O PERSONALITATE PE ZI: Alexandru Vlahuţă, poet şi prozator
Figură luminoasă a unei epoci de tranziţie, Alexandru Vlahuţă a lăsat o operă inegală, atinsă în bună parte de desuetudine, ce trădează un amestec de sentimentalism, criticism, poză meditativă, de asumare a "durerilor lumii", se arată în lucrarea "Dicţionarul scriitorilor români" (Editura Albatros, Bucureşti, 2005).
Alexandru Vlahuţă s-a născut la 5 septembrie 1859, în comuna Pleşeşti (care, în prezent, îi poartă numele), judeţul Vaslui, fiind ultimul copil dintre cei opt ai Ecaterinei şi ai lui Neculai Vlahuţă. În 1867, a fost înscris la şcoala primară, apoi a făcut liceul la Bârlad (1871-1878). Şi-a luat Bacalaureatul la Bucureşti (1879) şi s-a înscris la Facultatea de Drept, pe care însă nu a terminat-o. Stabilit la Târgovişte (1879), a fost profesor la gimnaziul local, apoi la Şcoala divizionară de la Mănăstirea Dealu (1881). În perioada târgovişteană a făcut parte din comitetul de redacţie al gazetei locale "Armonia" şi, tot acolo, colaborator la "Unirea", apoi la "România Liberă" din Bucureşti.
Sursa foto: www.identitatea.ro
A călătorit la Galaţi, în 1883, unde timp de patru luni a publicat articole şi schiţe în ziarul "Galaţii". S-a mutat la Bucureşti, unde a predat până în 1893. A fost revizor şcolar pentru judeţele Prahova şi Buzău (1888). Alte funcţii: corector la "Analele parlamentare" (1892-1896), secretar al Comisiei industriale de pe lângă Ministerul Domeniilor, şef de birou la acelaşi minister, referendar la Casa Şcoalelor (1901). În 1907 s-a aflat la conducerea Muzeului Pedagogic al Casei Şcoalelor.
Alexandru Vlahuţă a manifestat înclinaţii literare încă din perioada liceală, când a debutat cu versuri în "Convorbiri literare'', unde a colaborat, mai târziu, între 1878-1885. I-a fost publicat un articol "Banul" în 1879, în ziarul târgoviştean "Dâmboviţa", iar anul următor i-au apărut câteva poezii în "Lira română".
Alexandru Vlahuţă (dr.) alături de familia scriitorului Barbu Ştefănescu Delavrancea (1905).
Sursa foto: www.identitatea.ro
A publicat nenumărate articole prin revistele şi ziarele timpului, chiar şi în cele mai puţin notorii, între care: "România liberă" (1883-1885, 1889, unde a făcut parte şi din redacţie), "Familia", "Revista nouă" (1887-1890, unde a fost şi redactor), "Calendar pentru toţi românii", "Săptămâna ilustrată", "Literatură şi ştiinţă", "Adevărul", "Gazeta săteanului", "România jună", "Revista poporului", "Pagini literare", "Calendarul Minerva", "Generaţia nouă", "Literatură şi artă română", "Scena", "Viaţa românească", "Universul", "Luceafărul", "Tribuna poporului", "Flacăra", "Şcolarii", "Neamul românesc", "România", "Drum drept", "Lumea", "Drapelul". Împreună cu Alecu Urechia a întemeiat revista "Vieaţa" (1893-1896), iar cu George Coşbuc a scos revista "Sămănătorul" (1901), potrivit lucrării "Dicţionarul general al literaturii române" (Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2009).
A debutat editorial cu volumul "Nuvele" (1886) şi "Poezii" (1887), alternând activitatea poetică şi cea de prozator cu ziaristica şi conferinţele de la Ateneul Român: "Mişcarea literară" (1886), "Curentul Eminescu" (1892), "Onestitatea în artă" (1893) ş.a.
Scriitorul a cunoscut un mare succes de public cu romanul "Dan" (1893), dar şi cu volumele "Din goana vieţii" (1892), "În vâltoare" (1896), "Clipe de linişte" (1899, volum premiat de Academia Română în 1900), "Din durerile lumii" (1908), "File rupte" (1909), "România pitorească" (1901, premiată în 1902) ş.a. Culegerile de poezii: "Poezii vechi şi nouă" (1894), "Iubire" (1895), "Poezii" (1909), mereu reeditate, i-au creat şi ele o imensă notorietate, notează volumul "Dicţionarul scriitorilor români" (Editura Albatros, Bucureşti, 2005).
Preocupat de problemele cu care sistemul de învăţământ se confrunta, Alexandru Vlahuţă a publicat diferite articole în care a combătut dogmatismul şi formalismul din metodele de predare, dar şi alcătuirea unor manuale şcolare cu multe lipsuri. A scos, împreună cu George Coşbuc, în 1902, o carte de citire destinată şcolilor secundare şi profesionale.
Academia Română i-a premiat volumul "Clipe de linişte", în 1900, apoi "România pitorească" (1902). În 1907, a reintrat în centrul atenţiei cu poemul antidinastic "1907", publicat în "Viaţa românească". Volumele "Din durerile lumii" şi "Din trecutul nostru", publicate în 1908, urmate de "Pictorul N.I. Grigorescu" (1910) şi "Dreptate" (1913) au încheiat cariera sa de prozator. În 1919, volumul "Poezii 1880-1915" a primit Marele Premiu al Academiei Române.
A călătorit la Paris în 1907 şi 1910. În 1913 a ajuns în Norvegia, prefigurând cumva pribegia poetului la Iaşi, Bârlad, în Primul Război Mondial (1916-1917). Anul 1918 l-a găsit pe front. Asistat de Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti a condus ziarul ''Dacia'' (1918), iar din însărcinarea Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice a scos ''Lamura'' (1919).
Alexandru Vlahuţă a murit la 19 noiembrie 1919. A fost ales membru de onoare post-mortem (28 octombrie 1948) al Academiei Române. AGERPRES/ (Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Marina Bădulescu, editor online: Alexandru Cojocaru)
Sursa foto: www.observatorcultural.ro
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Regizorul de film documentar Patricio Guzman
Regizorul Patricio Guzman Lozanes este unul dintre cei mai importanți documentariști din istoria cinematografiei latino-americane și mondiale. Opera sa, întinsă pe mai bine de șase decenii, reprezintă o cronică neîntreruptă a memoriei, a traumei istorice și a luptei pentru dreptate în Chile. S-a născut la 11 august 1941, în Santiago de
11 august - Ziua mondială a instrumentului muzical steelpan (ONU)
'Steelpan' (cunoscut și sub numele de 'pan' sau 'steel drum') este un instrument muzical originar din Trinidad și Tobago. Se utilizează folosind o pereche de bețe drepte cu vârf de cauciuc. Steelpan a apărut din grupurile de percuție de carnaval din Trinidad și Tobago de la începutul secolului al XX-lea, notează site-ul ONU,
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 11 august
Ortodoxe Sf. Ier. Nifon, patriarhul Constantinopolului; Sf. Mare Mc. Evplu, arhidiaconul Greco-catolice Sf. m. Euplu; Sf. Clara de Assisi Romano-catolice Ss. Clara, fc.; Suzana, m. Sfântul Nifon, patriarh al Constantinopolului, este pomenit &icir
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 11 august
Este a 223-a zi a anului 2026. Au mai rămas 142 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 14 m și apune la 20 h 27 m. Luna răsare la 04 h 07 și apune la 19 h 55 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
FRAGMENT DE ISTORIE: Primul omnibus a circulat la Nantes (10 august 1826)
La Nantes, în Franța, omul de afaceri și pionierul transportului public Stanislas Baudry (1777-1830) a deschis prima linie de omnibus la 10 august 1826, potrivit https://www.1-jour.fr/. Cele două trăsuri trase de cai, fiecare cu o capacitate de 16 persoane, ofereau servicii gratuite între centrul
FRAGMENT DE ISTORIE: 180 de ani de la fondarea Institutului Smithsonian (10 august)
La 10 august 1846 a fost creat, în baza unui document al Congresului american, semnat de președintele James K. Polk (1845-1849), Institutul Smithsonian - cel mai mare complex muzeal, educațional și de cercetare din lume, cuprinzând 21 de muzee, 14 centre educaționale și de cercetare, precum și Grădina Zoologică Națională, conform
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 10 august
Ortodoxe Sf. Mc. Laurențiu (arhidiaconul); Sf. Sfințit Mc. Xist, episcopul Romei; Sf. Mc. Ipolit Duminica a 9-a după Rusalii Greco-catolice Sf. arhidiac. m. Laurențiu Romano-catolice Sf. Laurențiu, diacon m. Sfântul Mucenic Laurențiu este p
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 10 august
Este a 222-a zi a anului 2026. Au mai rămas 143 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 13 m și apune la 20 h 29 m. Luna răsare la 02 h 26 și apune la 19 h 16 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Actrița Audrey Tautou
Actrița Audrey Tautou s-a născut la 9 august 1976, la Beaumont, Auvergne, în Franța. Și-a început cariera în filme de televiziune la sfârșitul anilor 1990 și a câștigat un concurs de căutare a talentelor sponsorizat de o companie media franceză în 1999. Mai târziu în acel an, a apărut în primul ei rol impor
9 august - Ziua internațională a popoarelor indigene (ONU)
La 9 august este celebrată Ziua internațională a popoarelor indigene, sub auspiciile Națiunilor Unite. Adunarea Generală a ONU a adoptat, la 13 septembrie 2007, Declarația Națiunilor Unite pentru drepturile popoarelor indigene. Adoptarea documentului a reprezentat un moment important pentru cooperarea și solidaritatea între popoarele indigene și statele
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 9 august
Ortodoxe Sf. Ap. Matia; Sf. 10 Mc. care au pătimit pentru icoana lui Hristos Duminica a 10 după Rusalii Greco-catolice Duminica a 10-a după Rusalii. Sf. ap. Matia; Sf. Tereza Benedicta a Crucii (Edith Stein), Patroana Europei Romano-catolice Duminica a 19-a de peste an Sf. Tereza Benedicta a Crucii (Edith Stein
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 9 august
Este a 221-a zi a anului 2026. Au mai rămas 144 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 12 m și apune la 20 h 30 m. Luna răsare la 01 h 36 și apune la 18 h 26 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
DOCUMENTAR: Fostul jucător profesionist de tenis Roger Federer împlinește 45 de ani (8 august)
Roger Federer este unul dintre cei mai eleganți și compleți jucători din istoria tenisului. Născut la 8 august 1981 în Basel, Elveția, potrivit www.rogerfederer.com, a dominat circuitul ATP timp de aproape două decenii, redefinind standardele excelenței în 'sportul alb'. Pasionat de
8 august - Ziua ASEAN (Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est)
Ziua ASEAN, sărbătorită anual pe 8 august, marchează fondarea Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) în 1967, odată cu semnarea Declarației ASEAN, cunoscută și sub numele de Declarația de la Bangkok. ASEAN a jucat un rol vital în promovarea creșterii economice, a progresului social și a dezvoltării culturale în regiune. Celebrarea Zilei ASEAN evi
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 8 august
Ortodoxe Sf. Preot Mucenic Alexandru din Basarabia; Sf. Ier. Emilian Mărturisitorul, episcopul Cizicului, și Miron, episcopul Cretei Greco-catolice Sf. ep. m. Emilian; Sf. Dominic Romano-catolice Sf. Dominic, pr. Sfântul Preot Mucenic Alexandru d