O PERSONALITATE PE ZI: Alexandru Vlahuţă, poet şi prozator
Figură luminoasă a unei epoci de tranziţie, Alexandru Vlahuţă a lăsat o operă inegală, atinsă în bună parte de desuetudine, ce trădează un amestec de sentimentalism, criticism, poză meditativă, de asumare a "durerilor lumii", se arată în lucrarea "Dicţionarul scriitorilor români" (Editura Albatros, Bucureşti, 2005).
Alexandru Vlahuţă s-a născut la 5 septembrie 1859, în comuna Pleşeşti (care, în prezent, îi poartă numele), judeţul Vaslui, fiind ultimul copil dintre cei opt ai Ecaterinei şi ai lui Neculai Vlahuţă. În 1867, a fost înscris la şcoala primară, apoi a făcut liceul la Bârlad (1871-1878). Şi-a luat Bacalaureatul la Bucureşti (1879) şi s-a înscris la Facultatea de Drept, pe care însă nu a terminat-o. Stabilit la Târgovişte (1879), a fost profesor la gimnaziul local, apoi la Şcoala divizionară de la Mănăstirea Dealu (1881). În perioada târgovişteană a făcut parte din comitetul de redacţie al gazetei locale "Armonia" şi, tot acolo, colaborator la "Unirea", apoi la "România Liberă" din Bucureşti.
Sursa foto: www.identitatea.ro
A călătorit la Galaţi, în 1883, unde timp de patru luni a publicat articole şi schiţe în ziarul "Galaţii". S-a mutat la Bucureşti, unde a predat până în 1893. A fost revizor şcolar pentru judeţele Prahova şi Buzău (1888). Alte funcţii: corector la "Analele parlamentare" (1892-1896), secretar al Comisiei industriale de pe lângă Ministerul Domeniilor, şef de birou la acelaşi minister, referendar la Casa Şcoalelor (1901). În 1907 s-a aflat la conducerea Muzeului Pedagogic al Casei Şcoalelor.
Alexandru Vlahuţă a manifestat înclinaţii literare încă din perioada liceală, când a debutat cu versuri în "Convorbiri literare'', unde a colaborat, mai târziu, între 1878-1885. I-a fost publicat un articol "Banul" în 1879, în ziarul târgoviştean "Dâmboviţa", iar anul următor i-au apărut câteva poezii în "Lira română".
Alexandru Vlahuţă (dr.) alături de familia scriitorului Barbu Ştefănescu Delavrancea (1905).
Sursa foto: www.identitatea.ro
A publicat nenumărate articole prin revistele şi ziarele timpului, chiar şi în cele mai puţin notorii, între care: "România liberă" (1883-1885, 1889, unde a făcut parte şi din redacţie), "Familia", "Revista nouă" (1887-1890, unde a fost şi redactor), "Calendar pentru toţi românii", "Săptămâna ilustrată", "Literatură şi ştiinţă", "Adevărul", "Gazeta săteanului", "România jună", "Revista poporului", "Pagini literare", "Calendarul Minerva", "Generaţia nouă", "Literatură şi artă română", "Scena", "Viaţa românească", "Universul", "Luceafărul", "Tribuna poporului", "Flacăra", "Şcolarii", "Neamul românesc", "România", "Drum drept", "Lumea", "Drapelul". Împreună cu Alecu Urechia a întemeiat revista "Vieaţa" (1893-1896), iar cu George Coşbuc a scos revista "Sămănătorul" (1901), potrivit lucrării "Dicţionarul general al literaturii române" (Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2009).
A debutat editorial cu volumul "Nuvele" (1886) şi "Poezii" (1887), alternând activitatea poetică şi cea de prozator cu ziaristica şi conferinţele de la Ateneul Român: "Mişcarea literară" (1886), "Curentul Eminescu" (1892), "Onestitatea în artă" (1893) ş.a.
Scriitorul a cunoscut un mare succes de public cu romanul "Dan" (1893), dar şi cu volumele "Din goana vieţii" (1892), "În vâltoare" (1896), "Clipe de linişte" (1899, volum premiat de Academia Română în 1900), "Din durerile lumii" (1908), "File rupte" (1909), "România pitorească" (1901, premiată în 1902) ş.a. Culegerile de poezii: "Poezii vechi şi nouă" (1894), "Iubire" (1895), "Poezii" (1909), mereu reeditate, i-au creat şi ele o imensă notorietate, notează volumul "Dicţionarul scriitorilor români" (Editura Albatros, Bucureşti, 2005).
Preocupat de problemele cu care sistemul de învăţământ se confrunta, Alexandru Vlahuţă a publicat diferite articole în care a combătut dogmatismul şi formalismul din metodele de predare, dar şi alcătuirea unor manuale şcolare cu multe lipsuri. A scos, împreună cu George Coşbuc, în 1902, o carte de citire destinată şcolilor secundare şi profesionale.
Academia Română i-a premiat volumul "Clipe de linişte", în 1900, apoi "România pitorească" (1902). În 1907, a reintrat în centrul atenţiei cu poemul antidinastic "1907", publicat în "Viaţa românească". Volumele "Din durerile lumii" şi "Din trecutul nostru", publicate în 1908, urmate de "Pictorul N.I. Grigorescu" (1910) şi "Dreptate" (1913) au încheiat cariera sa de prozator. În 1919, volumul "Poezii 1880-1915" a primit Marele Premiu al Academiei Române.
A călătorit la Paris în 1907 şi 1910. În 1913 a ajuns în Norvegia, prefigurând cumva pribegia poetului la Iaşi, Bârlad, în Primul Război Mondial (1916-1917). Anul 1918 l-a găsit pe front. Asistat de Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti a condus ziarul ''Dacia'' (1918), iar din însărcinarea Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice a scos ''Lamura'' (1919).
Alexandru Vlahuţă a murit la 19 noiembrie 1919. A fost ales membru de onoare post-mortem (28 octombrie 1948) al Academiei Române. AGERPRES/ (Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Marina Bădulescu, editor online: Alexandru Cojocaru)
Sursa foto: www.observatorcultural.ro
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Actrița Diana Cavallioti
Diana Cavallioti s-a născut la 19 mai 1986, la Galați. A studiat la liceul 'Dinu Lipatti' și apoi la secția actorie din cadrul UNATC între 2004-2008. A absolvit în 2008 UNATC 'I.L. Caragiale' București, Facultatea de Teatru, specializarea Arta Actorului, la clasa prof. univ. dr. Florin Zamfirescu. Este cunoscută publicului pentru ro
19 mai - Ziua internațională a medicului de familie
În fiecare an, pe 19 mai, este sărbătorită Ziua internațională a medicului de familie, ocazia perfectă de a recunoaște rolul central al acestuia în furnizarea de asistență medicală personală, cuprinzătoare și continuă pentru toți pacienții. Este, de asemenea, o șansă de a celebra progresele înregistrate în medicina de familie și contribuțiile speciale
19 mai - Ziua Mondială a Fairplayului (ONU)
La 19 mai este marcată Ziua Mondială a Fairplayului, o celebrare dedicată promovării sporturilor practicate în spiritul prieteniei, solidarității, toleranței, incluziunii și nediscriminării, conform https://www.un.org/. Ziua este sărbătorită sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite. Climatu
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 19 mai
Ortodoxe Sf. Sfințit Mc. Patrichie, episcopul Prusei, și cei împreună cu el Greco-catolice Sf. m. Patriciu și cei împreună cu el Romano-catolice Sf. Celestin al V-lea, pp. Sfântul Sfințit Mucenic Patrichie este pomenit în calend
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 19 mai
Este a 139-a zi a anului 2026. Au mai rămas 226 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 45 m și apune la 20 h 40 m. Luna răsare la 07 h 32 m. Luna nu apune în această zi. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Consultări președinte-partide în vederea desemnării premierului (18 mai)
Președintele Nicușor Dan a invitat partidele politice parlamentare la consultări formale, la data de 18 mai 2026, în vederea desemnării premierului, în baza prevederilor constituționale referitoare la formarea guvernului (art. 103, alin. 1), a anunțat Administrația Prezidențială. Conform art. 103, alin. 1 din Constituție, președint
18 mai - Ziua internațională a muzeelor
Pe 18 mai 2026, muzeele din întreaga lume vor marca Ziua internațională a muzeelor, sub tema 'Muzeele unesc o lume divizată', care evidențiază potențialul muzeelor de a acționa ca punți peste diviziunile culturale, sociale și geopolitice, promovând dialogul, înțelegerea, incluziunea și pacea în cadrul și între comunitățile din într
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 18 mai
Ortodoxe Sf. Mc. Petru, Dionisie și Paulin Greco-catolice Sf. m. Petru, Dionisie, Cristina, Andrei, Pavel, Heraclie, Paulin și Benedim Romano-catolice Ss. Ioan I, pp. m.; Alexandra, Claudia și îns., m. Sfinții Mucenici Petru, Dionisie și Paulin s
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 18 mai
Este a 138-a zi a anului 2026. Au mai rămas 227 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 46 m și apune la 20 h 39 m. Luna răsare la 06 h 27 m și apune la 23 h 18 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Cântăreața Enya
Cântăreața și compozitoarea irlandeză Enya, pe numele său real Eithne Ni Bhraonain (anglicizat Enya Patricia Brennan), este renumită pentru stilul său muzical unic și captivant, prin utilizarea inovatoare a straturilor multiple de voce și instrumente, reverberații prelungite și influențe variate, încărcate de elemente celtice. S-a născut la 17 mai
DOCUMENTAR: Regina Máxima a Țărilor de Jos împlinește 55 de ani (17 mai)
Reginei Máxima, în calitatea sa de soție a regelui Willem-Alexander, îi revine rolul principal de a-l sprijini pe șeful statului în îndeplinirea atribuțiilor sale oficiale și a celorlalte activități pe care le desfășoară în interesul locuitorilor Regatului, ajutându-l în sarcina sa de a unifica, reprezenta și încuraja po
FRAGMENT DE ISTORIE: Deschiderea, pentru public, a Muzeului Satului Românesc din București (17 mai 1936)
Pe 17 mai 1936, era deschis oficial și pentru public Muzeul Satului Românesc din București, după ce, la 10 mai, avusese loc inaugurarea oficială, în prezența regelui Carol al II-lea (1930-1940), a patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, Miron Cristea, a ambasadorilor acreditați la București, a oamenilor de cultură și a oamenilor politici și, nu în ult
17 mai - Ziua internațională a lumânărilor aprinse în memoria victimelor virusului HIV-SIDA
Ziua internațională a lumânărilor aprinse (The International AIDS Candlelight Memorial) din 2026 onorează leadershipul, curajului și reziliența persoanelor care trăiesc cu HIV, sub tema 'Light the Legacy. Remember. Advance. Act', potrivit https://candlelightmemorial.net/. Marcată &ici
17 mai - Ziua internațională a telefonului copilului
Ziua internațională a telefonului copilului a fost marcată pentru prima dată la 17 mai 2007, la inițiativa Child Helpline International, o organizație cu impact colectiv, cu peste 150 de membri ai liniei telefonice de asistență pentru copii din peste 130 de țări și teritorii din întreaga lume, informează
17 mai - Ziua mondială a telecomunicațiilor și a societății informaționale
La inițiativa Organizației Națiunilor Unite (ONU), Ziua mondială a telecomunicațiilor și a societății informaționale este celebrată, anual, la data de 17 mai. Cu acest prilej, este evidențiată importanța utilizării internetului și a celorlalte tehnologii de informare și comunicare, conform www.un.org. Totodată, în această