Liderii Uniunii Europene și ai Japoniei s-au întâlnit la Tokyo, cu prilejul celui de-al 30-lea summit între cele două părți. La Beijing, a avut loc cea de-a 25-a reuniune nivel înalt între Uniunea Europeană și China. Comisia Europeană a adoptat foaia de parcurs și acțiunile de referință care vor fi implementate până în 2027 pentru a pune bazele unei viitoare piețe europene de 'credite pentru natură'. Comisia Europeană s-a declarat 'profund preocupată' de 'regresul grav' al Ucrainei în materie de luptă împotriva corupției, după votul deputaților ucraineni privind funcționarea a două instituții naționale anticorupție. Reprezentanții guvernelor Uniunii Europene l-au numit pe Alexander Kornezov (Bulgaria) judecător în cadrul Curții de Justiție. Acestea sunt câteva dintre cele mai importante teme care au vizat activitatea instituțiilor Uniunii Europene în perioada 21-25 iulie 2025.


Consiliul
Liderii Uniunii Europene și ai Japoniei au convenit, la 23 iulie, cu prilejul celui de-al 30-lea summit între cele două părți, asupra unor noi inițiative pentru întărirea cooperării în materie de securitate economică, apărare și comerț, în contextul incertitudinii asupra politicilor SUA privind taxele vamale și a creșterii influenței economice și a puterii militare a Chinei, conform agenției Kyodo.
Prim-ministrul japonez Shigeru Ishiba, președintele Consiliului European, Antonio Costa, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au transmis, într-o declarație comună emisă după summitul de la Tokyo, că vor lansa o 'Alianță Japonia - UE pentru competitivitate', care are drept scop cooperarea în domeniul asigurării securității economice și stimularea industriilor celor două părți. Liderii s-au angajat să extindă Dialogul economic la nivel înalt între UE și Japonia care se desfășoară la nivel ministerial pentru a-și alinia mai bine strategiile în contextul în care fac eforturi pentru a-și consolida lanțurile de aprovizionare cu materiale-cheie.


Grecia, țară membră a Uniunii Europene, a avertizat, la 23 iulie, statul vecin Turcia, care nu face parte din blocul comunitar, că i-ar putea bloca accesul la fondul european pentru finanțarea achizițiilor militare SAFE (Security Action for Europe), dacă nu garantează că armele pe care le-ar achiziționa cu împrumuturile din acest fond nu vor avea ca destinație folosirea lor într-un eventual atac asupra Greciei, conform AFP. Premierul grec Kyriakos Mitsotakis a declarat, la 23 iulie, că țara sa nu va permite Turciei să participe la inițiativa SAFE a Uniunii Europene dacă această țară continuă să amenințe Grecia și să-i conteste acesteia suveranitatea în Marea Egee.
'Este nevoie de unanimitate (în rândul statelor UE) pentru ca o țară terță să înceapă negocierile' în vederea participării la programul SAFE, a subliniat premierul Mitsotakis, făcând astfel aluzie la un posibil veto al Greciei împotriva includerii Turciei în acest program. Inițiativa SAFE constă în punerea la dispoziție a unor împrumuturi de 150 de miliarde de euro pentru investiții și achiziții militare realizate de state membre ale UE și de state terțe eligibile pentru a lua parte la acest program.


La 24 iulie, la Beijing, a avut loc cea de-a 25-a reuniune la nivel înalt între Uniunea Europeană și China, la care au participat președintele Consiliului European, Antonio Costa, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, însoțiți de înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas, care s-au întâlnit cu președintele chinez Xi Jinping și ulterior cu premierul țării gazdă, Li Qiang, potrivit unui comunicat al Consiliului. Acest summit a marcat a 50-a aniversare a stabilirii relațiilor diplomatice între Uniunea Europeană și Republica Populară Chineză.

Președintele chinez Xi Jinping le-a transmis liderilor UE că Beijingul și Bruxellesul trebuie să consolideze încrederea reciprocă, iar președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut 'soluții reale' pentru relațiile bilaterale aflate într-un 'moment crucial', conform AFP. La rândul său, premierul chinez Li a specificat că relațiile țării sale cu UE trebuie să fie definite corect ca parteneriat, iar cooperarea trebuie să fie nota dominantă, potrivit agenției Xinhua.

Potrivit comunicatului Consiliului, summitul 'a fost o oportunitate pentru lideri de a discuta relația bilaterală în toate aspectele, precum și provocările globale și geopolitice. UE a subliniat importanța pe care o acordă în continuare acestei relații și și-a reiterat angajamentul de a aprofunda dialogul cu China și de a întări cooperarea pentru a răspunde provocărilor globale comune, cum ar fi schimbările climatice. UE a insistat că aprofundarea angajamentului trebuie să conducă la progrese concrete pe probleme de interes comun și la o colaborare mai productivă pentru o relație economică echilibrată și reciproc avantajoasă, bazată pe echitate și reciprocitate. Liderii au convenit că UE și China împărtășesc responsabilitatea de a susține ordinea internațională bazată pe reguli și de a aborda provocările globale. Ei și-au reiterat angajamentul de a colabora pentru a apăra multilateralismul.'

În calitate de copreședinte al summitului, alături de oficialii Uniunii Europene, Costa și Ursula von der Leyen, în Marea Sală a Poporului din Beijing, Li a apreciat că, în cei 50 de ani de relații diplomatice, legăturile între China și Uniunea Europeană s-au dezvoltat în general constant, cu rezultate benefice tangibile pentru popoarele respective.

Prim-ministrul a afirmat că istoria demonstrează de multe ori că respectul, înțelegerea și deschiderea reciproce duc la o cooperare fără probleme în avantajul ambelor părți, în timp ce distanțarea și perturbările în relații blochează cooperarea și îi afectează pe cei implicați.

Li a subliniat că UE și China au interese comune extinse și nu au niciun conflict fundamental. 'În această situație internațională schimbătoare și turbulentă, este cu atât mai important pentru China și UE, două forțe majore și două piețe majore ale lumii, să se angajeze într-o cooperare strânsă', a mai spus oficialul chinez, adăugând că aceasta nu este doar opțiunea naturală pentru dezvoltarea celor două părți, ci și o aliniere cu așteptările comunității internaționale, potrivit Xinhua.


Comisia Europeană
La 23 iulie, Comisia Europeană a adoptat foaia de parcurs și opt acțiuni de referință care vor fi implementate până în 2027 pentru a pune bazele unei viitoare piețe europene de 'credite pentru natură', prin avansarea unor instrumente care vor fi stimulente pentru cei care protejează mediul și care au ca scop creșterea investițiilor private în tranziția verde, conform agenției ANSA. Comunicarea adoptată de Comisie estimează că finanțarea necesară pentru biodiversitate este de 65 miliarde de euro anual. Foaia de parcurs debutează anul acesta prin crearea unui grup de experți care va îndruma dezvoltarea tehnică și legată de reglementări, contribuind la definirea criteriilor, a metodologiilor și a mecanismelor de guvernanță pentru aceste piețe verzi. Experții vor fi selectați după data de 10 septembrie. Comisia Europeană va evalua, de asemenea, cererea și oferta de credite pentru natură și va desemna până în 2027 un proiect pilot comun finanțat din fondurile existente ale UE.

La 22 iulie, Comisia Europeană s-a declarat 'profund preocupată' de 'regresul grav' al Ucrainei în materie de luptă împotriva corupției, după un vot al deputaților ucraineni care anulează independența a două instituții anticorupție, conform AFP și Reuters. 'Sunt profund preocupată de votul de astăzi din Rada', a postat pe platforma X comisarul european pentru extindere, Marta Kos. 'Anularea unor măsuri cheie care protejau independența Biroului național anticorupție reprezintă un regres grav', a mai transmis Marta Kos. Respectarea 'statului de drept rămâne în centrul negocierilor de aderare' a Ucrainei la UE, a adăugat Marta Kos. Parlamentul Ucrainei a votat la data de 22 iulie (263 de voturi pentru, 13 împotrivă și 13 abțineri ) în favoarea subordonării activităților Biroului național anticorupție și Parchetului anticorupție (SAPO) procurorului general, subordonat la rândul său președintelui.


Curtea de Justiție a Uniunii Europene
Reprezentanții guvernelor statelor membre ale Uniunii Europene l-au numit, la 23 iulie, pe Alexander Kornezov (Bulgaria) judecător în cadrul Curții de Justiție pentru un mandat care se încheie la 6 octombrie 2030, potrivit unui comunicat transmis pe portalul consilium.europa.eu. Această numire face parte din reînnoirea parțială a componenței Curții de Justiție, având în vedere că mandatele a 13 judecători au expirat la 6 octombrie 2024. Decizia va intra în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.


Reporteri Fără Frontiere
Organizația Reporteri fără Frontiere face apel la o 'trezire europeană' în fața 'amenințărilor' la adresa audiovizualului public din Europa, sugerând, în special, impozitarea platformelor digitale pentru finanțarea acestuia, potrivit unui raport publicat la 21 iulie, conform AFP. 'Alegerea lui Donald Trump și suprimarea anunțată a audiovizualului extern american au evidențiat ofensiva condusă de o serie de forțe politice împotriva posturilor publice de radio și televiziune din întreaga Europă', afirmă directorul general al RSF, Thibaut Bruttin, în preambulul raportului. 'Preluarea, tăierea finanțărilor și chiar desființarea acestora devin puncte frecvente pe ordinea de zi', a mai subliniat Thibaut Bruttin. Organizația Reporteri fără Frontiere a salutat măsura care va intra în vigoare, la 8 august, stipulată într-un articol din Legea europeană privind libertatea mass-media care impune obligații statelor membre în ceea ce privește independența editorială și finanțarea audiovizualului public. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Ruxandra Bratu)