Filmul "Ultima noapte de dragoste", regizat de Sergiu Nicolaescu după un scenariu inspirat din romanul "Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război" (1930) al scriitorului român Camil Petrescu, a avut premiera în 1980.

"Tânărul industriaş Tudor Gheorghiu (Vladimir Găitan) îşi aminteşte, obsedat de gelozie, povestea de dragoste dintre el şi soţia sa Lena (Ioana Pacula) petrecută înainte de plecarea sa în război. Crezând că aceasta urma să se întâlnească cu amantul, el părăseşte comanda subunităţii sale pentru a o prinde. Însă lipsa lui de pe front conduce la decimarea subunităţii rămasă fără comandant. Pentru acest lucru este condamnat la moarte în faţa plutonului de execuţie. Deşi nu urmăreşte cu maximă fidelitate firul narativ petrescian, filmul reuşeşte să redea pasiunea şi zbuciumul celor doi protagonişti a căror dragoste este întreruptă brutal de începerea Primului Război Mondial. Crearea fundalului social instabil al acelor vremuri de restrişte este realizată cu multă iscusinţă", notează site-ul https://www.cinemagia.ro/ în prezentarea dramei.

Într-o cronică semnată de criticul Ioana Creangă, publicată în revista "România literară" nr. 14 din 3 aprilie 1980, se arată "din incandescenţa neliniştilor lui Gheorghidiu (Ştefan Gheorghidiu, personajul din romanul lui Camil Petrescu, dar care în film se numeşte Tudor Gheorghiu - n.r.) nu se fixează pe peliculă decât cuvintele, ce anunţă o tristă poveste de iubire".

Sursa foto:aarc.ro 

"Scenariul construieşte şi alte noi biografii: mediocrul Grigoriade, 'un vag avocat, foarte căutat de femei', dobândeşte alură de jurist important, veşnic preocupat de mari afaceri; mai mult, (...) eroul principal nu mai este intelectualul îndrăgostit de abstracţiuni, analizându-se în două ipostaze ale vieţii, aflate în spiritul său la poli opuşi, ci se recomandă în suita imaginilor mai ales ca un sculptor fără talent, continuu torturat de gelozie şi sub ploaia de gloanţe, şi în momentele de izolare. Din refuzul obsesiv al trivialităţii şi trufaşelor orgolii, din puterea de a dispreţui goana după avere, frivolitatea sau suficienţa celorlalţi, lui Tudor Gheorghiu nu-i rămâne decât neînsemnatul zbucium al bărbatului gândind neîncetat la eşecul dragostei 'absolute'. Finalul filmului (...) îl aduce în faţa plutonului de execuţie pentru 'dezertarea', dispreţuită şi incriminată de el însuşi", scrie cronica de film, potrivit site-ului http://aarc.ro/.

Sursa foto: cinemaraton.ro 

În opinia criticului, comparaţia dintre romanul lui Camil Petrescu şi pelicula recentă reliefează şi alte discordanţe - "de la aplatizarea detaliilor (merele nu mai sunt culese din livadă şi nici nu sunt scoase din buzunarul unui inamic mort, ci sunt aduse de un ostaş), până la deformarea replicii emblematice pentru întreaga creaţie a scriitorului ('Câtă luciditate, atâta pasiune/ existenţă şi deci atâta dramă', devine în film 'Câtă luciditate atâta fericire şi dramă'!)".

Sursa foto:aarc.ro  

"Discursul cinematografic răstoarnă echilibrul dintre conştiinţele imaginate de Camil Petrescu; existenţei solitare, măsurând şi judecând tragica întinare a valorilor i se opun, în succesiunea secvenţelor, cu o greutate cel puţin egală, alte 'viabile' moduri de viaţă . (...) Tudor devine în faţa soţiei sale şi a lumii, o fantomă a iubirii şi geloziei; el preia derizoriu atitudinea rivalului său - atunci când participă la licitaţia fabricii - îl concurează, mimându-i chiar gesturile - camera de luat vederi urmăreşte, rând pe rând, curajul de pe câmpul de bătălie al unuia şi strădania celuilalt de a-l imita. Şi tot în paralel, ca un alter-ego al personajului principal apare şi Orghidan. El dobândeşte esenţiale funcţii, de confesor, camarad de arme, protector al lui Gheorghiu; cu el îşi confruntă gândurile în timp de pace, el îi obţine mult aşteptata permisie şi tot el porneşte la asalt împreună cu soldaţii conduşi de prietenul îndrăgit, uitând de ai săi. Totuşi, către sfârşitul filmului, Orghidan dispare, înlăturat brusc din centrul evenimentelor şi înlocuit printr-un alt bonom sfătuitor", notează cronica de film publicată în revista "România literară".

Criticul Ioana Creangă subliniază că "deşi întâmplările se doresc înlănţuite emoţional, tensiunea nu se iveşte nici la nivelul dramelor individuale, nici la cel al suferinţelor colective", adăugând că "prezentarea războiului este elaborată în reci planuri generale, astfel încât se valorează (...) tirul de artilerie şi exploziile (...), în timp ce eroii anonimi, fără 'istorie' în acţiunea propriu-zisă, sunt descoperiţi în treacăt (...), ori sunt ca nişte neînsemnate contururi, pe pământul întunecat de moarte".

Sursa foto:aarc.ro  

"Se alternează conştiincios aceleaşi grăitoare priviri ale protagoniştilor; actorii (să-i numim, alături de interpreţii principali, pe Gheorghe Dinică, Ernest Maftei sau George Mihăiţă) au ţinuta potrivită rolurilor (ba, poate, chiar şi a personajelor literare), dar se supun şi se închistează în partiturile simplificatoare", mai scria criticul, conform site-ului http://aarc.ro/.

Din distribuţia filmului fac parte actorii: Vladimir Găitan, Ioana Pacula, Sergiu Nicolaescu, Sebastian Papaiani, Ion Besoiu, Gheorghe Dinică, Colea Răutu, George Mihăiţă, Eniko Szilágyi, Ernest Maftei, Corneliu Gîrbea, Valeria Gagealov, Aimée Iacobescu, Viorel Comănici, Mircea Anghelescu, Virgil Popovici, Nucu Păunescu, Alexandru Dobrescu, Aristide Teică, Doru Dumitrescu, Ionel Rusu, George Alexandru, Mircea Şeptilici, Andrei Magheru, precum şi Florian Pittiş şi Adina Popescu (dublaje voce).

Filmările s-au desfăşurat la Bucureşti, Bran, Făgăraş, Câmpulung Muscel, Constanţa şi Buftea, conform site-ului http://tvri.tvr.ro/.

Filmul "Ultima noapte de dragoste" a primit, din partea UCIN, Premiul pentru costume (create de Marga Moldovan), precizează site-ul https://www.cinemaraton.ro/. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto din deschidere: cinemagia.ro