Fosse este al patrulea norvegian care a câştigat acest prestigios premiu, după Bjornstjerne Bjornson (1903), Knut Hamsun (1920) şi scriitoarea Sigrid Undset (1928). AGERPRES/(Documentare - Doina Lecea, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.britannica.com