Scriitoarea româno-germană Herta Müller, originară din România, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură, s-a născut la 17 august 1953, în comuna Niţchidorf din judeţul Timiş, în familia unor şvabi bănăţeni.

A învăţat la Liceul Teoretic "Nikolaus Lenau" din Timişoara, apoi a studiat literatura germană şi literatura română la Universitatea din Timişoara, între 1973 şi 1976. A fraternizat cu "Grupul de Acţiune Banat", constituit de intelectuali de etnie germană, printre care Richard Wagner, Helmuth Frauendorfer ş.a., grup ce protesta împotriva cenzurii comuniste, menţionează portalul online http://enciclopediaromaniei.ro.

În 1976, a început să lucreze ca traducătoare de limbă germană în cadrul unei uzine, însă a fost demisă din cauza refuzului de a colabora cu Securitatea comunistă. Pentru a supravieţui, a trebuit să lucreze ca învăţătoare.

Volumul de eseuri ”Regele se-nclină şi ucide”, scris de Herta Muller şi publicat la Editura Polirom, Bucureşti, 9 martie 2005.

Foto: (c) ANGELO BREZOIANU /Arhiva istorică AGERPRES

A debutat, în 1982, cu volumul de povestiri scurte "Ţinuturile joase" ("Niederungen"), cenzurat foarte mult în România. Doi ani mai târziu, cartea a fost publicată, integral, în Republica Federală Germană. Din 1985, textele sale au fost interzise în România, potrivit http://www.humanitas.ro/ . În 1987, s-a stabilit, împreună cu soţul ei, Richard Wagner, în Berlinul de Vest.

A fost aleasă în Academia Germană pentru Limbă şi Literatură, iar numeroasele invitaţii de a preda la diverse universităţi din întreaga lume o poartă spre Anglia, Statele Unite şi Elveţia.

Dintre lucrările sale, amintim: "Încă de pe atunci Vulpea era Vânătorul" (Der Fuchs war damals schon der Jäger 1992, carte ecranizată în regia lui Stere Gulea în anul 1993 cu titlul "Vulpe-vânător"); "Animalul inimii" ("Herztier", 1994), "În coc locuieşte o damă" ("Im Haarknoten wohnt eine Dame", 2000); "Regele se-nclină şi ucide" ("Der König verneigt sich und tötet", 2003), "Patria mea era un sâmbure de măr" ("Mein Vaterland war ein Apfelkern", 2014).

Scriitoarea Herta Muller, la conferinţa de presă prilejuită de lansarea traducerii în spaniolă a ultimului său roman intitulat ”Atemschaukel/Leagănul respiraţiei” , eveniment organizat la Institutul Goethe din Madrid, 28 iunie 2010.

Foto: (c) RUXANDRA CONSTANTINESCU /Arhiva istorică AGERPRES

În 2005, a publicat în limba română colecţia de poezii "Este sau nu este Ion".

Cărţile sale au fost traduse în peste 20 de limbi, precum engleză, franceză, italiană, spaniolă, norvegiană, japoneză, chineză ş.a.

Literatura Hertei Müller şi angajamentul ei curajos pentru respectarea drepturilor omului, pentru libertate şi democraţie, pentru clarificarea trecutului dictatorial, atât cel comunist cât şi cel fascist, i-au conferit un loc de vârf în literatura universală.

În 1999, a fost nominalizată, pentru prima dată, la Premiul Nobel pentru Literatură.

În anul 2009, a publicat capodopera "Leagănul respiraţiei" ("Atemschaukel"), în care abordează deportarea unor cetăţeni români de naţionalitate germană, trimişi la muncă în Uniunea Sovietică şi supuşi unui regim de exterminare.

La 8 octombrie 2009, Academia Suedeză a anunţat că Premiul Nobel pentru Literatură îi revine scriitoarei Herta Müller, "care, cu concentraţia poeziei şi francheţea prozei descrie viaţa celor deposedaţi", potrivit www.nobelprize.org. Anunţul a fost făcut de Peter Englund, secretarul de atunci al Academiei Suedeze, care a completat: "Există o forţă teribilă în ceea ce scrie ea. Are un stil unic. Dacă citeşti o jumătate de pagină dintr-o carte scrisă de Herta Müller îţi dai seama că este cartea ei. Are o mulţime de lucruri de povestit despre cum este să fii străin în propria ta ţară. Alegerea este foarte bună. Herta Müller este un mare scriitor care are toate calităţile atât din punct de vedere lingvistic cât şi din punctul de vedere al conţinutului. Este un scriitor care va fi citit de multă lume, nu este inaccesibilă.", arată site-ul Institutului Cultural Român, www.icr.ro.

La momentul anunţului, Herta Müller a declarat, conform agenţiei Reuters, faptul că dictatura a determinat-o să scrie. "Scrisul meu s-a referit întotdeauna la cum apare o dictatură, cum poate apărea o situaţie atunci când o mână de oameni puternici domină o ţară, iar ţara dispare, şi rămâne numai statul", a spus scriitoarea. "Cred că literatura provine întotdeauna din lucruri care au făcut rău cuiva, şi există un fel de literatură, unde autorii nu îşi aleg subiectele, ci au de a face cu un subiect care a venit asupra lor. Şi nu sunt singurul autor în această situaţie", a continuat Herta Müller.

Tot în 2009, a fost distinsă cu Premiul Franz Werfel pentru Drepturile Omului.

Printre numeroasele premii şi distincţii germane şi internaţionale primite de Herta Müller, se numără: Premiile "Ricarda Huch" (1987), "Kleist" (1994) şi "Joseph Breitbach" (2003); Premiul european "Aristeion" (1995), Premiul literar internaţional IMPAC Dublin (1998), Premiul literar al Fundaţiei "Konrad Adenauer" (2004), Premiul "Würth" pentru literatură europeană (2006), Premiul Hoffmann von Fallersleben (2010), Premiul literar Hannelore Greve (2014), Ordinul "Pour le Merite" pentru Ştiinţe şi Arte (2021), Premiul pentru Înţelegere şi Toleranţă al Muzeului Evreiesc din Berlin (2022). AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu, editor online: Alexandru Cojocaru)