Preşedintele Klaus Iohannis va participa, în zilele de 16 şi 17 mai 2023, în Islanda, la Reykjavik, la cel de-al patrulea summit al Consiliului Europei.

Desfăşurată sub motto-ul "Uniţi în jurul valorilor noastre/ Uniţi pentru Europa", cea de-a patra ediţie a reuniunii la nivel înalt va sublinia rolul Consiliului Europei în actualul context geopolitic marcat de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, organizaţia responsabilă pentru democraţie, drepturile omului şi statul de drept fiind printre primele instituţii internaţionale care au reacţionat printr-o acţiune concretă, respectiv prin excluderea Federaţiei Ruse din rândul statelor membre, informa, la 15 mai, Administraţia Prezidenţială, într-un comunicat transmis AGERPRES.

Conform sursei citate, pentru România, participarea la Summitul de la Reykjavik are o semnificaţie aparte, întrucât în 2023 se împlinesc 30 de ani de când ţara noastră s-a alăturat ca stat membru cu drepturi depline al organizaţiei de la Strasbourg, decizia privind aderarea fiind luată în 1993 la primul Summit al Consiliului Europei.

În prima zi a summitului, preşedintele Iohannis va coprezida, alături de prim-ministrul Luxemburgului, Xavier Bettel, masa rotundă cu tema "Protejarea democraţiei în vremuri de încercare - riscuri, rezilienţă şi reangajare" şi va participa la reuniunea de lucru "Uniţi pentru Ucraina", găzduită de prim-ministrul Islandei, Katrin Jakobsdottir.

În cursul dezbaterilor generale din cea de-a doua zi a summitului, Iohannis va reitera angajamentul faţă de sistemul Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi va reliefa rolul pe care Consiliul Europei l-a jucat, în cei 30 de ani de apartenenţă a României la organizaţia de la Strasbourg, la consolidarea unei democraţii stabile şi mature în ţara noastră, arată Administraţia Prezidenţială.

La finalul summitului va fi adoptată Declaraţia de la Reykjavik, care reconfirmă rolul particular al Consiliului Europei în arhitectura multilaterală la nivel european şi internaţional.

La 7 noiembrie 2022, Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei a convenit ca un al patrulea summit al şefilor de stat şi de guvern să aibă loc la 16-17 mai 2023, la Reykjavik, în Islanda, în timpul preşedinţiei islandeze a Comitetului de Miniştri (nov. 2022 - mai 2023), scrie site-ul https://www.coe.int/.

Comitetul de Miniştri este organismul de decizie al Consiliului Europei şi este compus din miniştrii afacerilor externe ai fiecărui stat membru, ori din reprezentanţii lor diplomatici permanenţi la Strasbourg. Comitetul de Miniştri decide politica pe care o urmează Consiliul Europei şi aprobă bugetul şi programul său de activităţi.

Consiliul Europei reprezintă un cadru instituţional de colaborare interguvernamentală între statele membre, în toate domeniile de interes ale societăţii europene (cu excepţia celor legate de apărare) şi anume: cooperare juridică, în domeniul mijloacelor de informare în masă, în educaţie, cultură, patrimoniu, tineret şi sport, probleme sociale şi economice, puteri locale şi regionale, protecţia mediului etc. Cuprinde 46 de state membre, inclusiv cele 27 ale Uniunii Europene. Toate statele membre ale Consiliului Europei au semnat Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului, un tratat conceput în scopul protejării drepturilor omului, democraţiei şi statului de drept, conform https://www.mae.ro/ şi https://www.coe.int/.

***

Primul summit al şefilor de stat şi de guvern al Consiliului Europei a avut loc la Viena, în 8-9 octombrie 1993, după căderea zidului Berlinului şi în contextul apariţiei noilor democraţii din Europa Centrală şi de Est. Reuniunea la nivel înalt a confirmat politica de deschidere şi lărgire a Consiliului Europei şi a iniţiat procesul de reformă menit să sporească eficienţa Convenţiei Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Şefii de stat şi de guvern au decis atunci că acest organism (Consiliul Europei) este gardianul securităţii democratice bazate pe drepturile omului, democraţie şi stat de drept. Iar securitatea democratică este complementară securităţii militare, aceasta din urmă fiind o condiţie pentru stabilitate şi pace. Summit-ul s-a finalizat cu adoptarea Declaraţiei de la Viena şi a unui plan de acţiune, scrie site-ul https://www.coe.int/.

La cel de-al doilea summit al Consiliului Europei, care s-a desfăşurat la Strasbourg, în zilele de 10-11 octombrie 1997, şefii de stat şi de guvern au adoptat un plan de acţiune pentru a consolida activitatea Consiliului Europei în patru domenii: democraţie şi drepturile omului (incluzând instituţia Comisarului drepturilor omului în cadrul Consiliului Europei), coeziune socială, siguranţa cetăţenilor şi valori democratice şi diversitate culturală. În Declaraţia finală, şefii de stat şi de guvern au făcut apel, între altele, la intensificarea luptei împotriva xenofobiei, antisemitismului, rasismului şi intoleranţei, precum şi la abolirea universală a pedepsei cu moartea, se arată pe https://search.coe.int/.

Cel de-al treilea summit al şefilor de stat şi de guvern din Consiliul Europei s-a desfăşurat la Varşovia, în 16-17 mai 2005. Reprezentanţii celor 46 de state membre au redefinit rolul organizaţiei internaţionale, adoptând o Declaraţie şi un plan de acţiune. S-au fixat, astfel, sarcinile principale ale Consiliului pentru următorii ani, vizând consolidarea misiunii-cheie a Consiliului Europei, aceea de a menţine şi promova drepturile omului, democraţia şi statul de drept. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Anda Badea)