La data de 25 aprilie este marcată, anual, Ziua mondială de combatere a malariei, potrivit who.int. A fost adoptată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) în cadrul sesiunii cu numărul 60, din mai 2007, pentru a evidenţia progresele care au fost realizate în prevenirea şi controlul malariei, dar şi pentru a accelera lupta împotriva acestei boli.

Tema propusă de OMS pentru ediţia din 2024 a Zilei mondiale de combatere a malariei este: "Accelerând lupta împotriva malariei pentru o lume mai echitabilă". Astfel, organizatorii doresc să sublinieze impactul social avut de această boală. "Nu doar că malaria continuă să pună în pericol sănătatea şi viaţa, dar, totodată, perpetuează un cerc vicios al inegalităţii. Persoanele aflate în cele mai vulnerabile situaţii sunt femei însărcinate, nou-născuţi, copii sub cinci ani, refugiaţi, migranţi şi popoare indigene din regiunea Africii. Potrivit OMS, la nivelul anului 2022, aproximativ 95% din cazurile de malarie şi cele mai multe decese rezultate s-au înregistrat în Africa", arată who.int.

Zonele rurale africane, cu cele mai mari rate de sărăcie şi cele mai mici posibilităţi de acces la educaţie sunt cele mai afectate de această boală infecţioasă. Patru din cinci cazuri de malarie apar la copiii sub cinci ani din zonele cele mai defavorizate din Africa Subsahariană. Sarcina reduce imunitatea mamei în faţa malariei, crescând riscul de îmbolnăvire severă şi de moarte, iar inegalităţile de gen şi discriminările exacerbează acest risc. Netratată, malaria poate provoca anemie, decesul mamei, naştere prematură şi copii cu greutate mică la naştere.

Pentru a împiedica această tendinţă periculoasă, OMS propune un set de măsuri menite să combată discriminările de gen, să promoveze educaţia sanitară în zonele defavorizate, includerea măsurilor de prevenţie şi tratament în asigurările de sănătate, motivarea personalului de specialitate în vederea desfăşurării activităţii în zonele cu populaţie izolată şi defavorizată.

Un prim pas pentru atingerea acestor deziderate a fost întreprins la 6 martie 2024, atunci când miniştrii Sănătăţii din 11 dintre cele mai afectate ţări au semnat la Yaounde, în Camerun, "Declaraţia pentru accelerarea reducerii mortalităţii cauzate de malarie în Africa". Cele 11 ţări semnatare sunt: Burkina Faso, Camerun, Congo, Ghana, Mali, Mozambic, Niger, Nigeria, Sudan, Uganda şi Tanzania.
 
O soluţie pentru stoparea şi, în cele din urmă, eradicarea acestei boli pe plan global o reprezintă vaccinurile. La 20 aprilie 2021, OMS a anunţat că, după doi ani de la introducerea primului vaccin împotriva malariei, aproximativ 650.000 de copii au fost imunizaţi. La începutul lunii aprilie 2023, Ghana a devenit prima ţară din lume care a autorizat un nou vaccin dezvoltat de Universitatea Oxford împotriva malariei, de care beneficiază inclusiv copiii cu vârste mai mici de trei ani, a informat Reuters.

La data de 17 aprilie 2024, AFP a informat că un nou tip de plasă de ţânţari distribuită în Africa Subsahariană a prevenit aproximativ 13 milioane de cazuri de malarie şi aproape 25.000 de decese în trei ani. Proiectul New Nets a livrat 56 de milioane de plasare de ţânţari îmbibate cu două tipuri de insecticid în 17 ţări deosebit de afectate de malarie, între 2019 şi 2022. Iniţiativa a fost finanţată de UNITAID şi Fondul global de luptă împotriva SIDA, tuberculozei şi malariei şi a fost coordonată de Innovative Vector Control Consortium. Acest consorţiu a constatat că noile plase de ţânţari, unse cu insecticidul Pirol de nouă generaţie în combinaţie cu insecticidul Piretrinoid standard, au fost mult mai eficiente în combaterea malariei în raport cu plasele standard.

***

Potrivit estimărilor OMS, în 2022 au fost înregistrate 608.000 decese cauzate de malarie şi, în acelaşi an, au existat 249 de milioane de îmbolnăviri, arată who.int.

În România se înregistrează anual între 25 şi 35 de cazuri de malarie, toate de "import", a menţionat, în februarie 2024, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila. Ministrul le-a recomandat celor care călătoresc în zone tropicale şi ecuatoriale să consulte date de la Institutul Naţional de Sănătate Publică, de la direcţiile de sănătate publică, de la un medic epidemiolog, infecţionist sau de familie pentru a vedea ce este necesar pentru prevenirea bolilor care pot apărea în ţările vizitate.

       Malaria este o boală infecţioasă, întâlnită cu precădere în zone tropicale şi subtropicale. Este maladia cu răspândirea cea mai largă de pe glob. În lipsa măsurilor corespunzătoare de prevenire şi tratament, malaria poate duce la deces, potrivit cdt-babes.ro. Boala este determinată de un grup de protozoare-parazit numite "Plasmodium". Parazitul malariei este transmis prin înţepătura femelei ţânţarului anofel.

         Formele mai severe de malarie se manifestă prin febră, frisoane, dureri de cap, dureri musculare, slăbiciune, vărsături, tuse, diaree şi dureri abdominale. La acestea se pot adăuga simptome asociate insuficienţei de organ, cum ar fi insuficienţa renală acută, convulsii generalizate, colaps circulator, urmate de somnolenţă, comă şi deces, arată site-ul cdt-babes.ro. Un studiu publicat în septembrie 2019 şi realizat de cercetători din Danemarca, care au utilizat registrele la nivel naţional pentru a identifica 3.970 de cazuri de malarie între anii 1994 şi 2017, a arătat că bolnavii de malarie sunt cu aproximativ 30% mai predispuşi să sufere de insuficienţă cardiacă. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu, editor online: Andreea Preda)