Ziua internaţională a familiilor este celebrată, anual, la data de 15 mai, cu scopul de a marca importanţa pe care comunitatea internaţională o acordă familiilor, fiind în acelaşi timp o oportunitate pentru a atrage atenţia asupra problemelor cu care se confruntă acestea la nivel mondial. Anul 2024 marchează 30 de ani de la Anul Internaţional al Familiei.

Această Zi internaţională a fost instituită pentru a promova conştientizarea problemelor de legate de familie, a proceselor sociale, economice şi demografice care afectează familiile. Activităţile specifice acestei zile sunt reprezentate, de obicei, de conferinţe, seminarii, programe radio şi televiziune, articole de presă şi programe culturale, conform site-ului Organizaţiei Naţiunilor Unite, www.un.org.

Tema din acest an a Zilei internaţionale a familiilor se intitulează "Familiile şi schimbările climatice" ("Families and Climate Change"), potrivit www.un.org/en/observances/international-day-of-families. Schimbările climatice au un impact negativ asupra sănătăţii şi bunăstării familiilor prin creşterea poluării, în timp ce evenimentele meteorologice extreme exacerbate de schimbările climatice, cum ar fi uraganele, secetele şi inundaţiile, duc adesea la strămutarea forţată şi la pierderea mijloacelor de trai pentru familii şi oameni. Astfel de evenimente afectează productivitatea agriculturii şi accesul la apă, intensificând foamea şi vulnerabilitatea. Acestea provoacă perturbări economice în industriile sensibile la impactul climatic, cum ar fi agricultura şi pescuitul.

Fără acţiuni drastice, adaptarea şi atenuarea impactului schimbărilor climatice vor deveni din ce în ce mai dificile şi mai costisitoare. Creşterea educaţiei membrilor familiilor, schimbarea obiceiurilor de consum şi advocacy este esenţială pentru o acţiune semnificativă şi eficientă în domeniul schimbărilor climatice, notează site-ul ONU. Familiile transmit valori de-a lungul generaţiilor, astfel că este important să fie insuflate membrilor acestora, de la o vârstă fragedă, obiceiuri durabile şi conştientizarea climatului. Integrarea principiilor economiei circulare în educaţia timpurie poate ajuta la construirea unui model economic durabil bazat pe minimizarea deşeurilor şi regenerarea resurselor naturale. Familiile, în calitate de consumatori şi susţinători, pot conduce tranziţia către o economie circulară.

Ziua internaţională a familiilor din 2024 îşi propune să conştientizeze modul în care schimbările climatice afectează familiile şi rolul pe care familiile îl pot juca în acţiunea climatică. Prin iniţiative familiale şi comunitare, pot fi promovate acţiunile climatice prin educaţie, acces la informaţie, formare şi participare comunitară.

Evenimentele de celebrare a acestei zile vor include prezentări cu privire la rezultatele principalelor activităţi pregătitoare regionale IYF+30 (International Youth Foundation), iniţiative ale societăţii civile, recomandări privind politicile de familie pentru acţiunea climatică şi o discuţie interactivă. În plus, în cadrul manifestărilor legate de sărbătorirea acestei zile, vor fi prezentate două publicaţii intitulate "Schimbări climatice şi familii" şi "Acasă, familie şi schimbări climatice".

La sfârşitul anului 2022, populaţia lumii a ajuns la opt miliarde de oameni. Caracterizat de Secretarul General al ONU, António Guterres, drept "o piatră de hotar în dezvoltarea umană", acest eveniment emblematic ilustrează progrese majore în domeniul sănătăţii, prelungind durata vieţii umane. Creşterea populaţiei va continua, deşi într-un ritm descrescător. Se estimează că va ajunge la 9,8 miliarde în anul 2050 şi la 11,2 în anul 2100, îngrijorările crescând cu privire la perspectivele urbanizării durabile şi gestionarea schimbărilor climatice.

Schimbarea demografică este una dintre cele mai importante megatendinţe care afectează lumea noastră şi viaţa şi bunăstarea familiilor din întreaga lume. Tendinţele demografice sunt în mare parte modelate de modelele de fertilitate şi mortalitate. Scăderea ratelor de fertilitate are ca rezultat beneficii pentru familii, deoarece acestea sunt mai capabile să investească în sănătatea şi educaţia copiilor lor, ceea ce, la rândul său, ajută la reducerea sărăciei şi la o mai bună dezvoltare socio-economică. Cercetările indică faptul că scăderea fertilităţii creşte, de asemenea, participarea femeilor la muncă. Pe de altă parte, scăderea fertilităţii are ca rezultat familii mai mici, care sunt mai puţin susceptibile de a face faţă îngrijirii şi altor obligaţii casnice. Ca atare, în timp de şomaj sau de boală, familiile au mai puţini membri pe care să se bazeze. În plus, ratele scăzute de fertilitate pot submina forţele de muncă şi structurile sociale, declanşând răspunsuri drastice cu consecinţe greu de anticipat pentru problemele de la securitatea socială la egalitatea de gen.

Conform statisticilor ONU, speranţa de viaţă globală la naştere a ajuns la 72,8 ani în 2019, o îmbunătăţire de aproximativ 9 ani faţă de 1990. Până în anul 2030, aproape 12% din populaţia lumii va avea 65 de ani sau mai mult. Până în 2050, longevitatea medie la nivel global va ajunge la aproximativ 77,2 ani. La nivel global, peste 23% dintre persoane, echivalentul a peste un miliard de oameni, trăiesc în mahalale din zonele urbane. Estimările arată că o creştere de un procent într-o populaţie urbană creşte incidenţa mahalalelor cu 5,3% în Asia şi 2,3% în Africa. Se estimează, totodată, că 2% din populaţia globală este fără adăpost şi încă 20% locuiesc în locuinţe neadecvate.

În anii '80, ONU a început să îşi îndrepte atenţia spre problemele familiilor. În 1983, pe baza recomandărilor Consiliului Economic şi Social, Comisia pentru Dezvoltare Socială a publicat rezoluţia "Rolul familiei în procesul de dezvoltare" (1983/23), în care îi cerea Secretarului General al ONU să îmbunătăţească procesul de conştientizare a problemelor şi nevoilor familiilor în rândul publicului şi al factorilor de decizie, precum şi metode eficiente pentru a veni în întâmpinarea acestor probleme şi nevoi. De asemenea, la cea de-a 43-a sesiune, i s-a solicitat Secretarului General să înainteze Adunării Generale ONU un raport bazat pe comentariile şi propunerile statelor membre cu privire la proclamarea unui an al familiei şi asupra altor mijloace pentru a îmbunătăţi poziţia şi bunăstarea familiilor, dar şi pentru a intensifica eforturile de cooperare internaţională ca parte a iniţiativei globale de avansare a progresului şi a dezvoltării sociale.

După ce prin Rezoluţia 44/82 din 9 decembrie 1989, ONU a proclamat 1989 drept Anul internaţional al familiilor, prin Rezoluţia 47/237, la 20 septembrie 1993, a fost instituită şi Ziua internaţională a familiilor, fiind considerată un prilej pentru a creşte gradul de conştientizare a problemelor de familie şi a proceselor sociale, economice şi demografice care afectează familiile, scrie site-ul www.un.org.

Anul 1994 a fost declarat An Internaţional al Familiilor, iar din 1995 această zi este sărbătorită în mai multe ţări de pe glob.

La 25 septembrie 2015, 193 de state membre ale ONU au adoptat în unanimitate Obiectivele pentru Dezvoltare Durabilă, un set de 17 obiective care au ca scop eliminarea sărăciei, a discriminării, a abuzurilor şi a deceselor care pot fi prevenite, precum şi eliminarea distrugerii mediului înconjurător. Familiile, politicile publice şi programele orientate spre familie sunt vitale pentru îndeplinirea acestor obiective, mai notează site-ul oficial al ONU. AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Andreea Preda)