Parcul Naţional Cheile Bicazului - Hăşmaş este o rezervaţie geologică, geomorfologică, botanică şi peisagistică din Munţii Hăşmaş, aparţinând Carpaţilor Orientali.

Situată în zona central-nord-estică a României, pe raza administrativă a judeţelor Harghita şi Neamţ, rezervaţia a fost înfiinţată în 1990 şi reprezintă o arie naturală protejată, de un deosebit interes ştiinţific. Cadrul natural al masivului Hăşmaş, cu elemente geologice, geomorfologice, pedologice şi climatice foarte variate, marea diferenţă de nivel (de la 575 m în valea râului Bicaz în Bicaz - Chei la 1.792 m în vârful Hăşmaşul Mare) determină existenţa unei flore şi faune bogate şi variate, potrivit www.cheilebicazului-hasmas.ro.

Parcul Naţional Cheile Bicazului - Hăşmaş are o suprafaţă de 7.072 hectare şi are ca arii protejate: Cheile Bicazului (jud. Neamţ - 1.600 ha şi jud. Harghita - 2.128 ha), Lacul Roşu (format în 1837, prin bararea naturală a apelor râului Bicaz), Cheile Şugăului, Avenul Licaş (5 ha), Masivul Hăşmaşul Mare - Piatra Singuratică şi Hăşmaşul Negru (800 ha).

Cheile Bicazului, situate în partea centrală a Munţilor Hăşmaş, la doar 20 de km de oraşul Bicaz, reprezintă una dintre cele mai pitoreşti zone turistice ale ţării. Sunt delimitate la nord şi nord-vest de Suhardul Mare (1.506 m), la sud-est de Suhardul Mic (1.352 m) şi fac legătura între judeţele Neamţ şi Harghita. Cu o lungime de şase kilometri, sunt cele mai impozante chei de calcar din Europa, formate prin eroziunea produsă de râul Bicaz în calcarele cretacice potrivit www.roturism-info.ro şi https://visitharghita.com.

Cea mai spectaculoasă zonă a Cheilor Bicazului se desfăşoară pe o lungime de circa un kilometru, de la vărsarea pârâului Bicăjel în râul Bicaz, unde, pe alocuri, pereţii de stâncă au o înălţime de 300 de metri. În unele zone, precum "Poarta de piatră", în aval de Serpentina Mare, distanţa dintre pereţii stâncoşi Piatra Poienii şi Piatra Bardos este de maximum şase metri. Mai jos de acest loc se află cel numit "Pridvorul iadului".

Serpentinele prezente de-a lungul drumului sunt însoţite de peşteri, precum Peştera Neagră, Peştera Cascada, Licaş şi Avenul cu trei intrări. Tot aici se pot admira Piatra Surducului (1.077 m) sau Piatra Altarului (1.154 m), masivul stâncos cel mai impunător al Cheilor Bicazului, dar şi Piatra Pinteştilor (847 m), Piatra Arşiţei (835 m). Totodată, toate micile cursuri de apă afluente Bicazului au săpat în stâncile calcaroase alte chei: Cheile Lapoşului, Cheile Şugăului, Cheile Bicăjelului.

Vegetaţia Parcului Naţional Cheile Bicazului - Hăşmaş este alcătuită în procent de aproximativ 90% din păduri de molid, care îmbracă masivul Hăşmaş, dar sunt prezente şi păduri de răşinoase cu fag, pajişti montane întinse, vârfuri cu vegetaţie subalpină, precum şi multe rarităţi floristice. Printre speciile de plante declarate monumente ale naturii şi ocrotite în Cheile Bicazului se numără Papucul doamnei, Floarea de colţ, Sângele-voinicului, Tisa.

Parcul adăposteşte o varietate de specii de animale rare, importante pentru menţinerea unui ecosistem echilibrat, între care: amfibieni şi reptile ca buhaiul de baltă cu burta galbenă, tritonul cu creastă, salamandra, broasca roşie de munte, şopârla de munte, vipera comună; păsări ca fluturaşul de stâncă, ciocănitoarea de munte, cocoşul de munte, huhurezul mare, acvila de munte; şi mamifere ca cerbul carpatin, capra neagră, ursul, râsul, lupul.

Din punct de vedere geologic, în rocile mezozoice ale Cheilor Bicazului au fost descoperiţi amoniţi, belemniţi, brahiopode, crabi, corali solitari şi recifi de corali, crinoide, spongieri, scoici, melci, echinoide, foraminifere, precum şi fosile de plante, eşantioane fiind prezente în muzee din Viena, Cluj, Bucureşti, Piatra Neamţ.

Zona prezintă un mozaic complex de valori naturale, culturale şi istorice, astfel că în perimetrul parcului naţional sunt admise activităţi ştiinţifice şi educaţionale, de recreere şi turism care să menţină interacţiunea armonioasă a omului cu natura prin protejarea diversităţii habitatelor şi peisajului. AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiţă, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.cheilebicazului-hasmas.ro