DOCUMENTAR: 155 de ani de la naşterea pictorului Ştefan Luchian (1 februarie)
Pictorul Ştefan Luchian, supranumit "poetul plastic al florilor", a creat o artă ale cărei principale trăsături sunt simplitatea şi rafinamentul.
Născut la Ştefăneşti, judeţul Botoşani, în ziua de 1 februarie 1868, Ştefan Luchian a urmat cursurile Liceului ''Sf. Sava'' şi pe cele ale Academiei de Arte Frumoase din Bucureşti (1885-1889), frecventând, în paralel, şi clasa de flaut de la Conservatorul bucureştean, potrivit dicţionarului ''Membrii Academiei Române'' (Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, Bucureşti, 2003).
Şi-a continuat apoi, timp de un an, studiile la München, la Academia de Arte Frumoase, precum şi la Academia Julian din Paris (1891-1892), fiind atras îndeosebi de creaţia lui Lacroix şi de cea a lui Courbet. În 1893, a revenit în ţară. Aici a fost nevoit să muncească din greu pentru a se întreţine, realizând panouri pentru vapoare şi zugrăvind biserici.
A organizat, împreună cu alţi artişti, ''Salonul artiştilor independenţi'', în anul 1895, la Bucureşti. A expus, începând cu 1902, la societatea ''Tinerimea artistică'', devenind unul din cei mai apreciaţi pictori în epocă.
Foto: (c) RADU TUTA/AGERPRES FOTO
A evocat Războiul de Independenţă (1877-1878) în picturi de tinereţe, de mici dimensiuni, intitulate ''Roşior'' sau ''Soldaţi atacând''.
Ştefan Luchian a realizat picturile interioare ale Bisericii ''Sf. Alexandru'' din Alexandria, construită la sfârşitul secolului al XIX-lea.
A fost în egală măsură peisagist, portretist, autor de compoziţie şi naturi statice, îndeosebi flori, ridicând acest gen la un înalt nivel de abordare artistică.
Foto: (c) SORIN LUPŞA / AGERPRES FOTO
Dintre operele sale, executate în diverse tehnici şi de o tematică diversă, amintim: peisajele ''Ultima cursă de toamnă'' (1892), ''Margine de crâng'' (1903), ''Marea Neagră la Tuzla'' (1904), ''Sălciile de la Chiajna'' (1906), ''Fântâna de la Brebu'' (1908), ''După ploaie'' (1909), ''Moara de la poduri'' (1909), ''Pe dealul Hinganilor'' (1909), ''Vara'' (1912); portretele ''Safta florăreasa'' (1901), ''Moş Nicolae Cobzarul'' (1906); compoziţiile şi naturile statice ''Dumitriţa'' (1904), ''Părăluţe'' (1907), ''Garoafe'' (1907), ''Flori de tufănică'' (1908), ''Anemone'' (1910), ''Trandafiri'' (1910), ''Maci'' (1910); autoportretele (''Un zugrav'', 1907 etc.).
Lucrarea 'Flori de primăvară'
Foto: (c) LUCIAN TUDOSE/AGERPRES FOTO
Ştefan Luchian a murit la 7 iunie 1916, la Bucureşti. A fost ales, la 28 octombrie 1948, membru post-mortem al Academiei Române.
În 1981, a avut loc premiera filmului biografic "Ştefan Luchian", regizat de Nicolae Mărgineanu. Pelicula prezintă viaţa marelui pictor român. După ce începe viaţa de artist cu mult succes, Ştefan Luchian, interpretat de actorul Ion Caramitru, primeşte o moştenire importantă care îl scapă de grijile materiale. Luchian este şi sportiv, fiind câştigător al primei curse de velocipede pe ruta Giurgiu-Bucureşti. Merge mereu la celebrele "bătăi cu flori" de la Şosea şi este client al cafenelei Fialkovsky, locul de întâlnire al artiştilor vremii.
Curând apar primele semne ale bolii, care îl va duce la paralizie. Merge din ce în ce mai greu, sprijinit în baston. Rămas fără bani, e părăsit de iubită şi de prieteni. Se concentrează asupra picturii, dar mânuieşte tot mai greu pensulele. Picturile lui se bucură de succes, dar curând ajunge să picteze cu penelul legat de mână, pentru că degetele îi paralizaseră. Cu puţin timp înainte de a muri, Luchian primeşte vizita marelui George Enescu, muzicianul venind să-i cânte la vioară.
Din distribuţia filmului fac parte mari actori, precum Răzvan Vasilescu, Victor Rebengiuc, Adrian Pintea, Maria Ploae, George Constantin, Florin Călinescu.
Filmul "Ştefan Luchian" a fost distins cu Premiul pentru imagine al Festivalului ACIN (1981), Premiul pentru imagine şi Premiul special al juriului pentru interpretare masculină al Festivalului de la Costineşti (1981), Premiul CIDALC al Festivalului de la Karlovy Vary (1982), scrie site-ul cinemaraton.ro.
În ziua de 28 iunie 2016, Biblioteca Academiei Române a vernisat expoziţia "Ştefan Luchian - Desenator", comemorând astfel centenarul morţii artistului. În aceeaşi zi, Secţia de arte, arhitectură şi audiovizual, împreună cu Institutul de Istoria Artei "George Oprescu" din cadrul Academiei Române, în colaborare cu Universitatea de Arte Bucureşti, a organizat Conferinţa Naţională "Ştefan Luchian şi epoca sa", potrivit acad.ro.
La 26 februarie 2018, Banca Naţională a României a lansat în circuitul numismatic o monedă din argint cu tema "150 de ani de la naşterea lui Ştefan Luchian". Aversul monedei redă o compoziţie care prezintă imaginile a două lucrări ale pictorului Ştefan Luchian: în prim-plan, pe şevalet, "Anemone", iar în plan secund "Fântâna de la Brebu"; inscripţia în arc de cerc "ROMANIA", stema României, valoarea nominală "10 LEI" şi anul de emisiune "2018". Reversul monedei prezintă autoportretul lui Ştefan Luchian, inscripţia "STEFAN LUCHIAN" şi anii între care a trăit pictorul, "1868 - 1916".
La 23 aprilie 2021, a fost inaugurat singurul muzeu din România dedicat pictorului Ştefan Luchian, în localitatea natală a artistului, arată visitbotosani.ro. Muzeul funcţionează într-o clădire recent reabilitată în baza unui proiect cu finanţare de la bugetul judeţului şi a fost redeschis după aproape 25 de ani de la închiderea sa, ca urmare a stării avansate de degradare a imobilului.
Expoziţia de bază cuprinde piese de artă plastică şi de sculptură din colecţiile Muzeului Judeţean, conturând expoziţia intitulată "Artişti pentru Luchian", dar şi bunuri culturale aparţinând familiei pictorului, donate de Fundaţia "Ştefan Luchian", care formează "Camera - atelier a lui Ştefan Luchian".
Muzeul 'Ştefan Luchian' din Ştefăneşti.
Foto: (c) CRISTIAN LUPAŞCU/AGERPRES FOTO
Cu prilejul sărbătoririi a 155 de ani de la naşterea artistului, Muzeul Judeţean Botoşani, Secţia de Artă Plastică - Etnografie organizează o serie de activităţi în cadrul proiectului educaţional interşcolar "Ştefan Luchian în versuri, ştiinţă şi culoare". Programul cultural se desfăşoară la Muzeul "Ştefan Luchian" din Ştefăneşti, în zilele de 29 ianuarie şi 1 februarie 2023. AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Andreea Preda)
Sursa foto din deschidere: historia.ro
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
CITATUL ZILEI
'Nu poți pretinde altora să aibă sentimentul datoriei până nu-ți cunoști propriile tale obligații.' (F. Wedekind) ('Reflecții și maxime', Editura Științifică și Enciclopedică, 1989)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 27 iulie
Ortodoxe Sf. Mare Mc. și Tămăduitor Pantelimon; Sf. Cuv. Antuza Duminica a 7-a după Rusalii Greco-catolice Duminica 7 dR. Sf. m. Pantelimon, doctor fără plată Romano-catolice Duminica a 17-a de peste an Ss. Pantelimon, medic m.; Natalia și îns., m.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 27 iulie
Este a 208-a zi a anului 2025. Au mai rămas 157 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 57 m și apune la 20 h 46 m. Luna răsare la 08 h 41 m și apune la 22 h 18 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu)
PERSONALITATEA ZILEI: Psihanalistul Carl Gustav Jung
Carl Gustav Jung, reprezentant al psihanalizei și al psihologiei analitice, ce a influențat în profunzime aproape toate aspectele culturii moderne, incluzând medicina, religia, filosofia, literatura, arta și, desigur, psihanaliza - domeniul în permanentă evoluție -, s-a născut la 26 iulie 1875, la Kesswil, în cantonul elvețian din Thurgau, scrie autoa
DOCUMENTAR: Actrița Helen Mirren împlinește 80 de ani (26 iulie)
Actrița Helen Mirren, cu o carieră ce cuprinde atât scena de teatru, cât și marele ecran și televiziunea, s-a născut la 26 iulie 1945, la Londra. De-a lungul carierei a câștigat numeroase premii pentru interpretările impresionante, inclusiv un premiu Oscar pentru rolul principal din producția 'The Queen', în 2007. Numele actrițe
Conferința mondială și reuniunea la nivel înalt privind inteligența artificială, la Shanghai (26-29 iulie)
La 26 iulie, la Shanghai, la World Expo Exhibition & Convention Center, începe timp de trei zile conferința mondială și reuniunea la nivel înalt privind inteligența artificială (WAIC), unul dintre cele mai mari evenimente de profil la nivel internațional care își propune să promoveze avansul tehnologic, accelerarea industrială, cooperarea internațională
26 iulie - Ziua Arhivelor Militare
În fiecare an, la 26 iulie este marcată Ziua Arhivelor Militare. Încă de la înființarea Armatei Române moderne s-au evidențiat demersuri incipiente privind depozitarea și păstrarea documentelor militare. În 1867, Depozitul General de Război a fost însărcinat să strângă materiale documentare în vederea scrierii is
CITATUL ZILEI
'Lașul nu luptă: numai provoacă. Nu mi-e frică decât de lași.' (H. de Montherlant) ('Reflecții și maxime', Editura Științifică și Enciclopedică, 1989)
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 26 iulie
Ortodoxe Sf. Cuv. Ioanichie cel Nou de la Muscel; Sf. Sfințit Mc. Ermolae; Sf. Mc. Paraschevi din Roma Greco-catolice Sf. m. Ermolau, Ermip și Ermocrat; Sf. m. Paraschiva Romano-catolice Ss. Ioachim și Ana; Bartolomea Capitanio, călug. Sfântul Cu
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 26 iulie
Este a 207-a zi a anului 2025. Au mai rămas 158 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 56 m și apune la 20 h 48 m. Luna răsare la 07 h 28 m și apune la 21 h 58 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu)
Retrospectiva evenimentelor interne 21-25 iulie 2025
Vizita oficială a președintelui Nicușor Dan în Austria, vizita oficială la Chișinău a ministrului Afacerilor Externe, Oana Țoiu, precum și cina de lucru a premierilor României și Ungariei la Palatul Victoria sunt câteva dintre cele mai relevante evenimente pentru actualitatea internă în intervalul 21-25 iulie 2025.
Săptămâna europeană 21-25 iulie 2025
Liderii Uniunii Europene și ai Japoniei s-au întâlnit la Tokyo, cu prilejul celui de-al 30-lea summit între cele două părți. La Beijing, a avut loc cea de-a 25-a reuniune nivel înalt între Uniunea Europeană și China. Comisia Europeană a adoptat foaia de parcurs și acțiunile de referință care vor fi implementate până în 2027 p
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* Între zilele de 25 și 27 iulie, se desfășoară Festivalul Sighișoara Medievală, ajuns la ediția aniversară cu numărul XXX. Programul evenimentului include parade cu domnițe și cavaleri, spectacole interactive, muzică medievală, dansuri și ateliere pentru toate vârstele. Pe scena amplasată în Piața Cetății vor urca artiști pr
Cea de-a XXX-a ediție a Festivalului Sighișoara Medievală (25-27 iulie)
Între zilele de 25 și 27 iulie 2025, se derulează cea de-a XXX-a ediție a Festivalului Sighișoara Medievală. Programul include parade solemne de domnițe și cavaleri, dansuri exuberante, muzică medievală și concerte folk, potrivit primariasighisoara.ro. 'În Cetatea Sighișoarei, timp de t
25 iulie - Ziua Mondială de Prevenire a Înecului (ONU)
Ziua Mondială de Prevenire a Înecului (World Drowning Prevention Day), declarată în aprilie 2021 prin rezoluția A/RES/75/273 a Adunării Generale, este organizată anual la 25 iulie. Acest eveniment global reprezintă o bună oportunitate de a evidenția impactul tragic și profund al înecului asupra familiilor și comunităților și de a oferi soluții salvatoare pe