Al XVI-lea Congres al UDMR: prezentare generală şi cronologie

În zilele de 28 şi 29 aprilie 2023 se desfăşoară, la Timişoara, cel de-al XVI-lea Congres al Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR), în cadrul căruia se alege şi preşedintele partidului. Lucrările Congresului se deschid la 28 aprilie, începând cu ora 16.00, cu discursurile liderilor politici naţionali şi internaţionali, respectiv ale reprezentanţilor organizaţiilor politice partenere, conform site-ului http://udmr.ro/.
Congresul este precedat, la 28 aprilie, de Conferinţa Aleşilor Locali ai UDMR, în cadrul căreia se abordează subiecte precum pregătirile pentru alegerile din 2024, provocările guvernamentale, programele şi politicile publice destinate administraţiilor locale.
Cea de-a doua zi a Congresului va debuta cu prezentarea raportului politic al preşedintelui UDMR, Kelemen Hunor, şi va continua cu alegerea unui nou preşedinte al formaţiunii, mai informează http://udmr.ro/.
Actualul lider al partidului, vicepremierul Kelemen Hunor, candidează pentru un nou mandat de preşedinte al UDMR. Acesta este preşedinte al formaţiunii din 2011.
"Mandatul preşedintelui este de patru ani şi acum avem şi alegeri pentru această funcţie. Şi eu am spus că, după 12 ani de zile în funcţia de preşedinte al Uniunii şi după 26 de ani de politică, am experienţa necesară, am forţa necesară să candidez pentru acest nou mandat. Vreau să fiu părtaş eu, personal, apoi Uniunea Democrată Maghiară din România la tot ceea ce se întâmplă în ţara noastră, fiindcă urmează acest deceniu extrem de important, când se va schimba faţa şi şansa României. Este o posibilitate, o şansă mare, avem bani pentru a dezvolta România din surse europene, din bugetul Uniunii Europene, PNRR-ul plus fondurile de coeziune. Avem investiţii, putem crea locuri de muncă, putem creşte economia, deci vom avea bugetul naţional pentru investiţii publice şi vreau să particip şi să pun şi eu umărul la tot ce se va întâmpla. Cam atâta pot să vă spun înainte de Congres", a declarat recent, într-un interviu pentru AGERPRES, preşedintele Uniunii.
Potrivit lui Kelemen Hunor, în cadrul congresului va fi adoptat şi un document strategic, "care va arăta priorităţile României, priorităţile comunităţii maghiare pentru următorii ani şi asta se va referi la toate domeniile importante: economice, sociale, politice şi legate de drepturile minorităţilor naţionale".
La 21 aprilie 2023, a avut loc, la Cluj-Napoca, şi Consiliul Reprezentanţilor Unionali (CRU) al UDMR, unde s-a discutat raportul politic al preşedintelui Kelemen Hunor şi s-au pregătit lucrările congresului.
Anteriorul congres al formaţiunii (al XV-lea) a avut loc la 17 septembrie 2021, la Sângeorgiu de Mureş, lângă Târgu Mureş, potrivit http://udmr.ro. În cadrul reuniunii a fost dezbătut şi adoptat Programul "Împreună pentru familie", un plan de acţiune pentru perioada 2021-2024, care stabilea sarcinile guvernării şi direcţia strategică din cele mai importante domenii economice şi sociale pentru următorii ani, conform http://www.udmr.ro/. La eveniment a fost prezentă şi vicepreşedinta FIDESZ de atunci, Novak Katalin, actuala preşedintă a Ungariei.
***
Primul Congres al UDMR s-a desfăşurat la Oradea (21-22 aprilie 1990), prilej cu care au fost adoptate Statutul şi Programul Uniunii şi a fost ales preşedintele: Domokos Geza.
Al doilea Congres (24-26 mai 1991, Târgu-Mureş) a adoptat un nou Statut şi Program, a reconfirmat conducerea Uniunii şi l-a ales în funcţia de preşedinte de onoare pe Laszlo Tokes.
Congresul al III-lea al UDMR (13-15 ianuarie 1993, Braşov) a adus o înnoire structurală şi politică, a ales o nouă conducere (preşedinte Markó Béla, preşedinte executiv Csaba Takacs) şi a adoptat un nou Statut, care prevedea noile structuri organizatorice ale UDMR. Tezele de bază ale Programului erau autodeterminarea internă, autoadministrarea locală şi regională, autonomia personală şi culturală.
Au urmat Congresul al IV-lea (26-28 mai 1995, Cluj-Napoca), care a adus unele schimbări în Statut şi a adoptat o serie de declaraţii privind problemele generale ale României şi ale minorităţii maghiare, şi Congresul al V-lea (3-4 octombrie 1997, Târgu-Mureş), care a aprobat documente privind politica economică a guvernului (UDMR făcea parte din guvernul de coaliţie CDR-USD-UDMR) şi integrarea europeană.
La Congresul al VI-lea (15-16 mai 1999, Miercurea-Ciuc) s-a făcut o analiză a rezultatelor participării la guvernare, în urma căreia s-au conturat două puncte de vedere: unul susţinea retragerea de la guvernare, din cauza rezultatelor considerate nesatisfăcătoare, celălalt susţinea continuitatea la guvernare, apreciind că astfel pot fi mai bine servite interesele maghiarilor din România. Susţinătorii celei de-a doua variante au impus realegerea lui Markó Béla în fruntea Uniunii.
La începutul lui 2003, între 31 ianuarie şi 2 februarie, s-au desfăşurat, la Satu Mare, lucrările celui de-al VII-lea Congres al Uniunii Democrate Maghiare din România, la care au fost prezenţi 451 de delegaţi unionali. A fost adoptat un nou Program politic şi s-a modificat Statul de organizare şi funcţionare ale formaţiunii, fiind eliminată funcţia de preşedinte de onoare, exercitată până atunci de episcopul reformat Laszlo Tokes. La 2 februarie, Markó Béla, singurul candidat la preşedinţia formaţiunii, este reales lider al formaţiunii.
În data de 2 martie 2007, senatorul György Frunda a deschis, la Arad, lucrările celui de-al VIII-lea congres al UDMR. În cadrul evenimentului, Markó Béla a fost reales preşedintele Uniunii Democrate Maghiare din România cu majoritatea voturilor. Mai exact, candidatul unic la şefia UDMR Markó Béla a obţinut 436 de voturi pentru, din cele 479 valabile, împotrivă fiind 42. De asemenea, a fost adoptat Programul UDMR privind alegerile pentru Parlamentul European.
Al IX-lea Congres al Uniunii Democrate Maghiare din România a debutat la 25 aprilie 2009, la Casa de Cultură a Studenţilor din Cluj-Napoca. Pe ordinea de zi a Congresului UDMR s-a aflat prezentarea principalilor candidaţi ai UDMR pentru Parlamentul European, modificarea Statutului Uniunii şi raportul preşedintelui Markó Béla.
În urma celui de-al X-lea Congres al UDMR, desfăşurat în zilele de 26 şi 27 februarie 2011, la Oradea, formaţiunea şi-a ales un nou preşedinte, iar regulamentul său intern a suferit modificări importante. Alegerea noului preşedinte al UDMR nu a adus surprize, cel mai bine cotat dintre candidaţi, Kelemen Hunor, fiind preferat de delegaţii la congres. Noul statut adoptat a modificat esenţial organizarea activităţii Uniunii. S-a urmărit o deschidere mai mare către administraţiile publice locale, ai căror reprezentanţi urmau să fie prezenţi în structurile decizionale. S-a prevăzut înfiinţarea a trei organizaţii regionale ale UDMR - Secuimea, Partium şi Mijlocul şi Sudul Transilvaniei, iar conducerile acestora să aibă câte un loc în Consiliul Permanent nou înfiinţat în cadrul UDMR. Prin noul Statut, s-a înfiinţat funcţia de vicepreşedinte politic, numărul doi în partid, care are în coordonare relaţiile cu structurile guvernamentale, relaţiile cu structurile din teritoriu şi politica externă.
Cel de-al XI-lea Congres al Uniunii s-a desfăşurat la 25 mai 2013, la Miercurea Ciuc. Delegaţii la Congresul UDMR au adoptat rezoluţia intitulată "Secuime conştientă, puternică!", prin care se reafirmă dorinţa ca secuimea să devină o regiune de dezvoltare distinctă, iar limba maghiară să devină limbă oficială în această regiune. Principalele modificări aduse statutului au vizat înfiinţarea unei organizaţii de femei, implicarea mai accentuată a primarilor în organismele naţionale şi înfiinţarea Preşedinţiei Naţionale, cu nouă membri.
La 17-18 aprilie 2015, a avut loc, la Cluj-Napoca, cel de-al XII-lea Congres al UDMR, în cadrul căruia, Kelemen Hunor a fost reconfirmat în funcţia de preşedinte, fiind de altfel singurul candidat. În ceea ce priveşte modificarea statutului, s-a renunţat la funcţia de vicepreşedinte politic, iar secretariatul general şi-a schimbat denumirea în prezidiu executiv.
Aproximativ 1.000 de delegaţi şi invitaţi, din ţară şi străinătate, au participat la cel de-al XIII-lea Congres UDMR, desfăşurat în ziua de 13 mai 2017, la Zalău. Modificările adoptate la Statutul şi Programul Uniunii au vizat, printre altele, stimularea rămânerii tinerilor pe pământul natal, prevenirea şi combaterea violenţei în familie şi protecţia minorităţilor naţionale. De asemenea, Statutul UDMR a introdus cota obligatorie de reprezentare pentru femei, astfel încât, la nivelul organizaţiilor locale ale Uniunii, unul din trei membri ai Consiliului Aleşilor să fie femeie, iar în organismele de conducere judeţene şi naţionale 15% din membri să fie delegaţi de către Organizaţia de Femei a UDMR.
Al XIV-lea Congres al UDMR a avut loc la Cluj-Napoca, în perioada 22-23 februarie 2019. În cadrul evenimentului, Kelemen Hunor şi-a prezentat raportul pentru ultimii doi ani, au fost dezbătute şi adoptate noi hotărâri şi a fost lansat documentul "Viitorul în Transilvania", în care se vorbeşte de viitorul maghiarilor din regiune şi de faptul că "Transilvania va fi din ce în ce mai liberă de reţeaua aspiraţiilor centraliste". De asemenea, a avut loc şi alegerea preşedintelui UDMR, Kelemen Hunor fiind reales cu 728 de voturi "pentru" şi 26 "împotrivă" din totalul celor 757 de voturi valabil exprimate. AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, Horia Plugaru, editor: Roxana Losneanu, editor online: Gabriela Badea)
Citeşte şi:
Congresul UDMR/ Fritz: Experienţa Timişoarei este una de bună convieţuire
Congres UDMR/ Ciucă, întrebat dacă UDMR va face parte din viitorul Guvern: Suntem în Coaliţie
Congres UDMR/ Antal Arpad: Alegerile din 2024 sunt cruciale pentru maghiarii din Transilvania
Congres UDMR/ Kelemen Hunor: O mare provocare este să păstrăm un singur tur la alegerile locale
Congres UDMR/ Kelemen Hunor: Noi vrem să rămânem la guvernare, munca ne-am asumat-o pe patru ani
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
CITATUL ZILEI
''Să nu ne lenevim, trecându-ne vremea în zadar, pe care Dumnezeu ne-o dă spre pocăință. Ci în tot minutul să fim cu grijă că vine, vine ziua Domnului cea mare și înfricoșată, când fiecare va primi plata sa precum a lucrat în viață.'' - Mitropolitul Veniamin Costachi al Moldovei și Sucevei (1768-1846) (''Patericul R
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 20 aprilie
Ortodoxe Învierea Domnului nostru Iisus Hristos (Sfintele Paști) Greco-catolice Duminica Învierii Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos (Sfintele Paști). Sf. cuv. Teodor Trihina; Sf. Teotim al Tomisului Romano-catolice Învierea Domnului (Pașt
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 20 aprilie
Este a 110-a zi a anului 2025. Au mai rămas 255 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 23 m și apune la 20 h 06 m. Luna răsare la 02 h 42 m și apune la 11 h 01 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
SĂRBĂTORI: Biserica Catolică sărbătorește Învierea Domnului (20 aprilie)
Duminică, 20 aprilie, este sărbătorită de Biserica Catolică, Duminica Paștelui: solemnitatea Învierii Domnului. Sfânta Liturghie este celebrată în Piața Sfântul Petru la ora 10.30, celebrarea euharistică fiind urmată de binecuvântarea 'Urbi et Orbi', conform calendarului slujbelor și ceremoniilor din Săptămâna Sfântă, publica
SĂRBĂTORI ORTODOXE: Învierea Domnului nostru Iisus Hristos (Sfintele Paști)
În Biserica Ortodoxă, anul acesta, la 20 aprilie, este Duminică Sfintelor Paști, sărbătoarea Învierii Domnului și Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Numită în cântările Bisericii 'praznic al praznicelor și sărbătoare a sărbătorilor', Învierea Domnului este cel mai important eveniment care a avut loc &
CITATUL ZILEI
'Să vă mirați de negrăita înțelepciune a Ziditorului întregii făpturi, cum din nimic pe toate le-a adus întru a fi.' - Mitropolitul Veniamin Costachi al Moldovei și Sucevei (1768-1846) ('Patericul Românesc', Arhimandrit Ioanichie Bălan; ediția a VI-a, revăzută și îngrijită de Arhimandrit Petru Bălan; Ed. Mănăstirea Sihăstria, 201
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 19 aprilie
Ortodoxe Sfânta și Marea Sâmbătă; Sf. Cuv. Ioan de la Lavra Veche; Sf. Sfințit Mc. Pafnutie Greco-catolice Sfânta și Marea Sâmbătă. Sf. pr. m. Pafnutie; Sf. cuv. Ioan Paleolavritul Romano-catolice Sâmbăta Sfântă Sf. Leon al IX-lea,
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 19 aprilie
Este a 109-a zi a anului 2025. Au mai rămas 256 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 25 m și apune la 20 h 05 m. Luna răsare la 01 h 56 m și apune la 09 h 55 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
18 aprilie - Ziua internațională a monumentelor și a siturilor
În fiecare an, la 18 aprilie, este sărbătorită Ziua internațională a monumentelor și a siturilor, ce oferă o oportunitate unică de a crește gradul de conștientizare asupra Comitetului Internațional al Monumentelor și Siturilor - ICOMOS și a activității pe care membrii săi o desfășoară pentru a conserva și proteja resursele culturale importante ale lumii, sub amenințare
SĂRBĂTORI: Sfânta și Marea Vineri (Denia Prohodului Domnului)
În Sfânta și Marea Vineri se face pomenirea Sfintelor, Mântuitoarelor și înfricoșătoarelor Patimi ale Domnului și Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Patimile sau Pătimirile Domnului sunt numite sfinte, mântuitoare și înfricoșătoare.
CITATUL ZILEI
'Arhieria Legii Noi este mai presus decât porunca Legii Vechi. Că acolo era ieșirea din Egipt, aici fugirea de păcat; acolo izbăvirea de tirania lui Faraon, aici izbăvirea sufletului de silnicia diavolului.' - Mitropolitul Veniamin Costachi al Moldovei și Sucevei (1768-1846) ('Patericul Românesc', Arhimandrit Ioanichie Bălan; ediția a VI-a, revăzu
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 18 aprilie
Ortodoxe Sfânta și Marea Vineri (Zi aliturgică. Denia Prohodului Domnului); Sf. Cuv. Ioan, ucenicul Sfântului Cuv. Grigorie Decapolitul Greco-catolice Sfânta și Marea Vineri (Pătimirea și moartea Domnului). Sf. cuv. m. Ioan, ucenicul Sf. Grigore Decapolitul Romano-c
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 18 aprilie
Este a 108-a zi a anului 2025. Au mai rămas 257 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 27 m și apune la 20 h 04 m. Luna răsare la 01 h 02 m și apune la 09 h 00 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul Adrian Păduraru
Actorul Adrian Păduraru s-a născut la 17 aprilie 1960, la Iași. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică, la clasa profesoarei Sanda Manu, în 1984. Colegii săi de promoție au fost Carmen Trocan, Mioara Ifrim, Luminița Stoianovici, Răzvan Popa, Cristian Rotaru, Oana Pellea, Claudiu Istodor. Din clasa doamnei Olga Tudorache, colegii săi au
PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Fortificațiile de la Portobelo-San Lorenzo din Caraibe (Panama)
Fortificațiile din Caraibe, de la Portobelo-San Lorenzo, ale statului Panama reprezintă un exemplu de arhitectură militară de apărare specifică perioadei secolelor XVII-XVIII proiectat în zona de coastă de coroana spaniolă, cu rol de apărare pentru protejarea comerțului transatlantic, conform https://whc.unesco.org.