O PERSONALITATE PE ZI: Alexandru Vlahuţă, poet şi prozator
Figură luminoasă a unei epoci de tranziţie, Alexandru Vlahuţă a lăsat o operă inegală, atinsă în bună parte de desuetudine, ce trădează un amestec de sentimentalism, criticism, poză meditativă, de asumare a "durerilor lumii", se arată în lucrarea "Dicţionarul scriitorilor români" (Editura Albatros, Bucureşti, 2005).
Alexandru Vlahuţă s-a născut la 5 septembrie 1859, în comuna Pleşeşti (care, în prezent, îi poartă numele), judeţul Vaslui, fiind ultimul copil dintre cei opt ai Ecaterinei şi ai lui Neculai Vlahuţă. În 1867, a fost înscris la şcoala primară, apoi a făcut liceul la Bârlad (1871-1878). Şi-a luat Bacalaureatul la Bucureşti (1879) şi s-a înscris la Facultatea de Drept, pe care însă nu a terminat-o. Stabilit la Târgovişte (1879), a fost profesor la gimnaziul local, apoi la Şcoala divizionară de la Mănăstirea Dealu (1881). În perioada târgovişteană a făcut parte din comitetul de redacţie al gazetei locale "Armonia" şi, tot acolo, colaborator la "Unirea", apoi la "România Liberă" din Bucureşti.
Sursa foto: www.identitatea.ro
A călătorit la Galaţi, în 1883, unde timp de patru luni a publicat articole şi schiţe în ziarul "Galaţii". S-a mutat la Bucureşti, unde a predat până în 1893. A fost revizor şcolar pentru judeţele Prahova şi Buzău (1888). Alte funcţii: corector la "Analele parlamentare" (1892-1896), secretar al Comisiei industriale de pe lângă Ministerul Domeniilor, şef de birou la acelaşi minister, referendar la Casa Şcoalelor (1901). În 1907 s-a aflat la conducerea Muzeului Pedagogic al Casei Şcoalelor.
Alexandru Vlahuţă a manifestat înclinaţii literare încă din perioada liceală, când a debutat cu versuri în "Convorbiri literare'', unde a colaborat, mai târziu, între 1878-1885. I-a fost publicat un articol "Banul" în 1879, în ziarul târgoviştean "Dâmboviţa", iar anul următor i-au apărut câteva poezii în "Lira română".
Alexandru Vlahuţă (dr.) alături de familia scriitorului Barbu Ştefănescu Delavrancea (1905).
Sursa foto: www.identitatea.ro
A publicat nenumărate articole prin revistele şi ziarele timpului, chiar şi în cele mai puţin notorii, între care: "România liberă" (1883-1885, 1889, unde a făcut parte şi din redacţie), "Familia", "Revista nouă" (1887-1890, unde a fost şi redactor), "Calendar pentru toţi românii", "Săptămâna ilustrată", "Literatură şi ştiinţă", "Adevărul", "Gazeta săteanului", "România jună", "Revista poporului", "Pagini literare", "Calendarul Minerva", "Generaţia nouă", "Literatură şi artă română", "Scena", "Viaţa românească", "Universul", "Luceafărul", "Tribuna poporului", "Flacăra", "Şcolarii", "Neamul românesc", "România", "Drum drept", "Lumea", "Drapelul". Împreună cu Alecu Urechia a întemeiat revista "Vieaţa" (1893-1896), iar cu George Coşbuc a scos revista "Sămănătorul" (1901), potrivit lucrării "Dicţionarul general al literaturii române" (Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2009).
A debutat editorial cu volumul "Nuvele" (1886) şi "Poezii" (1887), alternând activitatea poetică şi cea de prozator cu ziaristica şi conferinţele de la Ateneul Român: "Mişcarea literară" (1886), "Curentul Eminescu" (1892), "Onestitatea în artă" (1893) ş.a.
Scriitorul a cunoscut un mare succes de public cu romanul "Dan" (1893), dar şi cu volumele "Din goana vieţii" (1892), "În vâltoare" (1896), "Clipe de linişte" (1899, volum premiat de Academia Română în 1900), "Din durerile lumii" (1908), "File rupte" (1909), "România pitorească" (1901, premiată în 1902) ş.a. Culegerile de poezii: "Poezii vechi şi nouă" (1894), "Iubire" (1895), "Poezii" (1909), mereu reeditate, i-au creat şi ele o imensă notorietate, notează volumul "Dicţionarul scriitorilor români" (Editura Albatros, Bucureşti, 2005).
Preocupat de problemele cu care sistemul de învăţământ se confrunta, Alexandru Vlahuţă a publicat diferite articole în care a combătut dogmatismul şi formalismul din metodele de predare, dar şi alcătuirea unor manuale şcolare cu multe lipsuri. A scos, împreună cu George Coşbuc, în 1902, o carte de citire destinată şcolilor secundare şi profesionale.
Academia Română i-a premiat volumul "Clipe de linişte", în 1900, apoi "România pitorească" (1902). În 1907, a reintrat în centrul atenţiei cu poemul antidinastic "1907", publicat în "Viaţa românească". Volumele "Din durerile lumii" şi "Din trecutul nostru", publicate în 1908, urmate de "Pictorul N.I. Grigorescu" (1910) şi "Dreptate" (1913) au încheiat cariera sa de prozator. În 1919, volumul "Poezii 1880-1915" a primit Marele Premiu al Academiei Române.
A călătorit la Paris în 1907 şi 1910. În 1913 a ajuns în Norvegia, prefigurând cumva pribegia poetului la Iaşi, Bârlad, în Primul Război Mondial (1916-1917). Anul 1918 l-a găsit pe front. Asistat de Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti a condus ziarul ''Dacia'' (1918), iar din însărcinarea Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice a scos ''Lamura'' (1919).
Alexandru Vlahuţă a murit la 19 noiembrie 1919. A fost ales membru de onoare post-mortem (28 octombrie 1948) al Academiei Române. AGERPRES/ (Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Marina Bădulescu, editor online: Alexandru Cojocaru)
Sursa foto: www.observatorcultural.ro
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
15 octombrie - Ziua națională a comerțului electronic
În fiecare an, la 15 octombrie, este marcată Ziua națională a comerțului electronic, instituită prin Legea 144/2020, cu scopul informării și conștientizării cu privire la existența acestui tip de comerț. Senatul, în calitate de primă cameră sesizată, la 5 mai 2020, și Camera Deputaților, ca for decizional, la 30 iunie 2020, au adoptat propunerea le
15 octombrie - Ziua Părinților de Îngeri
În fiecare an, la 15 octombrie, este marcată Ziua Părinților de Îngeri, o zi în care sunt comemorați copiii decedați în timpul sarcinii, la naștere sau până la împlinirea vârstei de 18 ani, potrivit https://www.cdep.ro/. Un proiect de le
Cea de-a XIV-a ediție a Dracula Film Festival (15-18 octombrie)
În intervalul 15-18 octombrie 2026, este programată cea de-a XIV-a ediție a Dracula Film Festival, la Cinema Astra din Brașov, potrivit draculafilm.ro. Evenimentul este dedicat în exclusivitate producțiilor cinematografice horror, SF, thriller, fantasy și supranaturale. În program sunt inclu
Consiliul European de toamnă din 15-16 octombrie 2026
Consiliul European de toamnă se reunește în zilele de 15 și 16 octombrie, la Bruxelles, pentru a lua în discuție competitivitatea, Ucraina, securitatea și apărarea europeană, migrația, extinderea UE etc. Bugetul pe termen lung al UE se va afla în centrul dezbaterilor, mai ales în condițiile propunerii recente a președinției irlandeze a Uniunii de a re
15 octombrie - Ziua internațională a femeilor din mediul rural (ONU)
La 15 octombrie este sărbătorită, sub auspiciile Națiunilor Unite, Ziua internațională a femeilor din mediul rural pentru a aduce în atenția publică rolul femeilor din comunitățile rurale în asigurarea bunăstării familiilor lor, a dezvoltării economiei rurale, dar și a comunității rurale în ansamblul său, potrivit
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 15 octombrie
Ortodoxe Sf. Magdalena de la Mălainița; Sf. Sfințit Mc. Lucian, preotul din Antiohia Greco-catolice Sf. pr. m. Lucian din Antiohia; Sf. Tereza de Avila Romano-catolice Sf. Tereza din Avila, fc. înv. Sfânta Magdalena (Măndălina) s-a născut &
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 15 octombrie
Este a 288-a zi a anului 2026. Au mai rămas 77 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 30 m și apune la 18 h 33 m. Luna răsare la 12 h 43 m și apune la 20 h 52 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
FRAGMENT DE ISTORIE: 175 de ani de la înființarea agenției de presă Reuters (14 octombrie)
Agenția de presă Reuters este o agenție internațională de știri care, după fuziunea din 2008 cu Thomson Corporation, poartă denumirea de Thomson Reuters. Gigantul media, fondat în 1851 la Londra (14 octombrie), de către un emigrant german, fost funcționar bancar, Paul Julius Reuter, transmite în prezent știri în 12 limbi, conform
FRAGMENT DE ISTORIE: Prima ediție a cărții pentru copii 'Winnie-the-Pooh', de A.A. Milne (14 octombrie 1926)
Scriitorul britanic A.A. Milne (1882-1956) își construia o carieră de eseist, dramaturg și umorist pentru revista 'Punch'. Scrisese chiar și un roman polițist, 'The Red House Mystery' (care, întâmplător, avea să rămână singura sa lucrare din acest gen), notează https://www.baum
PERSONALITATEA ZILEI: Lia Manțoc, scenografă
Lia Manțoc, scenografă și designer de costume, s-a născut la 14 octombrie 1951, la Caracal. A debutat cu spectacolul 'Cum vă place' de William Shakespeare, regia Beate Fredanov și Lurențiu Azimioară, la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică Ion Luca Caragiale din București (1975). La acest prim spectacol, scenografia era împ
SĂRBĂTORI ORTODOXE: Sfânta Cuvioasă Parascheva de la Iași (14 octombrie)
În fiecare an, la 14 octombrie, Biserica Ortodoxă de pretutindeni prăznuiește pe Sfânta Cuvioasa Maică Parascheva. În chip deosebit, ea este cinstită în Moldova, întrucât de sute de ani moaștele ei se găsesc la Iași, unde se desfășoară un mare pelerinaj în această perioadă. * * * Anul acesta, în dimineața
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 14 octombrie
Ortodoxe Sf. Cuv. Parascheva de la Iași; Sf. Mc. Nazarie, Ghervasie, Protasie și Chelsie Greco-catolice Sf. m. Nazarie, Ghervasie, Protasie și Celsie; Sf. cuv. ep. Cosma al Maiumei Romano-catolice Ss. Calist I, pp. m.; Parascheva, pustnică Sf&a
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 14 octombrie
Este a 287-a zi a anului 2026. Au mai rămas 78 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 29 m și apune la 18 h 33 m. Luna răsare la 11 h 42 m și apune la 20 h 07 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
DOCUMENTAR: Muzicianul Paul Simon împlinește 85 de ani (13 octombrie)
Muzicianul Paul Frederic Simon este recunoscut pe plan internațional atât pentru succesul avut alături de Art Garfunkel, cât și pentru cariera solo. De-a lungul celor peste șase decenii de activitate, a câștigat 16 premii Grammy și a fost inclus de două ori în Rock and Roll Hall of Fame, arată www.pau
Consiliul Afaceri Generale al UE: CFM și statul de drept în Ungaria, pe agendă (13 octombrie 2026)
Consiliul Afaceri Generale al Uniunii Europene se reunește la 13 octombrie, la Luxemburg, pentru a discuta, între altele despre Cadrul Financiar Multianual (CFM), statul de drept în Ungaria sau scutul european pentru democrație. De asemenea, miniștrii afacerilor europene ai statelor membre vor pregăti, în cadrul reuniunii, Consiliul European de toamnă, info