Evenimente desfăşurate la nivelul instituţiilor europene în perioada 17-21 iulie 2023: Summitul UE-CELAC, 17-18 iulie; Comisia pentru energie din Parlamentul European a respins o propunere care viza plafonarea veniturilor excepţionale generate de producătorii de electricitate; Comisia Europeană a anunţat că este pregătită să încheie un nou acord cu Maroc în domeniul pescuitului, după ce justiţia europeană va lua o decizie în acest dosar; UE şi Uruguay au decis să îşi intensifice cooperarea în vederea realizării tranziţiei către o energie curată; Oficiul pentru Statistică al Uniunii Europene (Eurostat) a anunţat noi date pentru spaţiul comunitar.

Consiliul European
La opt ani de la ultima reuniune, liderii UE şi ai Comunitaţii Statelor Latinoamericane şi Caraibiene (CELAC) s-au reunit la Bruxelles, în perioada 17-18 iulie, pentru cel de al treilea summit UE-CELAC. Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi preşedintele în exerciţiu al CELAC şi prim-ministrul Saint Vincent şi Grenadinelor, Ralph Gonsalves, au coprezidat summitul.

În cadrul summitului, liderii UE şi CELAC s-au angajat sa îşi reînnoiască parteneriatul de lungă durată, întemeiat pe valori şi interese comune şi pe legături economice, sociale şi culturale solide, se arată pe website-ul consilium.europa.eu.

Liderii au discutat o gamă largă de chestiuni pentru a consolida parteneriatul, între care: cooperarea consolidata în cadrul forurilor multilaterale; pacea şi securitatea la nivel mondial; comerţul şi investiţiile; eforturile de combatere a schimbărilor climatice; justiţia şi securitatea pentru cetăţeni.

La sfârşitul summitului, liderii au adoptat o declaraţie care a fost aprobata de toate ţările, cu o singura excepţie, şi au convenit sa organizeze reuniuni la nivel înalt o data la doi ani. În cadrul reuniunii a fost prezentata, de asemenea, foaia de parcurs UE-CELAC pentru perioada 2023-2025, iar o reuniune a liderilor UE-Caraibi a avut loc în marja summitului. (sursa: https://www.consilium.europa.eu)

Reuniţi la Bruxelles, liderii ţărilor din Uniunea Europeană şi America Latină au încercat, în ultima zi a reuniunii, să-şi pună în valoare relaţiile strânse, dar divergenţele referitoare la războiul declanşat de Rusia împotriva Ucrainei au marcat primul lor summit din ultimii opt ani, conform AFP.

În declaraţia finală a reuniunii, liderii europeni şi latino-americani şi-au exprimat ''îngrijorarea profundă legată de războiul în desfăşurare contra Ucrainei'', fără a menţiona totuşi Rusia. Această formulare nu a putut fi adoptată cu unanimitate, Nicaragua refuzând să subscrie.

Redactarea comunicatului final, în care europenii doreau să fie inclusă o referire la agresiunea rusă, a suscitat discuţii îndelungate înainte şi în timpul acestui summit găzduit de capitala Belgiei.

* Consiliul European a adoptat, în 20 iulie, un regulament care reînnoieşte şi extinde suspendarea temporară a tuturor tarifelor rămase în vigoare şi a sistemului preţurilor de intrare care sunt încă aplicabile pentru şapte produse agricole pentru încă un an, până la 24 iulie 2024.

"Reînnoirea şi extinderea măsurilor urmăreşte să asigure continuarea fluxurilor comerciale existente din Republica Moldova către UE, ceea ce va sprijini economia Republicii Moldova. Acest lucru este deosebit de important, date fiind agresiunea militară continuă a Rusiei împotriva Ucrainei şi impactul actual asupra Republicii Moldova şi având în vedere că Republicii Moldova i s-a acordat statutul de ţară candidată la UE în iunie 2022", a declarat ministrul spaniol al Industriei, Comerţului şi Turismului, Hector Gomez Hernandez.

Măsurile continuă să acopere toate cele şapte produse agricole pentru care exporturile din Republica Moldova către UE nu sunt încă complet liberalizate în cadrul zonei de liber schimb aprofundate şi cuprinzătoare (DCFTA), deoarece fac obiectul unor contingente scutite de taxe vamale: prune, struguri de masă, mere, tomate, usturoi, cireşe şi suc de struguri.


Parlamentul European
Comisia pentru energie din Parlamentul European a decis, în 19 iulie, să respingă o propunere care viza plafonarea veniturilor excepţionale generate de producătorii de electricitate, în situaţia în care Europa se va confrunta cu o nouă criză energetică, o propunere care s-a lovit de opoziţia acerbă a industriei energetice, potrivit Reuters.

Nicolas Gonzalez Casares, principalul negociator al Parlamentului European cu privire la reforma pieţei de electricitate, a propus anterior plafonarea veniturilor, în ideea de a strânge bani pe care ţările membre ar fi putut să îi folosească pentru a-i proteja pe cetăţeni de facturile ridicate. Însă, în cele din urmă, propunerea nu a strâns suficient sprijin, chiar dacă a fost susţinută de o serie de grupuri parlamentare, inclusiv de Verzi.

Industria energetică s-a opus ideii plafonării veniturilor excepţionale ale centralelor electrice, susţinând că aceasta i-ar descuraja pe investitori într-o perioadă în care este nevoie de investiţii mari în capacităţi de producţie a energiei cu emisii reduse de carbon.


Comisia Europeană
Comisia Europeană a anunţat, în 18 iulie, că este pregătită să încheie un nou acord cu Maroc în domeniul pescuitului, imediat ce justiţia europeană, care a împiedicat prelungirea actualului acord, va lua o decizie în apel în acest dosar, potrivit AFP.

Încheiat în 2019 pentru o perioadă de patru ani, protocolul de aplicare a Acordului de parteneriat în domeniul pescuitului durabil între UE şi Maroc permite flotei europene de pescuit, în special navelor spaniole, să aibă acces la apele atlantice ale Marocului, în schimbul unor ajutoare financiare.

În luna septembrie 2021, Tribunalul UE a anulat acest protocol din cauza unui litigiu care vizează teritoriul disputat al Saharei occidentale, pe coasta căreia sunt bogate resurse piscicole. Bruxellesul a făcut recurs la această decizie la Curtea de Justiţie a UE, însă verdictul nu este aşteptat mai devreme de finalul lui 2023, ceea ce împiedică prelungirea acordului care a expirat în 17 iulie 2023.

"Este foarte dificil să ne antepronunţăm asupra deciziei finale a Curţii, însă cel puţin vom avea atunci clarificările care ne lipsesc în prezent şi care împiedică încheierea unui nou acord cu Rabatul", a explicat comisarul european pentru pescuit, Virginijus Sinkevicius. "Rămânem în contact, continuăm să lucrăm cu Marocul şi am speranţa că vom fi în măsură să încheiem un acord imediat ce vom avea o decizie din partea justiţiei", a adăugat Sinkevicius, cu ocazia unei reuniuni a miniştrilor europeni ai pescuitului, organizată la Vigo (Spania).

* UE şi Uruguay au decis, în 18 iulie, să îşi intensifice cooperarea în vederea realizării tranziţiei către o energie curată, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.

În cadrul reuniunii la nivel înalt UE-CELAC de la Bruxelles, comisarul pentru energie, Kadri Simson, şi ministrul afacerilor externe al Uruguayului, Francisco Bustillo Bonasso, au semnat un memorandum de înţelegere privind energia din surse regenerabile, eficienţa energetică şi hidrogenul din surse regenerabile, în prezenţa preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi a preşedintelui Republicii Orientale a Uruguayului, Luis Lacalle Pou. Memorandumul de înţelegere face parte din Agenda de investiţii "Global Gateway" a UE-ALC (Uniunea Europeană-America Latină şi zona Caraibilor), pe care preşedintele Ursula von der Leyen a prezentat-o, în 17 iulie, în cadrul Mesei rotunde de afaceri UE-ALC.

UE şi Uruguay au iniţiat recent un dialog în domeniul energiei care vizează energia din surse regenerabile, eficienţa energetică şi hidrogenul din surse regenerabile, continuând dialogul politic fructuos bazat pe Acordul-cadru de cooperare dintre UE şi Uruguay semnat în 1992. Ambele părţi împărtăşesc obiectivul de a atinge neutralitatea climatică până în 2050 şi recunosc rolul-cheie al eficienţei energetice şi al energiei din surse regenerabile în realizarea obiectivelor Acordului de la Paris.

Comisia Europeană coordonează elaborarea şi punerea în aplicare a Agendei de investiţii "Global Gateway" a UE-ALC (GGIA). Agenda de investiţii "Global Gateway" a UE-ALC reprezintă un angajament politic de a colabora, identificând oportunităţi echitabile de investiţii verzi şi digitale în America Latină şi în zona Caraibilor, care vor beneficia de mediul deschis generat de acordurile comerciale şi de investiţii şi vor contribui la îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă. Agenda evidenţiază peste 130 de proiecte ilustrative desfăşurate în ţări din America Latină şi din zona Caraibilor pentru a mobiliza investiţii inteligente care să promoveze creşterea durabilă în sectoare-cheie precum sănătatea, energia din surse regenerabile, conectivitatea digitală, materiile prime critice, cercetarea şi inovarea.

Agenda va fi realizată prin intermediul iniţiativelor "Echipa Europa": UE, statele sale membre, instituţiile de finanţare a dezvoltării, inclusiv Banca Europeană de Investiţii (BEI), agenţiile de creditare a exportului şi toate celelalte surse publice de finanţare vor colabora cu sectorul privat în cadrul unor parteneriate public-privat.


Oficiul pentru Statistică al Uniunii Europene (Eurostat)
Rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a scăzut la 6,4% în iunie, de la 7,1% în mai, în timp ce Ungaria, Slovacia, Cehia, Polonia şi România sunt statele membre UE cu cel mai ridicat indice al preţurilor de consum, arată datele publicate în 19 iulie de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).

În iunie, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost Ungaria (19,9%), Slovacia (11,3%), Cehia (11,2%), Polonia (11%) şi România (9,3%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Luxemburg (1%), Belgia şi Spania (ambele cu 1,6%).

Comparativ cu mai, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 25 ţări membre, inclusiv în România (de la 9,6% la 9,3%), a rămas stabilă în Croaţia şi a crescut în Germania.

* Lucrările de construcţii au crescut în mai cu 0,2% în zona euro şi în Uniunea Europeană, comparativ cu luna precedentă, când se înregistrase un declin de 0,6% în zona euro şi de 0,8% în UE, în timp ce Slovacia, România şi Slovenia au fost statele membre cu cel mai semnificativ avans, arată datele publicate de Oficiul european pentru Statistică (Eurostat).

În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, cele mai mari creşteri lunare ale lucrărilor de construcţii în mai s-au înregistrat în Slovacia (5,5%), România şi Slovenia (ambele cu 3,7%) şi Ţările de Jos (3,6%), cele mai semnificative scăderi fiind în Belgia (minus 2,8%), Austria (minus 2,5%) şi Ungaria (minus 1,7%).

Datele Eurostat arată că în mai, comparativ cu perioada similară din 2022, lucrările de construcţii au crescut cu 0,1% în zona euro şi a scăzut cu 0,4% în Uniunea Europeană.

* În 2022, producţia recoltată combinată de pepene galben, pepene verde, căpşuni, piersici şi nectarine a fost de 8,6 milioane de tone în Uniunea Europeană, un declin de 6,3% faţă de nivelul din 2021 (9,2 milioane de tone), arată datele publicate în 20 iulie de Oficiul european pentru Statistică (Eurostat).

Declinul a fost determinat de producţia recoltată mai scăzută de pepene galben (minus 9,5% în 2022) şi pepene verde (18,4% în 2022), în timp ce producţia de căpşuni a rămas relativ nemodificată, iar producţia de piersici şi nectarine a crescut (5,6% în 2022).

Principalul producător din UE de fructe de vară este Spania, care producea aproape jumătate (45,4%) din pepenele verde din blocul comunitar, aproape o treime (32%) din pepenele galben, şi peste un sfert (27,3%) căpşuni, dar şi din piersici şi nectarine (26,9%) în 2022.

* Deficitul guvernamental, conform datelor ajustate sezonier, s-a situat în primul trimestru din 2023 la 3,2% din PIB în zona euro şi la 3% din PIB în Uniunea Europeană, iar Ungaria şi România sunt ţările cu cel mai ridicat nivel, arată datele publicate în 21 iulie de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

În perioada ianuarie-martie 2023, s-a înregistrat în UE şi în zona euro o scădere a deficitelor, comparativ cu trimestrul patru din 2022, în urma reducerii cheltuielilor totale, precum şi a creşterii PIB-ului nominal. Măsurile adoptate de guverne pentru a atenua impactul preţurilor ridicate la energie au avut un impact puternic asupra finanţelor publice în semestrul doi din 2022 şi în primul trimestru din 2023, iar majoritatea statelor membre UE continuă să înregistreze deficit guvernamental.

* Datoria guvernamentală în zona euro s-a situat la 91,2% din PIB, la finalul primului trimestru din 2023, în scădere faţă de 91,4% din PIB la finalul trimestrului anterior, în timp ce în Uniunea Europeană datoria s-a diminuat de la 83,8% din PIB la 83,7% din PIB, arată datele publicate în 21 iulie de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Comparativ cu primul trimestru din 2022, datoria guvernamentală ca procent din PIB a scăzut atât în zona euro (de la 95% la 91,2%), cât şi în UE (de la 87,4% la 83,7%).

La finalul primului trimestru din 2023, cel mai ridicat nivel al datoriei guvernamentale ca procent din PIB în rândul statelor membre UE se înregistra în Grecia (168,3%), Italia (143,5%), Portugalia (113,8%), Spania (112,8%), Franţa (112,4%) şi Belgia (107,4%), iar cel mai scăzut în Estonia (17,2%), Bulgaria (22,5%), Luxemburg (28%) şi Danemarca (29,4%).

România a înregistrat o datorie de 49% din PIB în primul trimestru din 2023, faţă de un nivel de 47,3% din PIB în precedentele trei luni şi 48,3% în primele trei luni din 2022. AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Liviu Tatu)