26 iunie - Ziua Drapelului Naţional

În fiecare an, la 26 iunie, este marcată Ziua Drapelului Naţional, instituită prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998, potrivit https://www.cdep.ro/.
Potrivit Articolului 12 din Constituţia României din 2003, drapelul este unul din simbolurile noastre naţionale, alături de stemă, sigiliu, imnul "Deşteaptă-te române" şi Ziua Naţională 1 Decembrie. Constituţia stabileşte, prin acelaşi articol, că "drapelul României este tricolor; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare, începând de la lance: albastru, galben, roşu", potrivit https://www.presidency.ro/.
Drapelul României trebuie arborat în mod permanent pe edificiile şi în sediile autorităţilor şi instituţiilor publice, la sediul partidelor politice, al sindicatelor, al instituţiilor de învăţământ şi cultură, la punctele pentru trecerea frontierei, precum şi la aeroporturile cu trafic internaţional, se arată pe https://www.jandarmeriaromana.ro/.
Este permanent arborat pe navele de orice fel şi alte ambarcaţiuni ce navighează sub pavilion românesc. Potrivit uzanţelor de protocol, drapelul României se arborează la sediul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale statului român din străinătate, precum şi la reşedinţa şefilor misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare. De asemenea, drapelul României se arborează sub formă de fanion, pe mijloacele de transport ale şefilor de misiuni diplomatice şi oficii consulare române, în deplasările oficiale ale acestora, potrivit aceloraşi uzanţe.
Temporar, drapelul României se poate arbora cu prilejul zilei naţionale a României şi al altor sărbători naţionale, în locurile publice stabilite de autorităţile locale; cu ocazia festivităţilor şi ceremoniilor oficiale cu caracter local, naţional şi internaţional, în locurile unde acestea se desfăşoară. De asemenea, trebuie arborat cu prilejul vizitelor oficiale întreprinse în România de şefi de stat şi de guvern, precum şi de înalte personalităţi politice reprezentând principalele organisme internaţionale interguvernamentale, la aeroporturi, gări, porturi şi pe diferite trasee. Drapelul mai este arborat cu ocazia desfăşurării competiţiilor sportive, pe stadioane şi alte baze sportive, şi în timpul campaniilor electorale, la sediul birourilor, comisiilor electorale şi al secţiilor de votare.
Drapelul României poate fi arborat fără constrângeri de persoane fizice la domiciliul sau reşedinţa lor, sau de persoane juridice la sediile acestora.
Guvernul este singurul organism oficial care stabileşte zilele de doliu naţional, în care drapelul României se arborează în bernă.
Drapelele altor state pot fi arborate pe teritoriul României numai împreună cu drapelul naţional şi numai cu prilejul vizitelor cu caracter oficial de stat, al unor festivităţi şi reuniuni internaţionale, pe clădiri oficiale şi în locuri publice stabilite cu respectarea Legii nr. 75/1994. În acest caz, drapelul României ocupă locul de onoare, anume în centru, dacă numărul drapelelor este impar, sau la dextra drapelului împreună cu care ocupă centrul dacă numărul drapelelor este par. În acest caz, toate drapelele trebuie să aibă aceleaşi dimensiuni (dar nu în materie de proporţii, unde fiecare ţară îşi are reglementările sale).
Drapelul Uniunii Europene se arborează alături de drapelul României, la senestra celui din urmă.
Arborarea drapelului României la manifestările care se desfăşoară sub egida organizaţiilor internaţionale se face potrivit reglementărilor şi uzanţelor internaţionale.
În cadrul ceremoniilor militare, drapelul este arborat conform regulamentelor militare.
Propunerea legislativă privind proclamarea Zilei Drapelului Naţional, iniţiată de mai mulţi parlamentari, a fost adoptată de Camera Deputaţilor la 10 martie 1998 şi de Senat la 23 aprilie 1998, cu respectarea prevederilor Art. 74 alin. (2) din Constituţia României. A fost promulgată de preşedintele României, prin Decretul nr.165/1998, şi a devenit Legea nr.96/1998, care a fost publicată în Monitorul Oficial nr.190, la 22 mai 1998, https://www.cdep.ro/.
La Art. 1 alin. (1) Legea nr. 96/1998 prevede proclamarea zilei de 26 iunie Ziua drapelului naţional; alin. (2) Ziua drapelului naţional va fi marcată de către autorităţile publice şi de celelalte instituţii ale statului prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific, consacrate istoriei patriei, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne.
Conform Art. 2. alin. (1) Guvernul şi autorităţile administraţiei publice locale vor lua măsurile necesare pentru ca în această zi drapelul României să fie arborat, în conformitate cu prevederile Legii nr. 75/1994, şi pentru buna desfăşurare a acţiunilor prevăzute la art. 1; alin. (2) În capitală şi în municipiile-reşedinţă de judeţ se vor organiza ceremoniale publice de înălţare a drapelului României, pe baza normelor convenite între prefecturi, primării şi comenduirile de garnizoană.
Legea nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 26 august 1994, cu completările ulterioare, se modifică şi se completează cu Legea nr. 176 din 19 iunie 2023, publicată în Monitorul Oficial nr. 550 din 20 iunie 2023, se arată pe https://legislatie.just.ro/. Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor Art. 75 şi ale Art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată. La Art. 1, după alin. 2 se introduce un nou alineat, alin. 3, cu următorul cuprins: Pe drapelul României nu pot fi adăugate alte inscripţii şi simboluri în afara celor aprobate prin lege sau prin regulamentele militare. La Art. 7, alin. 3 se modifică şi va avea următorul cuprins: În locurile în care se arborează drapelul României pot fi arborate şi drapelul Uniunii Europene, şi cel al NATO. La Art. 21, după alin. 1 se introduce un nou alineat, alin. 2, cu următorul cuprins: Pe toată durata intonării imnului naţional asistenţa va intona imnul sau va păstra tăcerea.
* * *
În contextul revoluţionar al anului 1848, cu arborarea noilor drapele tricolore ca simboluri ale unor state naţionale, şi revoluţionarii români, aflaţi la Paris la izbucnirea revoluţiei, au arborat drapelul albastru, galben, roşu. Aşa avea să fie şi consfinţit, ca drapel naţional, prin Decretul nr. 252 al guvernului provizoriu de la Bucureşti, deşi, iniţial, apăruseră drapele tricolore cu benzile dispuse pe orizontală, potrivit https://www.presidency.ro/. Guvernul provizoriu întărea că "Steagul naţional va avea trei culori - albastru, galben şi roşu", iar deviza, care va fi scrisă atât pe steaguri cât şi pe monumentele şi decretele publice, va fi compusă din cuvintele "Dreptate - Frăţie". Drapelul naţional tricolor, roşu-galben-albastru, astfel decretat la 14/26 iunie 1848, a fost sfinţit a doua zi, în cadrul Marii Adunări Naţionale de pe Câmpul Filaretului, numit de atunci Câmpia Libertăţii, potrivit lucrării "Istoria României în date" (Ed. Enciclopedică, 2003).
De-a lungul istoriei, drapelul nu a suferit transformări majore, doar distribuţia culorilor (în materie de proporţie şi poziţie) s-a schimbat într-o anumită măsură, fiind egalizată după Revoluţia de la 1848. Documente sigilografice atestă faptul că, în unele epoci istorice, drapelul românesc avea cele trei culori dispuse orizontal, cu roşul în partea superioară, galbenul în mijloc şi albastrul la bază. De asemenea, proporţia culorilor nu a fost aceeaşi cu cea de acum (33% pentru fiecare culoare). AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Alexandru Cojocaru)
Citiţi şi:
Ceremonie publică în Piaţa Tricolorului - miercuri, de Ziua Drapelului Naţional
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
12 aprilie - Ziua internațională a zborurilor cu echipaj uman în spațiu (ONU)
La 12 aprilie 2025 este aniversată Ziua internațională a zborurilor cu echipaj uman în spațiu, fiind instituită de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluția 65/271 din 7 aprilie 2011, indică www.un.org. Celebrarea acestei zile pe plan internațional are rolul de a aduce în atenția publică începutul
DOCUMENTAR: Primul vaccin antipolio a fost autorizat în SUA (12 aprilie 1955)
La 12 aprilie 1955, au fost anunțate rezultatele testelor clinice pentru vaccinul antipolio dezvoltat de virusologul american Jonas Salk. Vaccinul era sigur și eficient, astfel că a fost autorizat în SUA în aceeași zi. În cei doi ani anteriori disponibilității pe scară largă a vaccinului, numărul mediu de cazuri de poliomielită în SUA era de peste 45.
CITATUL ZILEI
'Nu-i de mirare dacă privighetoarea închisă în aceeași colivie cu un corb nu va mai cânta.' ('Cugetări persane', antologie și traducere de Viorel Bageacu, Ed. Albatros, București 1983)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 12 aprilie
Ortodoxe Sf. Mc. Sava de la Buzău Sf. Ier. Vasile Mărturisitorul, episcop de Parion Greco-catolice Sâmbăta lui Lazăr. Sf. ep. Vasile al Parionului; Sf. m. Sava de la Buzău Romano-catolice Ss. Iuliu I, pp. m.; Sava Gotul, m. Sfântul M
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 12 aprilie
Este a 102-a zi a anului 2025. Au mai rămas 263 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 37 m și apune la 19 h 57 m. Luna răsare la 19 h 38 m și apune la 06 h 12 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Cerasela Bădiță)
Retrospectiva evenimentelor interne 7-11 aprilie 2025
Conferința de presă a președintelui interimar pe tema tarifelor comerciale impuse de Statele Unite ale Americii Uniunii Europene, discuțiile pe marginea omului de afaceri Dragoș Sprînceană, pe care premierul român l-ar fi abordat pentru a prezenta în SUA situația din România, retragerea de către USR a sprijinului politic pentru Elena Lasconi,
Săptămâna europeană 7-11 aprilie 2025
Adoptarea de către UE a primelor sale măsuri de ripostă la tarifele vamale introduse de Donald Trump, anunțul președintei Comisiei Europene privind amânarea de către Uniunea Europeană cu 90 de zile a aplicării taxelor vamale decise asupra importurilor din SUA (după ce Donald Trump a anunțat același lucru), acordul provizoriu între Consiliu și Parlament as
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
*Vernisajul expoziției 'Învierea Domnului, Sărbătoarea Nemuririi, dăruită oamenilor, în ilustrate românești' are loc pe 11 aprilie, de la ora 13.00, la Biblioteca Metropolitană București (BMB), sediul Central 'Mihail Sadoveanu'. Expoziția explorează legătura profundă dintre tradițiile pascale românești și mesajul de iubi
FRAGMENT DE ISTORIE: Eliberarea lagărelor de la Buchenwald, Mittelbau Dora, Bergen-Belsen, Ravensbruck (11 aprilie 1945)
În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, contraofensiva din Ardeni a fost un eșec pentru armata germană, fiind nevoită să se retragă la 25 ianuarie 1945, iar acest fapt a oferit un imbold semnificativ forțelor aliate, care în martie 1945 au trecut Rinul și au avansat în teritoriul Germaniei naziste, potrivit
11 aprilie - Ziua educației financiare
Ziua educației financiare este marcată în fiecare an la 11 aprilie, pentru a evidenția importanța acestui domeniu cu implicații fundamentale în dezvoltarea economică a societății. Această zi a fost instituită prin Legea nr. 83 din 11 aprilie 2022. Potrivit actului normativ, Parlamentul României, Ministerul Finanțelor, Ministerul Educației, Ba
11 aprilie - Ziua mondială de luptă împotriva bolii Parkinson
Anual, data de 11 aprilie marchează Ziua mondială de luptă împotriva bolii Parkinson, cu scopul de a crește gradul de informare cu privire la această afecțiune, de a evidenția impactul pe care îl are asupra celui suferind, asupra familiei sale și a societății, precum și în vederea strângerii de fonduri pentru proiecte de cercetare dedicate acesteia.
CITATUL ZILEI
'A milui tigrul cel cu dinții ascuțiți înseamnă a fi tiranul oilor.' ('Cugetări persane', antologie și traducere de Viorel Bageacu, Ed. Albatros, București 1983)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 11 aprilie
Ortodoxe Sf. Ier. Calinic de la Cernica, episcopul Râmnicului; Sf. Sfințit Mc. Antipa, episcopul Pergamului Greco-catolice Sf. ep. m. Antipa al Pergamului Romano-catolice Ss. Stanislau, ep. m.; Gemma Galgani, fc. Sfântul Calinic de la Cerni
Prezidențiale2025/ Prezența la vot la alegerile prezidențiale din 2014 și 2019 (turul II, pe ore)
În anul 2014, al doilea tur al alegerilor prezidențiale a avut loc în ziua de 16 noiembrie. În 2019, al doilea tur al alegerilor prezidențiale a avut loc în ziua de 24 noiembrie. La scrutinul prezidențial din 2024, al doilea tur ar fi trebuit să aibă loc la 8 decembrie, dar nu s-a mai desfășurat deoarece întregul proces electoral a fost
Prezidențiale2025/ Prezența la vot la alegerile prezidențiale din 2014, 2019 și 2024 (turul I, pe ore)
Primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din 2014 s-a desfășurat în ziua de 2 noiembrie, iar primul tur al alegerilor prezidențiale din 2019 a avut loc la 10 noiembrie. În 2024, primul tur al alegerilor prezidențiale s-a desfășurat la 24 noiembrie, dar a fost anulat de Curtea Constituțională a României la 6 decembrie 2024, prin Hotărâ