logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110

office@agerpres.ro

DOCUMENTAR: 135 de ani de la moartea poetului naţional al românilor, Mihai Eminescu (15 iunie)

Imagine din galeria Agerpres

Poetul naţional al românilor, prozator, dramaturg şi jurnalist, Mihai Eminescu, născut Mihail Eminovici, supranumit "Luceafărul poeziei româneşti", a fost ales post-mortem membru al Academiei Române.

S-a născut la 15 ianuarie 1850, la Botoşani, în familia căminarului Gheorghe Eminovici şi a Ralucăi Eminovici, fostă Iuraşcu, fiind al şaptelea dintre cei unsprezece copii din familie. Ziua sa de naştere a fost aleasă ca Zi a Culturii Naţionale, conform Legii nr. 238 din 7 decembrie 2010.

A urmat cursurile Liceului german din Cernăuţi (1860-1863), apoi a studiat în particular. S-a angajat copist la Tribunalul din Botoşani (1864) iar apoi a devenit custode al bibliotecii profesorului său, Aron Pumnul (din 1865). În anul 1868, a devenit sufleur în trupa lui Mihai Pascaly, care cuprindea actori de la mai multe teatre, şi cu care Eminescu a mers în turnee la Braşov, Sibiu şi Timişoara, apoi a ajuns la Bucureşti, unde a l-a cunoscut pe I. L. Caragiale şi a fost angajat ca sufleur la Teatrul Naţional.

În perioada 1869-1872 a fost "student extraordinar" al Facultăţii de Filosofie de la Viena, unde a audiat cursuri de filosofie, drept, economie politică, filologie romanică, ştiinţe (matematică, anatomie, fizică, astronomie etc.). A fost mediul în care l-a cunoscut pe Ioan Slavici, alături de care a activat în societatea studenţească "România jună" al cărei bibliotecar a devenit în aprilie 1871. Tot la Viena, a cunoscut-o, în 1872, pe Veronica Micle, cea care a devenit marea iubire a poetului, potrivit "Dicţionarului scriitorilor români" (Editura Albatros, 2002).

A debutat în ianuarie 1866 cu poezia "La mormântul lui Aron Pumnul", închinată memoriei profesorului său, pe care a semnat-o M. Eminovici. Poezia a apărut în broşura "Lăcrămioarele învăţăceilor gimnăziaşti den Cernăuţi la mormântul prea iubitului lor profesor Arune Pumnul", publicată la moartea acestuia (12 ianuarie 1866), la Cernăuţi. Tot în 1866 a început să colaboreze la revista "Familia", din Pesta, a lui Iosif Vulcan, cel care l-a descoperit, i-a schimbat numele din Eminovici în Eminescu şi l-a încurajat pe cel ce avea să devină marele poet al românilor.

Prima poezie publicată în revista "Familia", la 25 februarie 1866, a fost "De-aş avea...", semnată Mihai Eminescu. Până în primăvara anului 1883, au mai fost publicate în aceeaşi revistă încă 18 poezii, printre care: "O călărire în zori", "Din străinătate", "La Bucovina", "Misterele nopţii", "Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie", "La Heliade", "La o artistă", "Amorul unei marmure", "Junii corupţi", "Pe lângă plopii fără soţ...", "Şi dacă...", "Din noaptea".

În 1870 Eminescu a început să colaboreze la revista ieşeană "Convorbiri literare", unde a publicat poezia "Venere şi Madonă", poemul "Epigonii", povestea "Făt-Frumos din lacrimă", urmate în 1871 de poeziile "Mortua est", "Înger de pază", "Noaptea", "Înger şi demon", "Floare albastră", dar şi nuvela "Sărmanul Dionis". Stabilit la Iaşi a început să frecventeze şedinţele junimiştilor, unde îşi citea lucrările. Diversitatea, profunzimea şi expresia artistică a liricii eminesciene au fost remarcate de criticul Titu Maiorescu, mentorul spiritual al "Junimii".

În 1871, a intrat în publicistică, scriind pentru revista "Familia" articolul "Repertoriul nostru teatral", o examinare critică a producţiei româneşti teatrale. Îndemnat de Titu Maiorescu - care la acea vreme era ministrul Cultelor şi Instrucţiunii Publice - să-şi completeze studiile, a plecat la Berlin, unde a studiat, între anii 1872-1874, cursuri de filosofie, istorie, limba sanscrită şi mitologie comparată, geografie, etnografie, istoria ştiinţei ş.a. Revenit în ţară, a lucrat ca director al Bibliotecii Centrale din Iaşi (1874), profesor la Institutul Academic şi revizor şcolar pentru districtele Iaşi şi Vaslui (1875-1876). În această perioadă l-a cunoscut pe Ion Creangă, care i-a devenit prieten, conform "Dicţionarului scriitorilor români" (Editura Albatros, 2002).

Revista "Convorbiri literare" îi publică în 1875 comentarii cu privire la volumul "Pseudo-cynegeticos" de A.I. Odobescu, iar un an mai târziu devine redactor la "Curierul de Iaşi", conform "Dicţionarului general al literaturii române" (Editura Universul Enciclopedic, 2005).

Activitatea cea mai bogată a avut-o în redacţia ziarului "Timpul", publicaţie care a apărut pentru prima dată la Bucureşti, la 15 martie 1876. În ianuarie 1877, redacţia ziarului era preluată de Titu Maiorescu, iar Ioan Slavici devenea responsabil cu partea literară şi cu politica externă. În aprilie, Maiorescu s-a retras de la conducerea ziarului, care a rămas astfel în sarcina lui Slavici. În octombrie 1877, în urma unei telegrame trimisă de Maiorescu, Eminescu a intrat în redacţia publicaţiei "Timpul", unde a desfăşurat vreme de şase ani cea mai intensă activitate publicistică şi unde avea să fie redactor-şef între anii 1880 -1881. Între primele articole publicate la "Timpul" se numără seria "Icoane vechi şi icoane nouă", "Bălcescu şi urmaşii lui", "Arboroasa". Majoritatea articolelor publicate aici nu erau semnate, iar unele texte semnate au apărut sub pseudonimele "Fantasio" sau "Varro", potrivit https://revistatimpul.ro/.

În 1881 a început să polemizeze cu ziarul liberal "Românul". A scris articole politice în care ataca alianţa dintre conservatori şi liberali, fapt ce a dus la înlăturarea sa de la conducerea ziarului, la sfârşitul anului 1881. În 1883 a fost ales membru al Societăţii Presei Române (constituită la 13 februarie), condusă de B.P. Hasdeu. Ulterior, în noiembrie 1888, a început colaborarea la "România liberă", de unde a trecut la "Fântâna Blanduziei" (dec. 1888 -ian. 1889), conform site-ului www.mihai-eminescu.ro.

Primul şi singurul volum de poezii tipărit în timpul vieţii lui M. Eminescu a apărut în decembrie 1883, purtând titlul "Poesii", fiind tipărit de Editura Librăriei Socecu & Comp - Bucureşti, şi având o scurtă prefaţă scrisă de Titu Maiorescu. Ediţia princeps avea 307 pagini şi a fost tipărită pe când Eminescu se afla deja internat într-un sanatoriu în Germania, deoarece în 1883 apăruseră primele semne ale bolii. Volumul cuprindea 61 de poezii, plus trei variante la "Mai am un singur dor". Cele 17 poezii inedite, apărute alături de unele dintre poeziile deja publicate în revistele "Convorbiri literare" şi în "Familia", sunt: "Glossă", "Odă", "Iubind în taină...", "Trecut-au anii...", "Veneţia", "Se bate miezul nopţii...", "Cu mâne zilele-ţi adaogi", "Peste vârfuri", "Somnoroase păsărele", "De-or trece anii...", "Lasă-ţi lumea...", "Te duci...", "Din valurile vremii...", "Ce te legeni...", "La mijloc de codru...", "Mai am un singur dor", "Criticilor mei".

Pe lângă poezie, Mihai Eminescu a publicat şi proză ("Sărmanul Dionis", "Făt-Frumos din lacrimă"), nuvelă fantastică ("Cezara"), povestiri, schiţe, teatru ş.a.

În 1888, grav bolnav, marele poet, însoţit de Veronica Micle, s-a mutat în Bucureşti unde avea să moară la 15 iunie 1889, fiind înmormântat în Cimitirul Bellu. A devenit membru de onoare post-mortem al Academiei Române, la 28 octombrie 1948. În ianuarie 2005, a apărut primul volum al manuscriselor eminesciene, ediţie facsimilată coordonată de Academia Română, iar ulterior, în 2008, au fost lansate 12 volume din seria manuscriselor facsimilate care se adăugau altor şapte deja apărute. Manuscrisele lui Eminescu au fost donate Academiei Române, în 1902, de Titu Maiorescu. AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiţă, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Alexandru Cojocaru)

Afisari: 536

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.


Alte știri din categorie

Documentare 22-11-2026 03:15

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 22 noiembrie

Ortodoxe Sf. Ap. Filimon, Arhip, Onisim și Apfia; Sf. Mc. Cicilia Duminica a 26-a după Rusalii Greco-catolice Duminica a 26-a după Rusalii. Sf. ap. Filimon, Arhip, Apfia și Onisim; Sf. m. Cecilia; Sf. m. Valerian și Tiburțiu Romano-catolice Cristos, Regele Universului Sf. Cecilia, fc. m.

Documentare 22-11-2026 03:00

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 22 noiembrie

Este a 326-a zi a anului 2026. Au mai rămas 39 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 21 m și apune la 16 h 43 m. Luna răsare la 14 h 55 m și apune la 04 h 34 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)

Documentare 21-11-2026 11:00

DOCUMENTAR: Părintele Gheorghe Calciu-Dumitreasa - 20 de ani de la moarte (21 noiembrie)

Preotul Gheorghe Calciu a fost unul dintre cei mai cunoscuți opozanți ai comunismului, care a făcut peste 20 de ani de închisoare, inclusiv în cadrul Experimentului reeducării de la Pitești. La Pitești, spune Părintele, 'a fost lucrarea diavolului. A fost un război între bine și rău'. (sursa:

Documentare 21-11-2026 10:00

DOCUMENTAR: Franz Josepf I de Habsburg, împărat al Austriei, rege al Ungariei, Boemiei și Croației (1848-1916)

Franz Joseph I, împărat al Austriei, rege al Ungariei, Boemiei și Croației (1848-1916), s-a născut la 21 noiembrie 1830, la Palatul Schönbrunn, fiind fiul cel mare al arhiducelui Franz Karl, al doilea fiu al împăratului Franz al II-lea, și al arhiducesei Sophie Friederike, fiica regelui Maximilian I al Bavariei. În 1854, s-a căsătorit cu Elisabeta de B

Documentare 21-11-2026 09:30

21 noiembrie - Ziua mondială a televiziunii (ONU)

În fiecare an, pe 21 noiembrie, Ziua mondială a televiziunii (World Television Day) subliniază rolul vital pe care televiziunea îl joacă în prezentarea diverselor probleme care îi afectează pe oameni, potrivit https://nationaldaycalendar.com/. Televiziunea rămâne, de d

Documentare 21-11-2026 09:00

21 noiembrie - Ziua mondială a salutului

Ziua mondială a salutului, marcată în fiecare an la 21 noiembrie, este un îndemn la comunicare, salutul fiind o formă elementară de acțiune interumană, un pas important spre realizarea înțelegerii între oameni de rase, de naționalități sau de religii diferite, un instrument pentru menținerea liniștii și a păcii în lume. Inițiată &

Documentare 21-11-2026 08:30

21 noiembrie - Ziua limbii sârbe

La 21 noiembrie este sărbătorită, în România, Ziua limbii sârbe. Propunerea legislativă pentru marcarea acestei zile în România a aparținut deputatului din partea Uniunii Sârbilor din România, Gvozdenovici Slavomir. Potrivit expunerii de motive din textul legii, pe teritoriul de azi al României com

Documentare 21-11-2026 07:30

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 21 noiembrie

Ortodoxe Intrarea în biserică a Maicii Domnului Greco-catolice Intrarea în Templu a Maicii Domnului Romano-catolice Prezentarea la Templu a Sf. Fecioare Maria Intrarea în biserică a Maicii Domnului (numită în popor și Vovidenia)

Documentare 21-11-2026 05:31

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 21 noiembrie

Este a 325-a zi a anului 2026. Au mai rămas 40 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 19 m și apune la 16 h 43 m. Luna răsare la 14 h 30 m și apune la 03 h 18 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)

Documentare 20-11-2026 15:45

Săptămâna europeană 16-20 noiembrie 2026

Evenimentul organizat la Parlamentul European cu ocazia aniversării a 20 de ani de la aderarea României și Bulgariei la Uniunea Europeană, relația tot mai strânsă a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, înființarea Oficiului UE pentru Sancțiuni și stabilirea rolului Uniunii Europene în negocierile pentru încheierea războiului din Ucra

Documentare 20-11-2026 14:25

Retrospectiva evenimentelor interne 16-20 noiembrie 2026

Participarea președintelui Nicușor Dan la Coaliția de voință de la Berlin, punerea în transparență decizională de către Ministerul Dezvoltării a proiectului de comasare voluntară a comunelor cu mai puțin de 1500 de locuitori, trimiterea în judecată a lui Raed Arafat în dosarul privind achiziționarea unui elicopter, declararea de către ANI a fostului

Documentare 20-11-2026 10:00

DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară

*Din 20 noiembrie 2026, Palatul Principilor Transilvaniei din Alba Iulia găzduiește expoziția temporară 'Teme Biblice', cu lucrări din colecția privată La Collection Kesauri din Franța, ce cuprinde trei nume majore ale artei secolului XX. Lucrări de Salvador Dali, alături de litografii semnate de Marc Chagall și Giorgio de Chirico vor

Documentare 20-11-2026 09:30

AnulBrâncuși: Atelierul lui Brâncuși din Centrul Pompidou (Paris)

Născut în satul Hobița, județul Gorj, într-o familie de țărani, la 19 februarie 1876, Constantin Brâncuși a trăit și a lucrat la Paris din 1904 până la moartea sa, în 1957; aici a realizat cea mai mare parte a operei sale. Prin testament, el a lăsat moștenire întregul său atelier statului francez. O reconstrucție fidelă a acestuia a fost r

Documentare 20-11-2026 09:00

20 noiembrie - Ziua mondială a copiilor (UNICEF)

În fiecare an, la 20 noiembrie, este marcată Ziua mondială a copiilor, ce amintește de adoptarea, în 1959, de către Adunarea Generală a ONU a Declarației Drepturilor Copilului și, în 1989, a Convenției cu privire la Drepturile Copilului (UNCRC), notează site-ul https://www.unicef.org/. Ziu

Documentare 20-11-2026 08:00

Cel de-al doilea Summit UE-Regatul Unit (20 noiembrie 2026)

Regatul Unit și Uniunea Europeană (UE) se întâlnesc la 20 noiembrie 2026, la Bruxelles, în cadrul celui de-al doilea summit de după retragerea Regatului Unit din UE, pentru a discuta despre parteneriatul strategic sau securitatea Europei și a restului lumii, informează site-ul consilium.europa.eu/.