O PERSONALITATE PE ZI: Actorul Ovidiu Iuliu Moldovan
Unul dintre actorii "Generaţiei de Aur", Ovidiu Iuliu Moldovan a debutat pe scena Teatrului Naţional din Timişoara şi a devenit cunoscut pe cea a Teatrului Naţional din Bucureşti. Fizionomia, experienţa scenică şi intuiţia cinematografică l-au impus şi în roluri pentru marele ecran. A interpretat roluri în piese de teatru radiofonic şi a colaborat la emisiuni de poezie - recitaluri "Eminescu".
Actorul s-a născut în satul Vişinelu, localitatea Sărmaşu, judeţul Cluj (astăzi, judeţul Mureş), la 1 ianuarie 1942. A urmat cursurile Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti, la clasa profesorilor Pop Marţian şi Octavian Cotescu, pe care l-a absolvit în 1964. Şi-a început cariera pe scena Teatrului Naţional din Timişoara, unde fusese repartizat. Aici, a jucat între anii 1965-1969, într-o serie de spectacole, între care: "A 12-a noapte" de W. Shakespeare, "Anotimpurile" de Werker, "Romulus cel Mare" de F. Durrenmatt, "Pădurea împietrită" de Sherwood, "Dactilografii" de Schisgall, "Pogoară iarna" M. Anderson, potrivit https://www.tnb.ro/.
Repetitţe înaintea premierei piesei de teatru 'Livada cu vişini', jucată pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti (TNB), în regia lui Andrei Şerban. în imagine: actorii Eugenia Maci (stg) şi Ovidiu Iuliu Moldovan (dr), 1992.
Foto: (c) ARMAND ROSENTHAL/Arhiva istorică AGERPRES
Începând din 1970 şi până în 2002, ca actor al Teatrului Naţional din Bucureşti, a interpretat o multitudine de personaje din literatura dramatică românească şi universală. A fost: Oswald în "Regele Lear" de William Shakespeare (1970, regia Radu Penciulescu), Ian în "Prima zi de libertate" de Leon Kruczkovski (1971, regia Dan Nasta), Thomas în "Generoasa fundaţie" de Antonio Buero Vallejo (1978, regia Horea Popescu), Caligula în piesa cu acelaşi nume de Albert Camus (1980, regia Horea Popescu), Despot Eraclid în "Despot Vodă" de Vasile Alecsandri (1983, regia Anca Ovanez Doroşenco), Malvolio în "A douăsprezecea noapte" de William Shakespeare (1984, regia Anca Ovanez Doroşenco), Gelu Ruscanu în "Jocul ielelor" de Camil Petrescu (1986, regia Sanda Manu), Carson în "Marea" de Edward Bond (1987, regia Horea Popescu), Baiazid Yildirim în "Moştenirea" de Tudor Popovici (1989, regia Horea Popescu şi Mihai Manolescu), Iason în "O trilogie antică - Medeea" după Euripide şi Seneca (1990, regia Andrei Şerban), Avram Iancu în spectacolul cu acelaşi nume de Lucian Blaga (1991, regia Horea Popescu), Orsino în "Noaptea regilor" de William Shakespeare (1991, regia Andrei Şerban), Lopahin în "Livada de vişini" de A.P. Cehov (1991-1992, regia Andrei Şerban), Tamerlan în "Tamerlan cel Mare" de Christopher Marlowe (1994, regia Victor Ioan Frunză), Platonov în piesa cu acelaşi nume de A.P. Cehov (1994, regia Ivan Helmer), Penteu în "Bacantele" de Euripide (1997, regia Mihai Măniuţiu), Baronul în "Azilul de noapte" de Maxim Gorki (1998, regia Ion Cojar), "Celălalt Cioran", pe texte din "Jurnalul" lui Emil Cioran (2002, regia George Banu şi Radu Penciulescu), "Trecut-au anii..." (2008, recital de poezie din lirica lui Mihai Eminescu), se menţionează pe site-ul Teatrului Naţional Bucureşti.
A jucat pe scena Teatrului Bulandra, în 1979, în unul dintre cele mai bune spectacole ale lui Liviu Ciulei, respectiv "Furtuna" de William Shakespeare. Spectacolul a fost distins cu Premiul Special al Asociaţiei Cineaştilor din România (ACIN).
Din filmografia sa amintim: "Despre o anume fericire" (1974, regia Mihai Constantinescu), "Actorul şi sălbaticii" (1975, regia Manole Marcus), "Dincolo de pod" (1976, regia Mircea Veroiu), "Artista, dolarii şi ardelenii" (1978, regia Mircea Veroiu), "Profetul, aurul şi ardelenii" (1978, regia Dan Piţa), "Un om în loden" (1979, regia Nicolae Mărgineanu), "Pruncul, petrolul şi ardelenii" (1980, regia Dan Piţa), "Bietul Ioanid" (1980, regia Dan Piţa), "Semnul şarpelui" (1982, regia Mircea Veroiu), "Castelul din Carpaţi" (1982, regia Stere Gulea), "Întâlnirea" (1983, regia Sergiu Nicolaescu), "Dreptate în lanţuri" (1984, regia Dan Piţa), "Horea" (1984, regia Mircea Mureşan), "Punct şi de la capăt" (1986, regia Alexa Visarion), "Cuibul de viespi" (1988, regia Horea Popescu), "Flori de gheaţă" (1989, regia Anghel Mora), "Somnul insulei" (1993, regia Mircea Veroiu), "Nopţi de crystal" (1994, regia Tonia Marketaki, producţie Grecia), "Crăciun însângerat" (1996, regia Claudio Nasso, producţie Canada) şi "Craii de Curtea Veche'' (1997, regia Mircea Veroiu).
A apărut în producţii pentru televiziune - "Un august în flăcări" (1975, regia Dan Piţa, Radu Gabrea), "Nimeni nu moare" (1984, regia Constantin Chelba), "Misiunea" (1988, regia Virgil Calotescu), "Ion şi Adriana" (1995, regia Niky Wolkz, producător ZDF Berlin), dar şi în piese de teatru pentru televiziune - "Cei din urmă" după M. Gorki (1975, regia Radu Penciulescu), "Turnul de fildeş" după Camil Petrescu (1980, regia Cornel Todea), "Steaua fără nume" de Mihail Sebastian (1983, regia Eugen Todoran), "Hanul de la răscruce" după Horia Lovinescu (1984, regia Olimpia Arghir), "Bălcescu" după Octav Măgureanu (1985, regia Letiţia Popa).
De asemenea, a interpretat peste 60 de roluri în piese de teatru radiofonic şi a lucrat cu regizori precum Constantin Moruzan, Cristian Munteanu, Dan Puican sau Leonard Popovici. A colaborat la peste 80 de emisiuni de poezie - recitaluri "Eminescu", alături de Valeria Seciu şi Ion Caramitru, arată https://www.ziarulmetropolis.ro/.
Foto: (c)
Actorul Ovidiu Iuliu Moldovan la Gala premiilor UNITER, 2004.
Foto: (c) BOGDAN MARAN/AGERPRES FOTO
I-au fost decernate numeroase premii şi distincţii care i-au răsplătit activitatea teatrală şi cinematografică, între care: medalia Meritul Cultural clasa I "pentru merite în domeniul artei dramatice" (1967); Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor, Categoria D - "Arta Spectacolului" "în semn de apreciere a întregii activităţi şi pentru dăruirea şi talentul interpretativ pus în slujba artei scenice şi a spectacolului" (2004) şi Premiul UNITER pentru întreaga activitate (2004).
Casa memorială a actorului Ovidiu Iuliu Moldovan, din Sărmaşu, judetul Mureş.
Foto: (c) DORINA MATIŞ / AGERPRES FOTO
Ovidiu Iuliu Moldovan a murit la 12 martie 2008, la vârsta de 66 de ani, şi a fost înmormântat în Cimitirul Bellu, pe Aleea Actorilor. Preşedinţia României i-a conferit post-mortem, la 15 martie 2008, Ordinul "Steaua României", în grad de cavaler, "în semn de înaltă apreciere pentru întreaga sa carieră artistică, pusă în slujba scenei şi a filmului din ţara noastră". AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Andreea Preda)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 16 mai
Este a 136-a zi a anului 2025. Au mai rămas 229 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 47 m și apune la 20 h 37 m. Luna nu răsare în această zi. Apune la 07 h 50 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Doina Lecea)
15 mai - Ziua internațională a bujorului, floarea națională a României
Bujorul, decretat din 2022 floare națională a României, este celebrat la mijlocul lunii mai, perioada sa de înflorire, ziua de 15 mai devenind Ziua internațională a bujorului, potrivit informațiilor publicate de Facultatea de Horticultură București din cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, pe site-ul oficial (
A murit actrița Cristina Deleanu (fișă biografică)
Actrița Cristina Deleanu a murit, a anunțat, la 15 mai, realizatoarea de televiziune Marina Almășan. *** Actrița Cristina Deleanu s-a născut la 22 decembrie 1940, la Ploiești. Se mută împreună cu mama sa, la București, unde urmează cursurile primare ale Școlii nr. 33 și studiile liceale la Liceul 'Gheorghe Lazăr'. De
15 mai - Ziua Poliției Militare
La 15 mai 2025 este marcată Ziua Poliției Militare. În 1990, a fost emis Ordinul ministrului Apărării Naționale prin care s-au înființat unitățile și subunitățile de poliție militară din Armata României. Poliția militară este o structură specializată a Statului Major General care desfășoară activități privind disciplina militar
15 mai - Ziua națională a medicului veterinar
La 15 mai 2025 este sărbătorită Ziua națională a medicului veterinar, instituită cu prilejul celui de-al VI-lea Congres Național de Medicină Veterinară (1994), potrivit www.cmvro.ro. În 15 mai 1861, printr-un decret al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, a început să funcționeze Școala de Medicină Ve
15 mai - Ziua internațională a familiei (ONU)
Adunarea Generală a Națiunilor Unite a decis, în 1993, printr-o rezoluție (A/RES/47/237), ca în data de 15 mai a fiecărui an să fie marcată Ziua internațională a familiei (IDF). Această zi oferă o oportunitate de a promova conștientizarea problemelor legate de familii și de a spori cunoștințele despre procesele sociale, economice și demografice care afectează fam
15 mai - Ziua chimiștilor militari
La 15 mai 2025 este marcată Ziua chimiștilor militari sau Ziua trupelor de apărare NBC (Apărare Nucleară, Biologică și Chimică). Marcarea acestei zile face trimitere la înființarea în anul 1923, la nivelul Ministerului de Război, a unui Comitet Consultativ pe probleme privind războiul chimic. În anii Primului Război Mondial (1914-1918) a apăr
15 mai - Ziua națională a pictorului Nicolae Grigorescu
La 15 mai 2025 este marcată Ziua națională a pictorului Nicolae Grigorescu, potrivit Legii 289 din 2021. Eforturile pentru marcarea acestei zile, avansate inițial în cadrul Proiectului de Lege privind declararea zilei de 15 mai ca 'Ziua picturii naționale', au aparținut deputaților PSD Marcel Ciolacu și Alfred Simonis pentru aniversarea la nivel
Prezidențiale2025/ Nicușor Dan, candidat independent (fișă biografică)
Nicușor Dan, candidat independent la alegerile prezidențiale, s-a calificat pentru cel de-al doilea tur de scrutin, care va avea loc pe 18 mai, după ce, în primul tur al alegerilor, organizat pe 4 mai 2025, a obținut 20,99% din voturile exprimate. Nicușor Dan s-a născut la 20 decembrie 1969, la Făgăraș. În liceu, a făcut parte din Lo
Prezidențiale2025/ George Simion, candidat din partea Alianței pentru Unirea Românilor (fișă biografică)
George Simion, candidat din partea Alianței pentru Unirea Românilor la alegerile prezidențiale, s-a calificat pentru cel de-al doilea tur de scrutin, care va avea loc pe 18 mai, după ce, în primul tur al alegerilor, organizat pe 4 mai 2025, a obținut 40,96% din voturile exprimate. George Simion s-a născut la 21 septembrie 1986, la Focșani.
CITATUL ZILEI
'Răbdarea, numai ea, face să înduri mai lesne tot ce nu poți schimba.' - 'Horațiu, către Virgiliu' ('Buna-cuviință oglindită în proverbe și maxime din toată lumea', culese de Gh. Paschia, Editura Albatros, 1970)
Consiliul Afaceri Externe al UE pe tema relațiilor comerciale UE-SUA (15 mai)
Consiliul Afaceri Externe (CAE) al Uniunii Europene (UE), în configurația Comerț, se reunește la 15 mai 2025, la Bruxelles, pe ordinea de zi aflându-se, în principal, o dezbatere de orientare privind relațiile comerciale UE-SUA, informează site-ul https://www.consilium.europa.eu/.
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 15 mai
Ortodoxe Sf. Ier. Iacob Putneanul, mitropolitul Moldovei; Sf. Cuv. Pahomie cel Mare Greco-catolice Sf. cuv. Pahomie cel Mare; Sf. aep. Ahile al Larissei, Taumaturgul Romano-catolice Sf. Isidor Plugarul Sfântul Iacob de la Putna a intrat &
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 15 mai
Este a 135-a zi a anului 2025. Au mai rămas 230 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 48 m și apune la 20 h 36 m. Luna răsare la 23 h 52 m și apune la 06 h 58 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Doina Lecea)
DOCUMENTAR: 70 de ani de la semnarea Tratatului de la Varșovia (14 mai 1955)
Încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial a determinat transformări politice pe continentul european în sfera relațiilor internaționale. Influența sovietică în statele din centrul și estul Europei a reprezentat o îngrijorare profundă pentru Statele Unite ale Americii și pentru țările din Europa occidentală încă de la finalul ră