Rata de ocupare o forţei de muncă a crescut în 19 state din UE în primul trimestru al anului 2023, inclusiv în România, arată rezultatele publicate de Eurostat şi Institutul Naţional de Statistică în luna iunie. Sondajul Eurobarometru ''Democraţia în acţiune - Cu un an înainte de Alegerile europene'' arată un grad de conştientizare tot mai mare al cetăţenilor cu privire la viitoarele alegeri europene. România a înregistrat cele mai mari ponderi din UE în ceea ce priveşte tinerii care trăiau în gospodării supraaglomerate în 2021 (60%) şi persoanele expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială în 2022 (34%). Ţara noastră a reuşit să depăşească media UE în ceea ce priveşte proporţia femeilor angajate în Ştiinţă şi tehnologie în 2021, arată rezultatele studiului ''Forţa de muncă în Ştiinţă şi tehnologie: femei în majoritate'' publicat de Eurostat. Datele privind gestionarea deşeurilor în UE indică o distanţă considerabilă a României faţă de ţintele stabilite la nivel european.

Rata inflaţiei din UE a scăzut pentru a şaptea lună consecutivă în aprilie 2023, iar rata şomajului a rămas stabilă în aprilie, la un nivel scăzut record, contribuind la îmbunătăţirea peisajului economic din UE, arată Tabloul de bord statistic european privind redresarea al lunii iunie, publicat https://ec.europa.eu/eurostat.

Între al patrulea trimestru din 2022 şi primul trimestru din 2023, 3,2 milioane de şomeri din UE (24,3% din totalul şomerilor în al patrulea trimestru din 2022) şi-au găsit un loc de muncă. În această perioadă, 6,8 milioane (51,1%) au rămas şomeri şi 3,3 milioane de şomeri (24,6%) au părăsit forţa de muncă, arată rezultatele studiului privind fluxurile pieţei muncii, publicate la 16 iunie 2023 pe https://ec.europa.eu/.

La nivelul UE, rata de ocupare a persoanelor cu vârsta cuprinsă între 20-64 de ani a fost de 75,3% în primul trimestru al anului 2023 (T1 2023), indicând o creştere de 0,5 puncte procentuale (pp) faţă de trimestrul IV 2022 (T4 2022). Rata de ocupare a crescut în 19 state din UE, a rămas stabilă în Letonia şi Finlanda şi a scăzut în cinci ţări.

În România, în trimestrul I 2023, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de 20-64 ani a fost de 68,5%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost în trimestrul I al anului 2023, de 62,9%, în creştere cu 0,1 puncte procentuale faţă de trimestrul IV 2022, mai arată https://insse.ro/.

Cele mai mari creşteri ale ratei de ocupare s-au înregistrat în Bulgaria (+2.8 pp), Croaţia (+2.0 pp) şi Cipru (+1.1 pp), conform rezultatelor Eurostat.

***

Rezultatele sondajului Eurobarometru realizat în primăvara anului 2023 arată gradul de conştientizare tot mai mare al cetăţenilor cu privire la viitoarele alegeri europene, potrivit https://europa.eu/eurobarometer/surveys. Sondajul ''Democracy in action - One year before the European elections''/''Democraţia în acţiune - Cu un an înainte de Alegerile europene'' evidenţiază, de asemenea, un ataşament continuu al cetăţenilor faţă de valorile democratice şi satisfacţia lor generală faţă de democraţia UE pe fondul continuării dificultăţilor economice.

Interesul pentru viitoarele alegeri europene se ridică la nivelul de 56% în rândul cetăţenilor UE, cu şase procente în creştere faţă de nivelul înregistrat cu un an în urmă de alegerile europene trecute. În România, 61% din respondenţi se declară ''Total interesaţi'' de viitoarele alegeri europene, iar 39% ''Nu sunt interesaţi''. În plus, atât la nivelul european, cât şi la nivel naţional, aproximativ două treimi din cetăţeni au afirmat că vor vota la alegeri, în timp ce în 2018 procentul a fost de 58% la nivel european.

Democraţia este valoarea centrală pe care cetăţenii doresc să o apere Parlamentul European. Astfel, 37% dintre cetăţenii UE au numit ''Democraţia'' ca prioritară, aceasta situându-se pe primul loc în răspunsurile primite în 14 ţări. Respondenţii din România au ales ca prioritare ''Protecţia drepturilor omului în UE şi la nivel mondial'' şi ''Libertatea de circulaţie'' (ambele 27%), urmate de ''Solidaritatea între statele membre UE şi între regiuni'' (26%). ''Democraţia'' a fost indicată ca prioritară de 24% din participanţii la studiu.

Deciziile UE au un impact asupra vieţii de zi cu zi, consideră 71% dintre europeni şi 62% dintre români. Măsurile UE de care cetăţenii au fost satisfăcuţi sunt: susţinerea pentru Ucraina (69% în UE şi în România), drepturi democratice şi respectarea statului de drept (64% în UE şi 57% în România) şi politica externă (54% în UE şi 56% în România). Totodată, respondenţii din România au indicat ''Migraţia şi azilul (probleme precum tratamente corecte pentru cetăţeni din state terţe şi protecţia graniţelor externe)'' în procent de 56%.

Sondajul de primăvară Eurobarometru - Spring Survey 2023, publicat în iunie 2023, a fost realizat în perioada 2-26 martie 2023, faţă în faţă (inclusiv prin interviu video în unele ţări), în rândul a 26.376 cetăţeni la nivelul UE şi 1.044 din România.


***


În 2021, proporţia tinerilor din UE cu vârsta între 15 şi 29 de ani care trăiau în gospodării supraaglomerate a fost estimată la mai mult de un sfert (26%), arată rezultatele publicate de Eurostat la 7 iunie 2023. Rata de supraaglomerare în rândul tinerilor a fost cu 9 puncte procentuale mai mare decât rata de supraaglomerare în rândul populaţiei totale (17%).

S-au înregistrat diferenţe considerabile în ratele de supraaglomerare în rândul statelor UE. România (60%), Bulgaria (57%), Letonia (54%), Grecia (48%) şi Polonia (47%) au înregistrat cele mai mari rate de supraaglomerare pentru persoanele cu vârsta între 15 şi 29 de ani, pe când cele mai scăzute rate înregistrate au fost raportate de Cipru şi Malta (ambele au înregistrat aproape 4%), Irlanda (5%), Ţările de Jos şi Belgia (ambele aproape de 8%), potrivit https://ec.europa.eu/eurostat.


***

Rezultatele studiului Eurostat ''Persoane expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială în 2022'', publicat la 14 iunie 2023, arată că 95,3 milioane de persoane din UE (22% din populaţie) erau expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială, adică locuiau în gospodării care se confruntă cu cel puţin unul dintre cele trei riscuri de sărăcie şi excluziune socială: risc de sărăcie, risc material şi social grav, şi/sau locuirea într-o gospodărie cu intensitate foarte scăzută a muncii. Cifra a rămas relativ stabilă faţă de 2021 (95,4 milioane, 22% din populaţie).

Ponderea persoanelor expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială a variat în ţările UE în 2022. Cele mai mari valori au fost raportate în România (34%), Bulgaria (32%), Grecia şi Spania (ambele 26%). Pe de altă parte, cele mai mici cote s-au înregistrat în Cehia (12%), Slovenia (13%) şi Polonia (16%), arată https://ec.europa.eu/eurostat.


***
Rezultatele studiului ''Science and technology workforce: women in majority''/ ''Forţa de muncă în Ştiinţă şi tehnologie: femei în majoritate'', publicat la 2 iunie 2023 arată că în 2022, aproape 76 de milioane de persoane din UE cu vârsta cuprinsă între 15 şi 74 de ani erau angajate în Ştiinţă şi tehnologie (+2,5% faţă de 2021). Dintre acestea, 52% erau femei, procentul fiind neschimbat faţă de 2021. Femeile angajate în Ştiinţă şi tehnologie lucrau preponderent în servicii, cu excepţia Maltei, unde doar 48% dintre femei lucrau în servicii.

În regiunile UE, cele mai mari ponderi ale femeilor angajate în Ştiinţă şi tehnologie în 2022 s-au înregistrat în Lituania şi insula franceză Corsica (ambele 64%), urmate de Letonia (63%). La polul opus, cea mai mică pondere a fost înregistrată în regiunea italiană de nord-vest (45%), urmată de Malta şi regiunile italiene de sud şi nord-est (toate 46%). În România, toate macroregiunile au avut procente de peste 53%, Macroregiunea Unu (Regiunea de dezvoltare Nord-Vest şi Regiunea de dezvoltare Centru) înregistrând cel mai mare procent de ţară, 59,4%, potrivit hărţii Eurostat publicată pe https://ec.europa.eu/eurostat/.

***
Datele privind gestionarea deşeurilor în UE, publicate de Parlamentul European la 21 iunie 2023 arată că, în fiecare an, în UE sunt generate 2,2 miliarde de tone de deşeuri. Mai mult de un sfert din acestea (27%) sunt deşeuri municipale: deşeuri zilnice colectate şi tratate de municipalităţi, care sunt generate în principal de gospodării.

Ţinta pentru 2030 a UE pentru reutilizare şi reciclare a deşeurilor municipale este de 60%, iar ţinta pentru depozitarea deşeurilor municipale în gropile de gunoi este de 10% sau mai puţin până în 2035.

Cantitatea de deşeuri şi modul în care acestea sunt gestionate variază foarte mult în ţările UE, dar se observă o trecere către o creştere a reciclării şi o scădere a depozitării în gropile de gunoi. La nivelul UE, media cantităţii de deşeuri municipale era de 530 kilograme pe locuitor în 2021, iar procentul de reciclare şi compostare era de 49,6%, iar rata de depozitare la gropile de gunoi era de 18% în 2020. Ţările care au atins ţintele, atât pentru sunt reciclare şi compostare, cât şi pentru depozitarea la gropile de gunoi, sunt: Austria (62,3% şi 9% în 2020), Germania (71,1% şi 9% în 2021), Slovenia (60% şi 6% în 2021). Bulgaria a atins ţinta pentru rata de reciclare şi compostare (65,5%) din 2020.

În România, cantitatea de deşeuri municipale era de 302 kilograme pe locuitor în 2021, iar ratele de reciclare şi compostare 11,3% şi pentru depozitarea la gropile de gunoi 51%, conform https://www.europarl.europa.eu/. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Horia Plugaru, editor online: Irina Giurgiu)