Francisc Şirato, pictor, desenator şi grafician, s-a născut la 15 august 1877, la Craiova, într-o familie de mici meseriaşi, originară din Banat.

Tatăl său, constructor de binale, se stabilise cu familia în mahalaua Dăneştilor, la marginea oraşului, acolo unde Francisc Şirato a văzut lumina zilei. Aici viitorul pictor a avut primele manifestări ale vocaţiei de artist, aşa cum a declarat el însuşi, se menţiona într-un comunicat de presă al Muzeului "Vasile Pârvan" Bârlad din 13 mai 2020. "Şirato este preocupat de probleme de compoziţie şi caută să obţină, prin intensitatea pastei şi prin alăturări contrastante de culori, o anumită lumină capabilă să imprime mişcare unei scene. În căutare de noi mijloace de limbaj, cu scopul de a reda mai pregnant conţinutul, artistul va fi şi mai mult preocupat de problema construirii imaginii prin lumină", se arată în comunicatul amintit.

Pasionat de desen, Francisc Şirato a studiat la Institutul Grafic din Craiova, unde a învăţat tehnica litografiei. Cea dintâi lucrare a lui Şirato a fost un afiş grafic pentru romanul "Cum iubim" de Traian Demetrescu, potrivit https://www.icr.ro/. În 1898 a plecat în Germania, la Düsseldorf, dar, neavând suficiente resurse materiale, nu a reuşit să urmeze cursurile Academiei de Artă de acolo, şi a fost nevoit să lucreze într-un atelier de gravură.

În 1899 s-a întors în ţară, iar în anul următor s-a înscris la "Şcoala Naţională de Arte Frumoase" din Bucureşti. Aici a studiat până în 1905, desenând în acelaşi timp pentru revistele "Paravanul", "Furnica" şi "Cronica" şi devenind un cunoscut ilustrator de ziare şi reviste.

Din 1908 s-a alăturat evenimentelor artistice organizate de "Tinerimea artistică", "Arta românească", participând la saloane oficiale şi expoziţii ale "Grupului celor patru", pe care l-a fondat, în 1925, alături de pictorii Nicolae Tonitza, Ştefan Dumitrescu şi sculptorul Oscar Han, pentru promovarea artei moderne în România. Grupul a existat până în 1933.

"Grupul celor patru" a fost "cea mai prestigioasă asociaţie artistică dintre cele două războaie", cei patru artişti, trei pictori şi un sculptor, fiind uniţi, îndeosebi, prin devotamentul faţa de artă şi responsabilitatea asumării condiţiei de artist, se aminteşte în comunicatul de presă al Muzeului "Vasile Pârvan" Bârlad din 13 mai 2020, care mai menţionează: "Prin implicarea lor, fără rezerve, în ceea ce însemna cultura românească, la acea vreme, cei patru au scris un capitol important în istoria picturii şi sculpturii moderne româneşti, cultivând în cadrul unităţii grupului diversitatea propriilor individualităţi creatoare, afirmate cu îndrăzneală şi originalitate".

Francisc Şirato a fost custode al Muzeului Naţional de Artă Populară (1917) şi profesor la Academia de Arte Frumoase din Bucureşti (1933-1939).

S-a remarcat prin lucrările cu peisaje şi naturi moarte ("Uliţă la Tuzla", "Cafeneaua mică", "Dealul Alb", "Podul de la Băneasa", "Priveliştile de la Sighişoara", "Valea Târnavei", "Techirghiol", "Balcic", "Farul de la Mangalia", "Geamia mică"), portrete individuale şi de grup ("Fată lucrând filet", "Femeie în halat roşu", "Vânzător de covoare", "Saltimbancii", "Tânără în interior", "Ţăran", "Ţărănci din Dolj"), flori.

A contribuit frecvent cu articole în "Sburătorul" lui Eugen Lovinescu şi în "Cugetul românesc", a publicat o monografie despre Nicolae Grigorescu (1938), dovedindu-se a fi şi un bun critic de artă. A obţinut "Medalia de Aur" la Expoziţia Internaţională de la Paris din 1937, "Medalia de Bronz" la Expoziţia Internaţională de la New York din 1939, precum şi Premiul Naţional pentru pictură (împreună cu pictorul Nicolae Dărăscu) în 1946.

Francisc Şirato a murit la Bucureşti, la 4 august 1953.

O expoziţie intitulată "Culorile Avangardei. Arta în România 1910-1950" a fost prezentată în 2009-2010 la Lisabona, Roma şi la Praga, printre cele 65 de tablouri selectate numărându-se şi lucrări ale lui Francisc Şirato. Lucrări ale sale continuă şi în prezent să fie achiziţionate în cadrul unor licitaţii. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.readingandart.blogspot.com