Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) se reuneşte la 20 iunie 2024, la Palatul Cotroceni, pe agendă aflându-se analiza privind posibilitatea transferului unui sistem PATRIOT către Ucraina.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, pe agenda şedinţei CSAT, care va avea loc începând cu ora 13,00, se mai află subiecte referitoare la: obiectivele României pentru Summitul NATO din 2024; forţele şi mijloacele Armatei României ce pot fi puse la dispoziţie pentru misiuni şi operaţii în afara ţării în 2025; stadiul şi perspectivele conflictului din Ucraina în urma agresiunii ilegale şi nejustificate a Federaţiei Ruse; avizarea solicitărilor pentru obţinerea autorizării de utilizare a echipamentelor de infrastructură 5G, depuse de către Bithat Solutions S.R.L. şi ASEE Solutions S.R.L.

La 19 iunie, preşedintele Iohannis a declarat că, în cadrul CSAT, va prezenta poziţia sa privind candidatura la şefia NATO şi apoi va anunţa şi public decizia luată pe acest subiect.

El a fost întrebat dacă îşi va mai menţine candidatura la şefia NATO, în condiţiile în care Ungaria şi Slovacia şi-au anunţat susţinerea pentru ocuparea funcţiei de secretar general al Alianţei Nord Atlantice de către Mark Rutte, România rămânând singura ţară din Alianţă care nu a anunţat susţinerea pentru premierul olandez.

Anterioara şedinţă a CSAT a avut loc la 21 februarie 2024, principala temă abordată fiind situaţia gravă de securitate din regiunea Mării Negre şi implicaţiile pentru România. Membrii Consiliului au dispus măsuri de întărire a Forţelor Armate Române, inclusiv prin asigurarea cadrului legal adecvat care să răspundă cerinţelor de apărare a României în contextul actual. Membrii Consiliului au evaluat, totodată, şi activitatea din domeniul securităţii cibernetice la nivelul instituţiilor competente ale Consiliului Operativ de Securitate Cibernetică în anul 2023, precum şi principalele obiective pentru anul 2024, informează csat.presidency.ro.

***
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării este, conform Constituţiei, o autoritate administrativă autonomă, sub controlul Parlamentului, care se ocupă cu organizarea şi coordonarea unitară a activităţilor care privesc apărarea ţării şi siguranţa naţională.

Preşedintele ţării îndeplineşte funcţia de preşedinte al CSAT, în timp ce primul-ministru este vicepreşedinte al Consiliului. Membrii CSAT sunt: ministrul Apărării Naţionale, ministrul Afacerilor Interne, ministrul Afacerilor Externe, ministrul Justiţiei, ministrul Economiei, ministrul Finanţelor Publice, directorul Serviciului Român de Informaţii, directorul Serviciului de Informaţii Externe, şeful Statului Major al Apărării şi consilierul prezidenţial pentru securitate naţională.

CSAT se convoacă de către preşedintele acestuia, trimestrial sau ori de câte ori este necesar, dar poate fi convocat şi la iniţiativa a cel puţin unei treimi din numărul membrilor săi.

Şedinţele CSAT au un caracter secret, se desfăşoară în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi şi sunt conduse de preşedintele acestuia, iar în absenţa sa, de vicepreşedinte. Ordinea de zi este stabilită de preşedinte, cu consultarea vicepreşedintelui.

***
La 26 februarie 2020, CSAT s-a reunit, la Cotroceni, pe tema coronavirusului. A fost prima reuniune a CSAT din cadrul celui de-al doilea mandat de preşedinte al lui Klaus Iohannis.

Pe 27 mai 2020, CSAT s-a reunit în sistem de videoconferinţă, pentru a lua în discuţie Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024; forţele armate ale României care pot fi puse la dispoziţie pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român în anul 2021 şi programul privind transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea Armatei României până în anul 2026 şi în perspectivă.

Ordinea de zi a şedinţei din 6 octombrie 2020 s-a axat pe modul în care se implementează Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024. De asemenea, membrii Consiliului au analizat şi aprobat o serie de documente pentru aplicarea Strategiei, printre care Planul de implementare a acesteia, Analiza strategică a apărării, Carta Albă a Apărării.

În urma şedinţei extraordinare a CSAT din 3 decembrie 2020, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că a fost aprobată strategia de vaccinare împotriva noului coronavirus, care prevede calendarul vaccinării în 2021, în funcţie de diverse categorii de populaţie.

CSAT, reunit în data de 19 februarie 2021, a avizat favorabil propunerile de buget pe anul 2021 pentru instituţiile cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale: Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Serviciul de Protecţie şi Pază.

În cadrul şedinţei CSAT din 27 aprilie 2021 a fost analizată starea de securitate în regiunea Mării Negre, în contextul acumulării de trupe ale Federaţiei Ruse pe frontiera de est a Ucrainei şi implicaţiile pentru ţara noastră. În context, Administraţia Prezidenţială a arătat că "autorităţile române rămân vigilente şi vor continua să monitorizeze această mobilizare nejustificată din jurul Ucrainei". A fost, de asemenea, aprobată redislocarea etapizată în România a contingentului militar din Afganistan, la încheierea misiunii Resolute Support.

Şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării din 25 august 2021 a avut ca temă situaţia de securitate din Afganistan şi s-a decis ca Armata României să participe cu un efectiv de 200 de militari (începând cu luna august, timp de cel mult 6 luni) la evacuarea şi relocarea cetăţenilor afgani care au lucrat pentru misiunile NATO în Afganistan, conform site-ului https://csat.presidency.ro/.

Şedinţa din 26 ianuarie 2022 a avut pe ordinea de zi situaţia de securitate în Zona Extinsă a Mării Negre şi pe Flancul Estic al NATO. "Astăzi (n.r. 26 ianuarie 2022) am făcut o analiză completă a situaţiei de securitate din regiune, inclusiv din punctul de vedere al implicaţiilor militare, economice şi energetice, dar şi din perspectiva migraţiei necontrolate. România are peste 600 de kilometri de frontieră comună cu Ucraina şi trebuie să ne asigurăm că suntem pregătiţi pentru orice scenariu posibil", a declarat preşedintele Klaus Iohannis la finalul şedinţei CSAT. Preşedintele a mai declarat, în context, că demersurile Rusiei din ultima perioadă "reliefează posibilitatea folosirii forţei împotriva Ucrainei, cu toate consecinţele care pot decurge de aici". Klaus Iohannis a mai anunţat că a fost aprobat de CSAT un plan de măsuri care vine în completarea, în continuarea planurilor deja existente, armonizate cu NATO, şi care vor avea ca rezultat o pregătire corespunzătoare a României pentru orice scenariu.

O şedinţă a CSAT a avut loc chiar în ziua de 24 februarie 2022, zi în care Federaţia Rusă a atacat Ucraina. La finalul şedinţei din 24 februarie, preşedintele Iohannis a afirmat că România nu va fi atrasă în conflictul militar din Ucraina, iar românii nu trebuie să se teamă pentru siguranţa lor. Klaus Iohannis a mai declarat, în context, că România condamnă ferm agresiunea nejustificată, ilegală şi neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei.

În cadrul şedinţei din 1 martie 2022 a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării s-a decis: intensificarea la nivel bilateral şi aliat a demersurilor pentru consolidarea semnificativă a posturii de descurajare şi apărare pe Flancul Estic, prin dislocarea de forţe aliate şi prin constituirea accelerată a Grupului de Luptă din România; susţinerea, pe diverse dimensiuni, a Republicii Moldova; înfiinţarea, pe teritoriul României, a unei facilităţi logistice, un aşa-numit hub, care să permită colectarea şi transportul donaţiilor internaţionale în domeniul ajutorului umanitar către Ucraina. De asemenea, în cadrul şedinţei, s-au definit două obiective strategice: creşterea capacităţii de apărare a statului român, prin creşterea procentului din PIB alocat cheltuielilor de Apărare de la 2% la 2,5%; realizarea independenţei energetice a României, în principal prin dezvoltarea energiei regenerabile şi nucleare civile, conform https://csat.presidency.ro/.

Şedinţa CSAT din 25 octombrie 2022 a avut ca principal punct pe agendă analiza războiului din Ucraina şi implicaţiile sale pentru România. S-au adoptat propuneri privind implementarea tuturor deciziilor adoptate la Summitul NATO de la Madrid, întărirea forţelor armate, creşterea numărului exerciţiilor aliate pe teritoriul României, intensificarea dialogului cu Turcia, Bulgaria şi Georgia privind securitatea Mării Negre, precum şi valorificarea oportunităţilor în domeniul economic şi al interconectivităţii din regiunea extinsă a Mării Negre, scrie https://csat.presidency.ro/.

Şedinţa CSAT din 11 aprilie 2023 a avut pe ordinea de zi subiecte referitoare la evoluţiile privind situaţia de securitate din regiunea Mării Negre în contextul agresiunii Rusiei asupra Ucrainei şi a intervenţiilor externe asupra procesului democratic din Republica Moldova. De asemenea, membrii Consiliului au stabilit, totodată, că efortul României trebuie să continue să fie unul cuprinzător şi să asigure sprijinul necesar şi pentru ceilalţi parteneri vulnerabili din regiune, mai ales pentru Republica Moldova, care, după Ucraina, este cea mai expusă agresiunilor şi presiunilor ruse, informează https://csat.presidency.ro/.

La şedinţa CSAT din 6 iulie 2023, au fost aprobate obiectivele României la Summitul NATO de la Vilnius (12-13 iulie 2023). Totodată, a fost analizată şi implicarea României într-un proiect transatlantic nou, şi anume crearea în ţara noastră a unei facilităţi de instruire a piloţilor pentru operarea avioanelor F-16. Nu în ultimul rând, au fost aprobate efectivele Forţelor Armatei României la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, în anul 2024: un efectiv de 5.646 militari şi civili, dintre care 2.526 vor participa la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, iar 3.120 de militari se vor afla în aşteptare pe teritoriul naţional, cu posibilitatea de a fi dislocaţi la ordin, conform https://csat.presidency.ro/.

În 12 octombrie 2023, CSAT a decis constituirea unui grup de lucru interinstituţional sub coordonarea Guvernului României, care să elaboreze un plan comun de acţiune, cu măsuri concrete, elaborate în scopul prevenirii şi al combaterii eficiente a riscurilor generate de traficul şi consumul de droguri la adresa siguranţei individuale şi colective, potrivit competenţelor care revin fiecărei instituţii participante. S-a mai discutat despre securitatea din Regiunea Mării Negre pe fondul războiului din Ucraina şi s-a aprobat Planul de înzestrare a Armatei României pentru perioada 2024-2033, conform https://www.presidency.ro/. AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Gabriela Badea)

* Sursa foto: www.presidency.ro