DOCUMENTAR: 155 de ani de la naşterea pictorului Ştefan Luchian (1 februarie)
Pictorul Ştefan Luchian, supranumit "poetul plastic al florilor", a creat o artă ale cărei principale trăsături sunt simplitatea şi rafinamentul.
Născut la Ştefăneşti, judeţul Botoşani, în ziua de 1 februarie 1868, Ştefan Luchian a urmat cursurile Liceului ''Sf. Sava'' şi pe cele ale Academiei de Arte Frumoase din Bucureşti (1885-1889), frecventând, în paralel, şi clasa de flaut de la Conservatorul bucureştean, potrivit dicţionarului ''Membrii Academiei Române'' (Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, Bucureşti, 2003).
Şi-a continuat apoi, timp de un an, studiile la München, la Academia de Arte Frumoase, precum şi la Academia Julian din Paris (1891-1892), fiind atras îndeosebi de creaţia lui Lacroix şi de cea a lui Courbet. În 1893, a revenit în ţară. Aici a fost nevoit să muncească din greu pentru a se întreţine, realizând panouri pentru vapoare şi zugrăvind biserici.
A organizat, împreună cu alţi artişti, ''Salonul artiştilor independenţi'', în anul 1895, la Bucureşti. A expus, începând cu 1902, la societatea ''Tinerimea artistică'', devenind unul din cei mai apreciaţi pictori în epocă.
Foto: (c) RADU TUTA/AGERPRES FOTO
A evocat Războiul de Independenţă (1877-1878) în picturi de tinereţe, de mici dimensiuni, intitulate ''Roşior'' sau ''Soldaţi atacând''.
Ştefan Luchian a realizat picturile interioare ale Bisericii ''Sf. Alexandru'' din Alexandria, construită la sfârşitul secolului al XIX-lea.
A fost în egală măsură peisagist, portretist, autor de compoziţie şi naturi statice, îndeosebi flori, ridicând acest gen la un înalt nivel de abordare artistică.
Foto: (c) SORIN LUPŞA / AGERPRES FOTO
Dintre operele sale, executate în diverse tehnici şi de o tematică diversă, amintim: peisajele ''Ultima cursă de toamnă'' (1892), ''Margine de crâng'' (1903), ''Marea Neagră la Tuzla'' (1904), ''Sălciile de la Chiajna'' (1906), ''Fântâna de la Brebu'' (1908), ''După ploaie'' (1909), ''Moara de la poduri'' (1909), ''Pe dealul Hinganilor'' (1909), ''Vara'' (1912); portretele ''Safta florăreasa'' (1901), ''Moş Nicolae Cobzarul'' (1906); compoziţiile şi naturile statice ''Dumitriţa'' (1904), ''Părăluţe'' (1907), ''Garoafe'' (1907), ''Flori de tufănică'' (1908), ''Anemone'' (1910), ''Trandafiri'' (1910), ''Maci'' (1910); autoportretele (''Un zugrav'', 1907 etc.).
Lucrarea 'Flori de primăvară'
Foto: (c) LUCIAN TUDOSE/AGERPRES FOTO
Ştefan Luchian a murit la 7 iunie 1916, la Bucureşti. A fost ales, la 28 octombrie 1948, membru post-mortem al Academiei Române.
În 1981, a avut loc premiera filmului biografic "Ştefan Luchian", regizat de Nicolae Mărgineanu. Pelicula prezintă viaţa marelui pictor român. După ce începe viaţa de artist cu mult succes, Ştefan Luchian, interpretat de actorul Ion Caramitru, primeşte o moştenire importantă care îl scapă de grijile materiale. Luchian este şi sportiv, fiind câştigător al primei curse de velocipede pe ruta Giurgiu-Bucureşti. Merge mereu la celebrele "bătăi cu flori" de la Şosea şi este client al cafenelei Fialkovsky, locul de întâlnire al artiştilor vremii.
Curând apar primele semne ale bolii, care îl va duce la paralizie. Merge din ce în ce mai greu, sprijinit în baston. Rămas fără bani, e părăsit de iubită şi de prieteni. Se concentrează asupra picturii, dar mânuieşte tot mai greu pensulele. Picturile lui se bucură de succes, dar curând ajunge să picteze cu penelul legat de mână, pentru că degetele îi paralizaseră. Cu puţin timp înainte de a muri, Luchian primeşte vizita marelui George Enescu, muzicianul venind să-i cânte la vioară.
Din distribuţia filmului fac parte mari actori, precum Răzvan Vasilescu, Victor Rebengiuc, Adrian Pintea, Maria Ploae, George Constantin, Florin Călinescu.
Filmul "Ştefan Luchian" a fost distins cu Premiul pentru imagine al Festivalului ACIN (1981), Premiul pentru imagine şi Premiul special al juriului pentru interpretare masculină al Festivalului de la Costineşti (1981), Premiul CIDALC al Festivalului de la Karlovy Vary (1982), scrie site-ul cinemaraton.ro.
În ziua de 28 iunie 2016, Biblioteca Academiei Române a vernisat expoziţia "Ştefan Luchian - Desenator", comemorând astfel centenarul morţii artistului. În aceeaşi zi, Secţia de arte, arhitectură şi audiovizual, împreună cu Institutul de Istoria Artei "George Oprescu" din cadrul Academiei Române, în colaborare cu Universitatea de Arte Bucureşti, a organizat Conferinţa Naţională "Ştefan Luchian şi epoca sa", potrivit acad.ro.
La 26 februarie 2018, Banca Naţională a României a lansat în circuitul numismatic o monedă din argint cu tema "150 de ani de la naşterea lui Ştefan Luchian". Aversul monedei redă o compoziţie care prezintă imaginile a două lucrări ale pictorului Ştefan Luchian: în prim-plan, pe şevalet, "Anemone", iar în plan secund "Fântâna de la Brebu"; inscripţia în arc de cerc "ROMANIA", stema României, valoarea nominală "10 LEI" şi anul de emisiune "2018". Reversul monedei prezintă autoportretul lui Ştefan Luchian, inscripţia "STEFAN LUCHIAN" şi anii între care a trăit pictorul, "1868 - 1916".
La 23 aprilie 2021, a fost inaugurat singurul muzeu din România dedicat pictorului Ştefan Luchian, în localitatea natală a artistului, arată visitbotosani.ro. Muzeul funcţionează într-o clădire recent reabilitată în baza unui proiect cu finanţare de la bugetul judeţului şi a fost redeschis după aproape 25 de ani de la închiderea sa, ca urmare a stării avansate de degradare a imobilului.
Expoziţia de bază cuprinde piese de artă plastică şi de sculptură din colecţiile Muzeului Judeţean, conturând expoziţia intitulată "Artişti pentru Luchian", dar şi bunuri culturale aparţinând familiei pictorului, donate de Fundaţia "Ştefan Luchian", care formează "Camera - atelier a lui Ştefan Luchian".
Muzeul 'Ştefan Luchian' din Ştefăneşti.
Foto: (c) CRISTIAN LUPAŞCU/AGERPRES FOTO
Cu prilejul sărbătoririi a 155 de ani de la naşterea artistului, Muzeul Judeţean Botoşani, Secţia de Artă Plastică - Etnografie organizează o serie de activităţi în cadrul proiectului educaţional interşcolar "Ştefan Luchian în versuri, ştiinţă şi culoare". Programul cultural se desfăşoară la Muzeul "Ştefan Luchian" din Ştefăneşti, în zilele de 29 ianuarie şi 1 februarie 2023. AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Andreea Preda)
Sursa foto din deschidere: historia.ro
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Consiliul Afaceri Generale al UE; pe agendă, programul pe 18 luni sau articolul 7 (16 iunie)
Consiliul Afaceri Generale (CAG) al Uniunii Europene (UE) se reunește la 16 iunie, la Luxemburg, pe ordinea de zi aflându-se programul pe 18 luni al Uniunii, procedura pe articolul 7 cu privire la Ucraina, Cadrul Financiar Multianual (CFM), pregătirea pentru Consiliul European de vară etc, informează site-ul consiliu
16 iunie - Ziua internațională a remiterilor familiale (ONU)
Cu ocazia Zilei internaționale a remiterilor familiale 2026, desfășurată sub tema 'Remittances for rural resilience, entrepreneurship and employment', ONU lansează un apel la acțiune pentru instituțiile publice, sectorul privat și societatea civilă, pentru a concentra eforturile colective asupra modului în care remiterile familiale pot fi mai bine susținute, pe
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 16 iunie
Ortodoxe Sf. Ier. Martir Neofit Cretanul, mitropolitul Țării Românești; Sf. Ier. Tihon, episcopul Amatundei Greco-catolice Sf. Tihon al Amatuntei Ciprului Romano-catolice Ss. Benone, ep.; Iudita, văduvă, m. Mitropolitului Țării Românești Ne
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 16 iunie
Este a 167-a zi a anului 2026. Au mai rămas 198 zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 31 m și apune la 21 h 02 m. Luna răsare la 06 h 23 m și apune la 22 h 53 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Cântăreața de jazz Ella Fitzgerald
Ella Fitzgerald a fost cea mai populară cântăreață de jazz din Statele Unite timp de mai bine de jumătate de secol, fiind supranumită 'Prima doamnă a muzicii', potrivit site-ului oficial al artistei www.ellafitzgerald.com. A fost recompensată în timpul vieții cu 13 premii Grammy și vândut peste 40 de milioane de albume . Putea să c&ac
15 iunie - Ziua internațională a energiei eoliene
Ziua internațională a energiei eoliene se marchează la 15 iunie, cu scopul de a promova acest tip de energie, puterea și posibilitățile pe care le deține și rolul acesteia în reducerea poluării cauzate de obținerea energiei prin arderea combustibililor fosili. Energia eoliană este acum una dintre cele mai ieftine forme de generare a energiei în mul
15 iunie - Ziua mondială a conștientizării abuzului față de vârstnici (ONU)
Ziua mondială de conștientizare a abuzului față de vârstnici este marcată, anual, la 15 iunie, potrivit www.un.org. A fost instituită de Adunarea Generală a ONU în 2011, la inițiativa Rețelei internaționale pentru prevenirea abuzului asupra vârstnicilor, care a lansat-o în 2006. Scopul pri
15 iunie - Ziua Națională a Memoriei Victimelor Mineriadei din 13-15 iunie 1990 și a Represiunii Antidemocratice
Pe 15 iunie 2026 este marcată, pentru prima dată, Ziua Națională a Memoriei Victimelor Mineriadei din 13-15 iunie 1990 și a Represiunii Antidemocratice, cu scopul de a cinsti memoria victimelor represiunii violente din iunie 1990, de a promova educația civică și de a preveni repetarea atrocităților. Ziua a fost instituită prin Legea nr. 93 din 10 iunie 2026, potrivit
Consiliul Afaceri Externe al UE privind Ucraina, Orientul Mijlociu, relațiile UE-China (15 iunie)
Consiliul Afaceri Externe (CAE) al Uniunii Europene se reunește la 15 iunie 2026, la Luxemburg, pentru a discuta pe teme precum Ucraina, Orientul Mijlociu, relațiile UE-China, informează site-ul consilium.europa.eu/. Miniștrii de externe din UE vor avea discuții despre războiul din Ucraina, după un schi
15 iunie - Ziua Banatului Montan
În fiecare an, pe 15 iunie, începând din 2025, este marcată Ziua Banatului Montan, instituită prin Legea nr.60/2025, potrivit https://www.cdep.ro/. Cu acest prilej, în jurul acestei date, sunt organizate o serie de evenimente. Ciclova-Montană găzduiește pe 13 iunie, un eveniment dedicat
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 15 iunie
Ortodoxe Sf. Proroc Amos; Sf. Mc. Isihie; Fericiții Ieronim și Augustin Greco-catolice Sf. pf. Amos; Sf. Ieronim Romano-catolice Ss. Amos, profet; Abraham, călug. Sfântul Proroc Amos este pomenit în calendarul creștin ortodox în ziua
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 15 iunie
Este a 166-a zi a anului 2026. Au mai rămas 199 zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 31 m și apune la 21 h 02 m. Luna răsare la 05 h 10 m și apune la 22 h 00 m. Lună nouă la 05 h 54 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru, editor online: Gabriela Badea)
PERSONALITATEA ZILEI: Jorge Luis Borges, considerat cel mai important scriitor latino-american
Considerat cel mai important scriitor latino-american, ce a revoluționat literatura sud-americană a secolului trecut, opera lui Borges a schimbat felul în care a fost înțeleasă literatura modernă. În centrul scrisului său se află teme precum infinitul, timpul, memoria, visul, identitatea, labirintul și cartea privită ca univers în sine.
Adrian Veștea, desemnat premier de președintele Nicușor Dan (fișă biografică)
Președintele Nicușor Dan a anunțat, la 14 iunie 2026, că îl propune pentru funcția de premier pe Adrian Veștea, după ce Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat în dimineața aceste
Președintele SUA, Donald Trump, împlinește 80 de ani (14 iunie)
Donald Trump, cel de-al 47-lea președinte al Statelor Unite, s-a născut la 14 iunie 1946, în Queens, New York. Fiul lui Fred Trump, un bogat investitor imobiliar stabilit în New York City, Donald Trump a absolvit New York Military Academy (NYMA) din New York (1964) și Școala de Business Wharton a Universității Pennsylvania (1968). După terminarea studiilor, s-a a