Al XVI-lea Congres al UDMR: prezentare generală şi cronologie
În zilele de 28 şi 29 aprilie 2023 se desfăşoară, la Timişoara, cel de-al XVI-lea Congres al Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR), în cadrul căruia se alege şi preşedintele partidului. Lucrările Congresului se deschid la 28 aprilie, începând cu ora 16.00, cu discursurile liderilor politici naţionali şi internaţionali, respectiv ale reprezentanţilor organizaţiilor politice partenere, conform site-ului http://udmr.ro/.
Congresul este precedat, la 28 aprilie, de Conferinţa Aleşilor Locali ai UDMR, în cadrul căreia se abordează subiecte precum pregătirile pentru alegerile din 2024, provocările guvernamentale, programele şi politicile publice destinate administraţiilor locale.
Cea de-a doua zi a Congresului va debuta cu prezentarea raportului politic al preşedintelui UDMR, Kelemen Hunor, şi va continua cu alegerea unui nou preşedinte al formaţiunii, mai informează http://udmr.ro/.
Actualul lider al partidului, vicepremierul Kelemen Hunor, candidează pentru un nou mandat de preşedinte al UDMR. Acesta este preşedinte al formaţiunii din 2011.
"Mandatul preşedintelui este de patru ani şi acum avem şi alegeri pentru această funcţie. Şi eu am spus că, după 12 ani de zile în funcţia de preşedinte al Uniunii şi după 26 de ani de politică, am experienţa necesară, am forţa necesară să candidez pentru acest nou mandat. Vreau să fiu părtaş eu, personal, apoi Uniunea Democrată Maghiară din România la tot ceea ce se întâmplă în ţara noastră, fiindcă urmează acest deceniu extrem de important, când se va schimba faţa şi şansa României. Este o posibilitate, o şansă mare, avem bani pentru a dezvolta România din surse europene, din bugetul Uniunii Europene, PNRR-ul plus fondurile de coeziune. Avem investiţii, putem crea locuri de muncă, putem creşte economia, deci vom avea bugetul naţional pentru investiţii publice şi vreau să particip şi să pun şi eu umărul la tot ce se va întâmpla. Cam atâta pot să vă spun înainte de Congres", a declarat recent, într-un interviu pentru AGERPRES, preşedintele Uniunii.
Potrivit lui Kelemen Hunor, în cadrul congresului va fi adoptat şi un document strategic, "care va arăta priorităţile României, priorităţile comunităţii maghiare pentru următorii ani şi asta se va referi la toate domeniile importante: economice, sociale, politice şi legate de drepturile minorităţilor naţionale".
La 21 aprilie 2023, a avut loc, la Cluj-Napoca, şi Consiliul Reprezentanţilor Unionali (CRU) al UDMR, unde s-a discutat raportul politic al preşedintelui Kelemen Hunor şi s-au pregătit lucrările congresului.
Anteriorul congres al formaţiunii (al XV-lea) a avut loc la 17 septembrie 2021, la Sângeorgiu de Mureş, lângă Târgu Mureş, potrivit http://udmr.ro. În cadrul reuniunii a fost dezbătut şi adoptat Programul "Împreună pentru familie", un plan de acţiune pentru perioada 2021-2024, care stabilea sarcinile guvernării şi direcţia strategică din cele mai importante domenii economice şi sociale pentru următorii ani, conform http://www.udmr.ro/. La eveniment a fost prezentă şi vicepreşedinta FIDESZ de atunci, Novak Katalin, actuala preşedintă a Ungariei.
***
Primul Congres al UDMR s-a desfăşurat la Oradea (21-22 aprilie 1990), prilej cu care au fost adoptate Statutul şi Programul Uniunii şi a fost ales preşedintele: Domokos Geza.
Al doilea Congres (24-26 mai 1991, Târgu-Mureş) a adoptat un nou Statut şi Program, a reconfirmat conducerea Uniunii şi l-a ales în funcţia de preşedinte de onoare pe Laszlo Tokes.
Congresul al III-lea al UDMR (13-15 ianuarie 1993, Braşov) a adus o înnoire structurală şi politică, a ales o nouă conducere (preşedinte Markó Béla, preşedinte executiv Csaba Takacs) şi a adoptat un nou Statut, care prevedea noile structuri organizatorice ale UDMR. Tezele de bază ale Programului erau autodeterminarea internă, autoadministrarea locală şi regională, autonomia personală şi culturală.
Au urmat Congresul al IV-lea (26-28 mai 1995, Cluj-Napoca), care a adus unele schimbări în Statut şi a adoptat o serie de declaraţii privind problemele generale ale României şi ale minorităţii maghiare, şi Congresul al V-lea (3-4 octombrie 1997, Târgu-Mureş), care a aprobat documente privind politica economică a guvernului (UDMR făcea parte din guvernul de coaliţie CDR-USD-UDMR) şi integrarea europeană.
La Congresul al VI-lea (15-16 mai 1999, Miercurea-Ciuc) s-a făcut o analiză a rezultatelor participării la guvernare, în urma căreia s-au conturat două puncte de vedere: unul susţinea retragerea de la guvernare, din cauza rezultatelor considerate nesatisfăcătoare, celălalt susţinea continuitatea la guvernare, apreciind că astfel pot fi mai bine servite interesele maghiarilor din România. Susţinătorii celei de-a doua variante au impus realegerea lui Markó Béla în fruntea Uniunii.
La începutul lui 2003, între 31 ianuarie şi 2 februarie, s-au desfăşurat, la Satu Mare, lucrările celui de-al VII-lea Congres al Uniunii Democrate Maghiare din România, la care au fost prezenţi 451 de delegaţi unionali. A fost adoptat un nou Program politic şi s-a modificat Statul de organizare şi funcţionare ale formaţiunii, fiind eliminată funcţia de preşedinte de onoare, exercitată până atunci de episcopul reformat Laszlo Tokes. La 2 februarie, Markó Béla, singurul candidat la preşedinţia formaţiunii, este reales lider al formaţiunii.
În data de 2 martie 2007, senatorul György Frunda a deschis, la Arad, lucrările celui de-al VIII-lea congres al UDMR. În cadrul evenimentului, Markó Béla a fost reales preşedintele Uniunii Democrate Maghiare din România cu majoritatea voturilor. Mai exact, candidatul unic la şefia UDMR Markó Béla a obţinut 436 de voturi pentru, din cele 479 valabile, împotrivă fiind 42. De asemenea, a fost adoptat Programul UDMR privind alegerile pentru Parlamentul European.
Al IX-lea Congres al Uniunii Democrate Maghiare din România a debutat la 25 aprilie 2009, la Casa de Cultură a Studenţilor din Cluj-Napoca. Pe ordinea de zi a Congresului UDMR s-a aflat prezentarea principalilor candidaţi ai UDMR pentru Parlamentul European, modificarea Statutului Uniunii şi raportul preşedintelui Markó Béla.
În urma celui de-al X-lea Congres al UDMR, desfăşurat în zilele de 26 şi 27 februarie 2011, la Oradea, formaţiunea şi-a ales un nou preşedinte, iar regulamentul său intern a suferit modificări importante. Alegerea noului preşedinte al UDMR nu a adus surprize, cel mai bine cotat dintre candidaţi, Kelemen Hunor, fiind preferat de delegaţii la congres. Noul statut adoptat a modificat esenţial organizarea activităţii Uniunii. S-a urmărit o deschidere mai mare către administraţiile publice locale, ai căror reprezentanţi urmau să fie prezenţi în structurile decizionale. S-a prevăzut înfiinţarea a trei organizaţii regionale ale UDMR - Secuimea, Partium şi Mijlocul şi Sudul Transilvaniei, iar conducerile acestora să aibă câte un loc în Consiliul Permanent nou înfiinţat în cadrul UDMR. Prin noul Statut, s-a înfiinţat funcţia de vicepreşedinte politic, numărul doi în partid, care are în coordonare relaţiile cu structurile guvernamentale, relaţiile cu structurile din teritoriu şi politica externă.
Cel de-al XI-lea Congres al Uniunii s-a desfăşurat la 25 mai 2013, la Miercurea Ciuc. Delegaţii la Congresul UDMR au adoptat rezoluţia intitulată "Secuime conştientă, puternică!", prin care se reafirmă dorinţa ca secuimea să devină o regiune de dezvoltare distinctă, iar limba maghiară să devină limbă oficială în această regiune. Principalele modificări aduse statutului au vizat înfiinţarea unei organizaţii de femei, implicarea mai accentuată a primarilor în organismele naţionale şi înfiinţarea Preşedinţiei Naţionale, cu nouă membri.
La 17-18 aprilie 2015, a avut loc, la Cluj-Napoca, cel de-al XII-lea Congres al UDMR, în cadrul căruia, Kelemen Hunor a fost reconfirmat în funcţia de preşedinte, fiind de altfel singurul candidat. În ceea ce priveşte modificarea statutului, s-a renunţat la funcţia de vicepreşedinte politic, iar secretariatul general şi-a schimbat denumirea în prezidiu executiv.
Aproximativ 1.000 de delegaţi şi invitaţi, din ţară şi străinătate, au participat la cel de-al XIII-lea Congres UDMR, desfăşurat în ziua de 13 mai 2017, la Zalău. Modificările adoptate la Statutul şi Programul Uniunii au vizat, printre altele, stimularea rămânerii tinerilor pe pământul natal, prevenirea şi combaterea violenţei în familie şi protecţia minorităţilor naţionale. De asemenea, Statutul UDMR a introdus cota obligatorie de reprezentare pentru femei, astfel încât, la nivelul organizaţiilor locale ale Uniunii, unul din trei membri ai Consiliului Aleşilor să fie femeie, iar în organismele de conducere judeţene şi naţionale 15% din membri să fie delegaţi de către Organizaţia de Femei a UDMR.
Al XIV-lea Congres al UDMR a avut loc la Cluj-Napoca, în perioada 22-23 februarie 2019. În cadrul evenimentului, Kelemen Hunor şi-a prezentat raportul pentru ultimii doi ani, au fost dezbătute şi adoptate noi hotărâri şi a fost lansat documentul "Viitorul în Transilvania", în care se vorbeşte de viitorul maghiarilor din regiune şi de faptul că "Transilvania va fi din ce în ce mai liberă de reţeaua aspiraţiilor centraliste". De asemenea, a avut loc şi alegerea preşedintelui UDMR, Kelemen Hunor fiind reales cu 728 de voturi "pentru" şi 26 "împotrivă" din totalul celor 757 de voturi valabil exprimate. AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, Horia Plugaru, editor: Roxana Losneanu, editor online: Gabriela Badea)
Citeşte şi:
Congresul UDMR/ Fritz: Experienţa Timişoarei este una de bună convieţuire
Congres UDMR/ Ciucă, întrebat dacă UDMR va face parte din viitorul Guvern: Suntem în Coaliţie
Congres UDMR/ Antal Arpad: Alegerile din 2024 sunt cruciale pentru maghiarii din Transilvania
Congres UDMR/ Kelemen Hunor: O mare provocare este să păstrăm un singur tur la alegerile locale
Congres UDMR/ Kelemen Hunor: Noi vrem să rămânem la guvernare, munca ne-am asumat-o pe patru ani
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Cântăreața de jazz Ella Fitzgerald
Ella Fitzgerald a fost cea mai populară cântăreață de jazz din Statele Unite timp de mai bine de jumătate de secol, fiind supranumită 'Prima doamnă a muzicii', potrivit site-ului oficial al artistei www.ellafitzgerald.com. A fost recompensată în timpul vieții cu 13 premii Grammy și vândut peste 40 de milioane de albume . Putea să c&ac
15 iunie - Ziua internațională a energiei eoliene
Ziua internațională a energiei eoliene se marchează la 15 iunie, cu scopul de a promova acest tip de energie, puterea și posibilitățile pe care le deține și rolul acesteia în reducerea poluării cauzate de obținerea energiei prin arderea combustibililor fosili. Energia eoliană este acum una dintre cele mai ieftine forme de generare a energiei în mul
15 iunie - Ziua mondială a conștientizării abuzului față de vârstnici (ONU)
Ziua mondială de conștientizare a abuzului față de vârstnici este marcată, anual, la 15 iunie, potrivit www.un.org. A fost instituită de Adunarea Generală a ONU în 2011, la inițiativa Rețelei internaționale pentru prevenirea abuzului asupra vârstnicilor, care a lansat-o în 2006. Scopul pri
15 iunie - Ziua Națională a Memoriei Victimelor Mineriadei din 13-15 iunie 1990 și a Represiunii Antidemocratice
Pe 15 iunie 2026 este marcată, pentru prima dată, Ziua Națională a Memoriei Victimelor Mineriadei din 13-15 iunie 1990 și a Represiunii Antidemocratice, cu scopul de a cinsti memoria victimelor represiunii violente din iunie 1990, de a promova educația civică și de a preveni repetarea atrocităților. Ziua a fost instituită prin Legea nr. 93 din 10 iunie 2026, potrivit
Consiliul Afaceri Externe al UE privind Ucraina, Orientul Mijlociu, relațiile UE-China (15 iunie)
Consiliul Afaceri Externe (CAE) al Uniunii Europene se reunește la 15 iunie 2026, la Luxemburg, pentru a discuta pe teme precum Ucraina, Orientul Mijlociu, relațiile UE-China, informează site-ul consilium.europa.eu/. Miniștrii de externe din UE vor avea discuții despre războiul din Ucraina, după un schi
15 iunie - Ziua Banatului Montan
În fiecare an, pe 15 iunie, începând din 2025, este marcată Ziua Banatului Montan, instituită prin Legea nr.60/2025, potrivit https://www.cdep.ro/. Cu acest prilej, în jurul acestei date, sunt organizate o serie de evenimente. Ciclova-Montană găzduiește pe 13 iunie, un eveniment dedicat
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 15 iunie
Ortodoxe Sf. Proroc Amos; Sf. Mc. Isihie; Fericiții Ieronim și Augustin Greco-catolice Sf. pf. Amos; Sf. Ieronim Romano-catolice Ss. Amos, profet; Abraham, călug. Sfântul Proroc Amos este pomenit în calendarul creștin ortodox în ziua
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 15 iunie
Este a 166-a zi a anului 2026. Au mai rămas 199 zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 31 m și apune la 21 h 02 m. Luna răsare la 05 h 10 m și apune la 22 h 00 m. Lună nouă la 05 h 54 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru, editor online: Gabriela Badea)
PERSONALITATEA ZILEI: Jorge Luis Borges, considerat cel mai important scriitor latino-american
Considerat cel mai important scriitor latino-american, ce a revoluționat literatura sud-americană a secolului trecut, opera lui Borges a schimbat felul în care a fost înțeleasă literatura modernă. În centrul scrisului său se află teme precum infinitul, timpul, memoria, visul, identitatea, labirintul și cartea privită ca univers în sine.
Adrian Veștea, desemnat premier de președintele Nicușor Dan (fișă biografică)
Președintele Nicușor Dan a anunțat, la 14 iunie 2026, că îl propune pentru funcția de premier pe Adrian Veștea, după ce Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat în dimineața aceste
Președintele SUA, Donald Trump, împlinește 80 de ani (14 iunie)
Donald Trump, cel de-al 47-lea președinte al Statelor Unite, s-a născut la 14 iunie 1946, în Queens, New York. Fiul lui Fred Trump, un bogat investitor imobiliar stabilit în New York City, Donald Trump a absolvit New York Military Academy (NYMA) din New York (1964) și Școala de Business Wharton a Universității Pennsylvania (1968). După terminarea studiilor, s-a a
DOCUMENTAR: Cântărețul britanic Boy George împlinește 65 de ani (14 iunie)
Britanicul Boy George (nume real George Alan O'Dowd) este un cântăreț, compozitor și o figură emblematică a culturii pop britanice. Ca solist al trupei Culture Club, a redefinit moda și cultura anilor '80 prin stilul său androgin, machiajul extravagant și vocea inconfundabilă. S-a născut în 14 iunie 1961, la Eltham, Londra. Din copilărie i-
FRAGMENT DE ISTORIE: 80 de ani de la prezentarea la ONU a Planului Baruch de control al energiei atomice (14 iunie 1946)
Bombardamentele nucleare lansate asupra Japoniei la 6 și 9 august 1945 au reprezentat intrarea umanității într-o nouă etapă a modalităților de purtare a războiului prin utilizarea armelor cu încărcătură nucleară. Cercetători și oameni de știință ai domeniului au înțeles pericolul reprezentat de această nouă amenințare pentru pacea și securita
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 14 iunie
Ortodoxe Sf. Proroc Elisei; Sf. Ier. Metodie Mărturisitorul, patriarhul Constantinopolului Duminica a 2-a după Rusalii Greco-catolice Duminica a 2-a după Rusalii. Sf. pf. Elisei; Sf. aep. Metodie Mărturisitorul al Constantinopolului Romano-catolice Duminica a 11-a de peste an Ss. Valeriu și Rufin, m.; Elizeu, p
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 14 iunie
Este a 165-a zi a anului 2026. Au mai rămas 200 zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 31 m și apune la 21 h 01 m. Luna răsare la 04 h 11 m și apune la 20 h 53 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)













