Monument de arhitectură, Palatul Universităţii, mărginit de Bulevardele Regina Elisabeta şi Nicolae Bălcescu şi de străzile Academiei şi Edgar Quinet, găzduieşte una dintre cele mai vechi instituţii de învăţământ superior din România, Universitatea din Bucureşti, potrivit https://unibuc.ro/.

Clădirea Universităţii din Bucureşti a fost construită în stil neoclasic pe fostul amplasament al Mănăstirii Sfântul Sava (sec. XVI). În incinta bisericii acesteia, a funcţionat Academia Domnească de la Sf. Sava, prima şcoală superioară din Ţara Românească. Planurile de construcţie ale Palatului Universităţii i-au aparţinut arhitectului oraşului şi, totodată, decan al Facultăţii de Ştiinţe, Alexandru Orăscu.

Lucrările de construcţie au început pe 10 octombrie 1857, când a fost pusă piatra de temelie, în cadrul unei ceremonii deschise de Gheorghe Costaforu, Directorul Şcolilor (primul rector al Academiei), la care a participat şi Al. Ghica, primul domnitor regulamentar al Ţării Româneşti (apr.1834-7 oct.1842) şi caimacam (4 iul.1856-oct.1858), care a aşezat prima cărămidă a fundaţiei. Lucrările au continuat şi în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, care a înfiinţat prin Decretul nr. 765 din 4/16 iulie 1864, Universitatea din Bucureşti, cu trei facultăţi, de Drept, de Ştiinţe, de Litere şi Filosofie, succesoare ale Academiei. Clădirea a fost finalizată şi inaugurată oficial la 14 decembrie 1869, de către domnitorul Carol I (1866-1881; rege 1881-1914), conform lucrării "Dicţionarul Monumentelor şi Locurilor Celebre din Bucureşti" (Editura Meronia, 2011). 

Foto 1: Imagine din Bucureşti; Universitatea Bucureşti, 28.04.1989/MIHAI ALEXE/Arhiva istorică AGERPRES.

Foto 2: Universitatea Bucureşti, 03.07.2023/ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO. 

Ansamblul clădirii este format dintr-un corp central dominant şi două corpuri laterale, de o parte şi de alta, unite între ele prin corpuri de legătură mai joase. În partea centrală se înalţă, deasupra parterului, şase coloane masive în stil ionic, unite în partea de sus printr-o arhitravă lată, care susţine frontonul triunghiular, împodobit cu sculpturi alegorice. Relieful frontonului era realizat în stil clasic din piatră de Rusciuk şi o înfăţişa pe Minerva încununând artele şi ştiinţele. În vârful frontonului era amplasat un mare vultur cu aripile deschise şi câte o himeră deasupra celorlalte două unghiuri.

Decoraţia exterioară iniţială a palatului, realizată de sculptorul Karl Storck (1826-1887), a fost distrusă în timpul bombardamentelor aeriene din 1944.

Foto 1:  Clădirea Universităţii din Bucureşti, dupa bombardamentul german din 23 august 1944/Arhiva istorică AGERPRES.

Foto 2: Universitatea Bucureşti, 19.02.2020,CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO.

Faţada parterului este în bosaj, cu ferestre largi în arc. Primele două etaje au pilaştri dorici, cu ferestre în arc la primul etaj, iar ultimele două etaje, la mansardă, prezintă lucarne decorate. Marmura necesară pentru coloane, fronton şi scări a fost adusă de la Budapesta, iar pictorii Gheorghe Tattarescu (1820-1894) şi Theodor Aman (1831-1891) au primit comenzi pentru tablourile ce urmau să decoreze sălile.
     
Corpurile laterale ale palatului au fost ridicate mai târziu, între anii 1912 şi 1926, după planurile arhitectului Nicolae Ghica-Budeşti (1869-1943). Astfel, a fost realizată funcţionarea autonomă a facultăţilor prin două intrări principale, în axul faţadei lungi, şi altele la colţuri, marcate prin cupole, ce acoperă colţurile construcţiei realizate din corpuri rotunde îmbrăcate în coloane dorice, conform lucrării "Dicţionarul Monumentelor şi Locurilor Celebre din Bucureşti" (Editura Meronia, 2011). 

La data înfiinţării, Universitatea din Bucureşti găzduia şi alte instituţii, între care: Senatul României, Academia Română, Biblioteca Centrală, Şcoala de Arte Frumoase, Pinacoteca, Muzeul de Antichităţi şi de Istorie Naturală. În timp, odată cu creşterea numărului de studenţi, spaţiul a devenit insuficient pentru a putea adăposti toate instituţiile, motiv pentru care palatul revine la menirea iniţială, sediul facultăţilor universităţii.

Foto 1: Clădirea Universităţii din Bucureşti, 10.01.1089, TRAIAN PROSAN/Arhiva istorică AGERPRES.

Foto 2: Universitatea Bucureşti, 03.07.2023, ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO.

În prezent, Palatul Universităţii domină arhitectural centrul Bucureştiului, fiind cea mai importantă clădire situată la Kilometrul 0. Clădirea găzduieşte mai multe dintre facultăţile Universităţii din Bucureşti: Geografie, Geologie şi Geofizică, Matematică şi Informatică, Litere, Limbi şi Literaturi Străine, Chimie, Administraţie şi Afaceri, Istorie, precum şi laboratoarele specifice facultăţilor şi bibliotecile acestora. Peste 10.000 de studenţi învaţă în clădirea situată în Bulevardul Regina Elisabeta. Totodată, în Palatul Universităţii se află şi Sala de Lectură a Bibliotecii Facultăţii de Litere, sedii ale mai multor Asociaţii studenţeşti şi Asociaţia Alumni a Universităţii din Bucureşti, potrivit https://unibuc.ro/. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; redactor Arhiva Foto: Elena Bălan; editor: Ruxandra Bratu, editor online: Andreea Preda)