Evenimente desfăşurate la nivelul instituţiilor europene în perioada 26-30 iunie 2023: Consiliul Uniunii Europene a aprobat majorarea plafonului general al Instrumentului European pentru Pace (EPF) cu 3,5 miliarde de euro; Reuniunea Consiliului European, la Bruxelles; Comisia pentru petiţii a Parlamentului European cere Consiliului European să aprobe admiterea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen de liberă circulaţie până la sfârşitul acestui an; Comisia Europeană a aprobat un ajutor de 100 de milioane de euro pentru cinci ţări din Uniunea Europeană, printre care România, afectate de afluxul de cereale din Ucraina.

Consiliul Uniunii Europene
Consiliul Uniunii Europene a aprobat în 26 iunie, la Luxemburg, majorarea plafonului general al Instrumentului European pentru Pace (EPF) cu 3,5 miliarde de euro, în baza unui acord anterior convenit la 20 martie acest an, potrivit unui comunicat postat pe website-ul consilium.europa.eu.

Decizia este menită să asigure sustenabilitatea financiară şi predictibilitatea EPF pe termen lung şi să protejeze capacitatea UE de a răspunde rapid la crize şi conflicte şi trimite un semnal politic clar referitor la angajamentul durabil al UE de a sprijini militar Ucraina şi alţi parteneri de acest fel.

Creat în 2021, EPF este un mijloc menit să consolideze capacitatea Uniunii Europene de a împiedica conflictele, de a construi pacea şi de a consolida securitatea internaţională.

Plafonul general iniţial al EPF a fost de 5,5 miliarde euro pentru perioada 2021-2027, apoi a ajuns la aproape 8 miliarde euro, pe 13 martie 2023. Prin decizia din 26 iunie, plafonul general al EPF a depăşit 12 miliarde euro. Contribuţiile statelor membre sunt determinate pe baza unei chei de distribuţie a produsului naţional brut (PNB).


Consiliul European
Consiliul European s-a reunit, în zilele de 29-30 iunie 2023, la Bruxelles

La 29 iunie, Consiliul European a adoptat concluzii privind Ucraina şi securitatea şi apărarea.

Consiliul European reiterează condamnarea fermă a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei; reconfirmă disponibilitatea UE de a oferi sprijin militar durabil Ucrainei atât timp cât va fi nevoie, în special prin intermediul Misiunii de asistenţă militară a UE şi al Instrumentului european pentru pace; condamnă în termenii cei mai fermi distrugerea intenţionată a barajului de la hidrocentrala Kahovka, care are repercusiuni devastatoare din punct de vedere umanitar, ecologic, agricol şi economic şi pune în pericol siguranţa şi securitatea centralei nucleare Zaporijia; recunoaşte angajamentul şi eforturile substanţiale ale Ucrainei de a îndeplini condiţiile necesare în procesul său de aderare la UE. Acesta încurajează Ucraina să continue pe calea reformelor.

Consiliul European a trecut în revistă activităţile desfăşurate pentru punerea în aplicare a concluziilor sale anterioare, a Declaraţiei de la Versailles din martie 2022 şi a Busolei strategice. (https://www.consilium.europa.eu)


Parlamentul European
Comisia pentru petiţii a Parlamentului European cere Consiliului European să aprobe admiterea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen de liberă circulaţie până la sfârşitul acestui an, subliniind că cele două state continuă să îndeplinească criteriile de aderare şi că respingerea lor a creat un sentiment antieuropean şi a produs daune economiei şi mediului, potrivit unui comunicat difuzat pe site-ul legislativului UE.

Într-o rezoluţie adoptată în 27 iunie, eurodeputaţii membri ai Comisiei pentru petiţii cer Consiliului European să voteze până la sfâşitul lui 2023 în favoarea aderării României şi Bulgariei în spaţiul Schengen, având în vedere că ambele state au îndeplinit deja condiţiile necesare pentru admitere.

Membrii comisiei regretă decizia din 8 decembrie 2022 a Consiliului de a respinge primirea celor două state "fără a prezenta nicio justificare juridică legată de criteriile de aderare".

Rezoluţia cheamă Comisia Europeană să facă o estimare a costurilor de oportunitate şi a daunelor de mediu pe care România şi Bulgaria le-au suferit cu începere din iunie 2011 din cauza "refuzului nejustificat" de admitere în spaţiul Schengen, şi încurajează această instituţie să analizeze posibilităţi de compensare financiară.

* Comisia pentru mediu a Parlamentului European (PE) a respins în 27 iunie un proiect contestat de regulament european ce avea ca obiectiv restabilirea ecosistemelor degradate, în urma opoziţiei fermierilor şi eurodeputaţilor din grupul popularilor europeni (PPE), potrivit DPA.

Un număr de 44 de eurodeputaţi din această comisie au votat în favoarea proiectului de regulament şi tot 44 au votat împotrivă, prin urmare nu s-a întrunit majoritatea necesară.

Conform regulamentului propus de Comisia Europeană, statelor UE le revine obligaţia de a restaura cel puţin 30% din habitatele aflate în stare de degradare în ecosistemele terestre, în zonele cu apă dulce, de coastă şi maritime până în anul 2030 şi 90% până în 2050.

Însă fermierii şi europarlamentarii PPE se tem că astfel suprafaţa de terenuri agricole ar putea fi restricţionată, ceea ce riscă să provoace insecuritate alimentară.

În urma votului din 27 iunie din Comisia de mediu, aceasta va înainta plenului PE propunerea de respingere a proiectului de regulament, iar ulterior plenul PE se va pronunţa, probabil în sesiunea din iulie, dacă subiectul va fi pus pe agendă de conferinţa preşedinţilor.


Comisia Europeană
Comisia Europeană a aprobat în 26 iunie un ajutor de 100 de milioane de euro pentru cinci ţări din Uniunea Europeană, printre care România, afectate de afluxul de cereale din Ucraina, a anunţat executivul european, care a detaliat un plan separat de ajutor pentru celelalte 22 de state membre, potrivit AFP.

După ajutorul de 56 de milioane de euro acordat la sfârşitul lunii martie, Bruxelles-ul a propus la mijlocul lunii aprilie să acorde alte 100 de milioane de euro fermierilor din cinci ţări (Polonia, Ungaria, Bulgaria, România şi Slovacia) destabilizaţi de importul masiv de cereale din Ucraina din cauza războiului.

Această nouă tranşă de ajutor nu primise undă verde din partea unor state membre.

În detaliu, Bruxelles-ul va aloca 39,33 milioane de euro Poloniei, 29,73 milioane de euro României, 15,93 milioane Ungariei, 9,77 milioane Bulgariei şi 5,24 milioane Slovaciei, a precizat executivul UE într-un comunicat.

Pentru a depăşi reticenţele şi a obţine undă verde pentru pachetul de 100 de milioane de euro, comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, a promis la mijlocul lunii iunie să activeze pentru celelalte 22 de state membre restul "rezervei pentru criză agricolă" a UE.

Cele 22 de state vor putea astfel să împartă 330 de milioane de euro pentru a-şi ajuta fermierii să facă faţă crizelor actuale: impactul indirect al războiului din Ucraina care a condus la creşterea preţului energiei şi al îngrăşămintelor, dar şi recentele inundaţii din Italia sau seceta care afectează întreg continentul.

Acest pachet de ajutor de 330 de milioane de euro trebuie aprobat oficial în cadrul unei viitoare reuniuni a reprezentanţilor statelor membre, a precizat executivul european.

* Comisia Europeană a anunţat, în 30 iunie, 18 noi proiecte care vor primi peste 106 milioane de euro pentru a contribui la misiunea UE "Refacerea oceanelor şi apelor noastre", potrivit unui comunicat de presă al Executivului comunitar.

Proiectele reunesc peste 370 de beneficiari din 36 de ţări, inclusiv România, precum IMM-uri, instituţii de cercetare, autorităţi locale, şcoli şi întreprinderi. Ele vor juca un rol esenţial în realizarea neutralităţii climatice şi în refacerea naturii prin protejarea şi refacerea biodiversităţii în ape, prin reducerea poluării, prin sprijinirea unei economii albastre durabile. Toate statele membre ale UE sunt implicate în proiecte, cu acţiuni din Marea Baltică şi Marea Nordului, prin Dunăre, Marea Mediterană şi peste Atlantic.

Proiectele anunţate au fost selectate în urma unei cereri de propuneri lansate în 2022, inclusiv o evaluare inter pares efectuată de experţi independenţi. Proiectele vor fi gestionate de CINEA (Agenţia Executivă Europeană pentru Climă, Infrastructură şi Mediu).


Curtea de Conturi Europeană
Curtea de Conturi Europeană a publicat în 26 iunie un raport în care se întreabă dacă eforturile UE de-a reduce, până în 2030, emisiile de gaze cu efect de seră cu 55% faţă de nivelurile din 1990 pot deveni o poveste de succes, în condiţiile în care auditorii au găsit puţine indicii că acţiunile vizând atingerea obiectivelor vor fi suficiente.

"Avem nevoie de mai multă transparenţă cu privire la performanţa UE şi a statelor membre în acţiunile lor din domeniul climei şi al energiei. Considerăm, de asemenea, că ar trebui luate în calcul toate emisiile de gaze cu efect de seră generate de UE, inclusiv cele generate de comerţ şi de aviaţie şi transporturile maritime internaţionale. Acest lucru este important deoarece UE s-a angajat să fie un lider la nivel mondial în tranziţia către neutralitatea climatică", a declarat Joelle Elvinger, membra Curţii care a condus acest audit. (Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Doina Lecea)