Retrospectiva evenimentelor interne 26-30 iunie 2023
Marcarea Zilei Drapelului Naţional, comemorarea victimelor atrocităţilor care au avut loc la Iaşi în urmă cu 82 de ani, participarea preşedintelui Klaus Iohannis la reuniunea Consiliului European de vară de la Bruxelles şi la reuniunea de la Haga, dedicată pregătirii Summitului NATO de la Vilnius, precum şi adoptarea în Camera Deputaţilor a proiectului legii pensiilor speciale sunt câteva dintre cele mai importante evenimente pentru actualitatea internă din intervalul 26-30 iunie 2023.
ZIUA DRAPELULUI NAŢIONAL
26 iunie - Provocările de securitate din această perioadă sunt "fără precedent" şi pot fi depăşite doar prin unitate, a transmis preşedintele Klaus Iohannis, într-un mesaj cu ocazia Zilei Drapelului Naţional, care a fost prezentat la ceremonia organizată în Piaţa Tricolorului din faţa Palatului Cercului Militar Naţional. "Arborarea Drapelului Naţional alături de cele ale naţiunilor cu care ţara noastră împărtăşeşte aceleaşi valori democratice şi împreună cu care este membră a NATO şi a Uniunii Europene reprezintă o recunoaştere a contribuţiei României la efortul comun de asigurare a securităţii şi a prosperităţii comunităţii europene şi euro-atlantice", a subliniat şeful statului. Preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, a evidenţiat, la rândul său, nevoia de a cinsti simbolurile statului. "Prin acest comportament ne arătăm respectul pentru statul şi poporul român, pentru istoria noastră naţională şi pentru cei care s-au jertfit de-a lungul timpului, pentru ţară", a arătat el. În mesajul său, premierul Marcel Ciolacu a subliniat că Drapelul Naţional este un simbol al naţiunii, iar sub culorile sale românii îşi afirmă identitatea şi le spun celorlalţi cine sunt. Palatul Victoria a fost iluminat în culorile Drapelului Naţional. Guvernul a celebrat astfel Ziua Drapelului Naţional, care se marchează în fiecare an pe 26 iunie.
COMEMORAREA VICTIMELOR POGROMULUI DE LA IAŞI
29 iunie - Peste o sută de persoane, printre care şi supravieţuitori ai Pogromului de la Iaşi, copiii acestora, reprezentanţi ai autorităţilor locale şi centrale, membri ai comunităţii evreieşti, cărora li s-au alăturat ambasadorul Statului Israel în România, Reuven Azar, au luat parte la "Marşul Vieţii", pentru a comemora victimele atrocităţilor care au avut loc la Iaşi în urmă cu 82 de ani. După intonarea imnurilor de stat ale României şi Statului Israel, au fost aprinse şase lumânări în memoria celor şase milioane de evrei care au fost ucişi în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial şi au fost depuse depuse coroane de flori la monumentele victimelor pogromului din vara anului 1941. Cu această ocazie, preşedintele României, Klaus Iohannis, a transmis un mesaj prin care a reamintit că "în iunie 1941, Iaşul a devenit un loc al groazei şi al terorii, unde s-au desfăşurat orori de neimaginat, coordonate de autorităţile române împotriva propriilor cetăţeni". "Avem datoria să nu uităm victimele acestor tragedii, să nu-i uităm pe cei ale căror vieţi au fost curmate în mod brutal şi nedrept în propriile case, în curtea Chesturii, pe străzile Iaşului şi în vagoanele trenurilor. În egală măsură suntem responsabili şi faţă de generaţiile tinere pentru a le transmite lecţiile dureroase din istoria poporului român şi a le învăţa despre consecinţele tragice, criminale, ale urii, ale rasismului, ale xenofobiei şi antisemitismului", se menţionează în mesajul preşedintelui Klaus Iohannis. La rândul său, ambasadorul Statului Israel la Bucureşti a afirmat că trebuie să înţelegem pericolele unor astfel de ideologii şi să luăm măsurile necesare pentru a preveni răspândirea acestora. "Doar asumându-ne trecutul ne putem construi viitorul. România este un bun prieten al Statului Israel şi una dintre ţările care face eforturi constante de a-şi asuma responsabilitatea pentru trecut", a spus în alocuţiunea sa ambasadorul Reuven Azer. În perioada 28 iunie - 6 iulie 1941, pe străzile Iaşiului, în curtea fostei Chesturi de Poliţie şi în aşa-numitele "trenuri ale morţii" Iaşi - Călăraşi şi Iaşi - Podu Iloaiei, care au ajuns la Târgu Frumos şi Podu Iloaiei, mii de evrei au fost asasinaţi din ordinul guvernului condus de Ion Antonescu.
AFACERI EXTERNE
29 iunie - Preşedintele Klaus Iohannis a participat la reuniunea Consiliului European de vară de la Bruxelles, în intervalul 29-30 iunie. În context, Klaus Iohannis a declarat că subiectul aderării României la Schengen se discută informal pe foarte multe paliere, arătând că progresul este unul lent şi că Spania şi-a arătat de multe ori disponibilitatea de a pune această speţă pe agenda preşedinţiei Consiliului UE. Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că împreună cu alte nouă state a înaintat o scrisoare comună preşedinţilor Consiliului European şi Comisiei Europene privind necesitatea întăririi mecanismelor de pregătire şi răspuns ale Uniunii Europene la dezastre. Totodată, Klaus Iohannis a declarat că este extrem de importantă colaborarea între Uniunea Europeană şi NATO şi a subliniat că este nevoie ca această colaborare să fie onestă, profundă şi să creeze sinergii, nu competiţii. Membrii Consiliului European au avut, înaintea participării la reuniune, un dejun de lucru cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
APĂRARE
27 iunie - Preşedintele Klaus Iohannis a participat, la Haga, în Regatul Ţărilor de Jos, la o reuniune în format restrâns dedicată pregătirii Summitului NATO de la Vilnius. Şeful statului a participat la reuniune la invitaţia prim-ministrului Regatului Ţărilor de Jos, Mark Rutte, alături de preşedinţii Lituaniei şi Poloniei, premierii Albaniei, Belgiei şi Norvegiei şi de secretarul general al NATO. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că summitul NATO de la Vilnius trebuie să aibă rezultate clare şi substanţiale pentru Ucraina şi a arătat că România va continua să fie un susţinător ferm al Kievului. Şeful statului a subliniat că aliaţii nu trebuie să uite de partenerii vulnerabili din regiune, mai ales de Republica Moldova, şi a arătat că trebuie continuată cooperarea strânsă cu Chişinăul. Rusia este şi va continua să fie ameninţarea imediată şi cea mai directă la adresa securităţii euroatlantice, a afirmat preşedintele român, în cadrul unei conferinţe de presă. Klaus Iohannis a subliniat că "Alianţa are nevoie de o postură puternică, pe termen lung, o veritabilă apărare înaintată, capabilă să răspundă tuturor ameninţărilor".
LEGISLATIV
28 iunie - Camera Deputaţilor a adoptat, decizional, proiectul legii pensiilor speciale. Au fost înregistrate 209 voturi "pentru", 27 "împotrivă" şi 17 abţineri. La 26 iunie, Camera Deputaţilor adoptase acest proiect, pentru a se reîntoarce la Senat pe motiv că mai multe amendamente aprobate "generau deosebiri majore de conţinut juridic" faţă de forma adoptată anterior de Camera superioară. Senatul a aprobat la 28 iunie aceste amendamente, iar proiectul a fost adoptat în aceeaşi zi, decizional, de Camera Deputaţilor. Actul normativ vizează calcularea pensiilor de serviciu plecând de la vechimea în specialitate, reducerea procentului de calcul raportat la venitul obţinut şi alinierea stagiului de contributivitate minim la cel aplicat în sistemul public de pensii. Proiectul se referă la pensiile speciale ale magistraţilor, militarilor, diplomaţilor, funcţionarilor parlamentari, personalului Curţii de Conturi, aeronautic. Proiectul nu prevede desfiinţarea acestor pensii, ci trecerea treptată, eşalonată, la pensii pe bază de contributivitate până în 2043, a precizat preşedintele Comisiei de muncă a Camerei Deputaţilor, Adrian Solomon (PSD). Printre cele adoptate, procurorii şi judecătorii se vor putea pensiona până în 2028 în aceleaşi condiţii ca până acum, adică indiferent de vârstă, dacă au 25 de ani vechime, şi beneficiind de o pensie în cuantum de 80% din indemnizaţia brută şi sporurile din ultima lună de activitate. De aceleaşi condiţii de pensionare prevăzute de legile în vigoare vor beneficia şi pensionarii militari, în următorii cinci ani. Totodată, pensiile mai mari de 4.000 de lei net vor fi impozitate cu 15%.
29 iunie - Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât sesizarea Curţii Constituţionale a României în legătură cu Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul pensiilor de serviciu, dar şi referitor la actul normativ privind creşterea vârstei de pensionare.
GUVERN
30 iunie - Premierul Marcel Ciolacu a anunţat că Guvernul aprobă ordonanţa prin care se va stopa creşterea preţurilor la alimentele de bază, menţionând că această măsură ajută la creşterea puterii de cumpărare pentru toţi românii. "De astăzi începem să livrăm din obiectivele majore ale acestei guvernări. Aprobăm ordonanţa ce introduce mecanismul prin care stopăm creşterea preţurilor la alimentele de bază. Este prima ţintă importantă asumată de acest guvern şi mă bucur că am reuşit în doar două săptămâni să avem ordonanţa pe masa Guvernului. E prima măsură de ieftinire a celor 14 alimente de bază. În acest fel ajutăm, de fapt, la creşterea puterii de cumpărare pentru toţi românii", a afirmat Ciolacu, la începutul şedinţei Guvernului. "Trebuie să susţinem creşterea producţiei şi a procesării. Împreună cu colegii mei, aprobăm astăzi şi o schemă de sprijin în valoare de 600 de milioane de euro pentru firmele româneşti producătoare de alimente. Se refac investiţii în unităţile de procesare", a adăugat Ciolacu.
EDUCAŢIE
28 iunie - Potrivit unei informări a Ministerului Educaţiei, un număr de 117.507 elevi au obţinut medii mai mari sau egale cu 5 la Evaluarea Naţională, rezultând o rată de 76,2%, mai mică decât cea înregistrată în ultimii doi ani - 76,8% în 2021, respectiv 82,3% în 2022. Potrivit ministerului, rata de participare în sesiunea 2023 a examenului a fost 95,3% - 154.115 absolvenţi ai clasei a VIII-a prezenţi din totalul absolvenţilor înscrişi - 161.652. Un procent de 23,8% dintre elevi au obţinut medii sub 5, faţă de 17,73% în 2022. Procentul din sesiunea 2023 este comparabil cu cel din 2021 (23,2%) şi egal cu cel din anul 2020 (23,8%). Un număr de 429 de absolvenţi de gimnaziu au încheiat examenul cu media 10 (zece), faţă de 221 anul trecut, respectiv 132 în 2021. Rezultatele finale, după analizarea contestaţiilor, vor fi afişate în data de 4 iulie.
JUSTIŢIE
28 iunie - Tânărul de 17 ani, care a înjunghiat în ziua precedentă două persoane în Grădina Botanică din Craiova, una dintre ele decedând, a fost reţinut, pentru 24 de ore, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de omor şi de tentativă de omor. Potrivit IPJ Dolj, din cercetările efectuate s-a stabilit că, în după-amiaza zilei de 27 iunie, un tânăr de 17 ani s-a întâlnit cu cele două victime, o minoră de 14 ani şi un tânăr de 20 de ani, între aceştia izbucnind un conflict în urma căruia tânărul de 17 ani ar fi aplicat mai multe lovituri de cuţit celor două victime. În urma agresiunii, minora a decedat, iar tânărul a fost transportat la spital pentru acordarea de îngrijiri medicale, aflându-se în stare extrem de gravă.
29 iunie - Poliţiştii timişeni l-au prins pe suspectul în cazul dublei crime din ziua de 27 iunie 2023, când doi bătrâni de 75 de ani şi 78 de ani au fost găsiţi morţi, în apartamentul lor din apropierea Palatului Justiţiei din Timişoara, a anunţat Biroul de presă al Poliţiei Timiş. AGERPRES / (Documentare - Horia Plugaru, editor: Doina Lecea, editor online: Irina Giurgiu)
* Material realizat pe baza ştirilor AGERPRES
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Miniștrii PSD s-au retras de la guvernare. Când au mai demisionat în bloc miniștrii unor partide
Miniștrii social-democrați și-au depus demisiile, la 23 aprilie, la Palatul Victoria. Vicepremierul Marian Neacșu, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, ministrul Muncii, Florin Manole, ministrul Justiției, Radu Marinescu, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, s-au retras astfel din
Conflictele juridice de natură constituțională: ce sunt acestea și cine sesizează Curtea Constituțională
Conducerea PSD ia în calcul să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la situația în care se va afla Guvernul Ilie Bolojan, după ce miniștrii social-democrați își dau demisia și nu exclude nici depunerea unei moțiuni de cenzură. Potrivit unor surse social-democrate, este în analiză
PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Teatrul de amatori din Cehia
Teatrul de amatori din Cehia a fost adăugat în Lista Patrimoniului Cultural Imaterial în noiembrie 2025, recunoscând o tradiție îndelungată, adânc înrădăcinată în viața comunității cehe. Teatrul de amatori ajută la menținerea vie a tradițiilor culturale și reunește oamenii, încurajând creativitatea, munca în echipă
23 aprilie - Ziua internațională a fetelor care activează în tehnologia informației și comunicațiilor (ONU)
Ziua internațională a fetelor care activează în tehnologia informației și comunicațiilor este sărbătorită în fiecare an în a patra zi de joi din luna aprilie. Anul acesta, ziua va fi marcată la 23 aprilie. Această zi este marcată la nivel global pentru a încuraja fetele și tinerele femei să exploreze oportunitățile din domeniul tehnolog
23 aprilie - Ziua mondială a cărții și a drepturilor de autor (UNESCO)
Ziua mondială a cărții și a drepturilor de autor este o sărbătoare internațională celebrată anual la data de 23 aprilie, dedicată promovării lecturii, respectului față de autori și protejării drepturilor de autor. Această zi a fost stabilită în anul 1995 de către UNESCO, cu scopul de a încuraja oamenii din întreaga lume să descopere importanța cărților și r
23 aprilie - Ziua limbii spaniole (ONU)
Sărbătorirea Zilei Limbii Spaniole în cadrul Națiunilor Unite ('Día del Idioma Espanol en las Naciones Unidas') pe 23 aprilie este legată de comemorarea marelui geniu al literaturii spaniole, Miguel de Cervantes, autorul lucrării 'El Ingenioso Hidalgo Don Quijote de la Mancha'. Întâmplător, data presupusă a morții sale - 23 aprilie 16
23 aprilie - Ziua limbii engleze (ONU)
Ziua internațională a limbii engleze este marcată în fiecare an la 23 aprilie, ca urmare a unei inițiative din 2010 a Departamentului de Informații Publice a ONU, care stabilește astfel de zile internaționale pentru fiecare dintre cele șase limbi oficiale ale organizației, potrivit site-ului un.org/. De asemenea, 23 aprilie reprezintă ziua de naștere și a decesului dra
Reuniune informală a Consiliului European pe tema Orientul Mijlociu sau CFM (Cipru, 23-24)
Șefii de stat și de guvern se reunesc în cadrul unui Consiliu European informal la Nicosia și la Agia Napa (Cipru), în zilele de 23 și 24 aprilie 2026, pentru a aborda conflictul din Orientul Mijlociu, precum și bugetul pe termen lung al UE 2028-2034. Reuniunea informală va fi prezidată de președintele Consiliului European, Antonio Costa, și va fi găzduită de pre
23 aprilie - Ziua Forțelor Terestre
Ziua Forțelor Terestre este marcată la 23 aprilie, odată cu sărbătoarea creștină a Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruință, patronul spiritual și ocrotitorul acestei categorii de forțe ale armatei. Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, reprezentat în iconografie călare pe un cal și străpungând cu sulița un balaur, a rămas peste
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 23 aprilie
Ortodoxe Sf. Mare Mc. Gheorghe, purtătorul de biruință; Sf. Mc. Valerie Greco-catolice Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință Romano-catolice Ss. Gheorghe, m.; Adalbert, ep. m. Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este sărbătorit de Biserică î
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 23 aprilie
Este a 113-a zi a anului 2026. Au mai rămas 252 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 19 m și apune la 20 h 10 m. Luna răsare la 11 h 05 m și apune la 02 h 26 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Celebrul scriitor Miguel de Cervantes
Miguel de Cervantes Saavedra, considerat cea mai importantă figură a literaturii spaniole, cunoscut mai ales pentru 'Don Quijote de la Mancha', tradus în peste 60 de limbi, s-a născut la Alcala de Henares, Spania, la 29 septembrie 1547. A urmat școala elementară în Cordoba, Colegiul Iezuit din Sevilla și apoi Universitatea din Salamanca.
DOCUMENTAR: 40 de ani de la moartea lui Mircea Eliade, istoric al religiilor, filosof și prozator (22 aprilie)
Istoric al religiilor, filosof, prozator și eseist, personalitate marcantă a culturii mondiale, Mircea Eliade a avut contribuții teoretice cheie în domenii precum istoria religiilor, antropologia religioasă, mitologia comparată și filosofia religioasă. Cercetările sale continuă să fie relevante, analizate și interpretate la zeci de ani de la moartea sa. În litera
22 aprilie - Ziua Pământului - Ziua Internațională a Mamei-Pământ (ONU)
Ziua Pământului - Ziua Internațională a Mamei-Pământ (ONU) este marcată, anual, la data de 22 aprilie. Această zi este cuprinsă în Săptămâna Pământului, ce are loc în perioada 18-26 aprilie 2026, notează https://www.earthday.org/. Tema Zilei Pământului 2026 răm&ac
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 22 aprilie
Ortodoxe Sf. Ier. Teodor Sicheotul, episcopul Anastasiopolei Greco-catolice Sf. cuv. Teodor Siceotul Romano-catolice Ss. Soter și Caius, pp.; Leonida, m. Sfântul Teodor Sicheotul, episcopul Anastasiopolei (Galatia), este pomenit în











