În fiecare an, începând din 2011, la 15 ianuarie este marcată Ziua Culturii Naţionale, data aleasă fiind aceea a naşterii poetului naţional al românilor, Mihai Eminescu (1850-1889).

Camera Deputaţilor a adoptat, la 16 noiembrie 2010, un proiect de lege prin care ziua de naştere a lui Mihai Eminescu a devenit Ziua Culturii Naţionale, actul normativ întrunind 175 de voturi favorabile, unul împotrivă şi două abţineri.

Proiectul a fost iniţiat de 50 de deputaţi şi senatori PSD şi de liberalul Mircea Diaconu, care a semnat această iniţiativă. În expunerea de motive a iniţiatorilor se arăta: ''Ziua Culturii Naţionale va fi, în viziunea noastră, o zi în care nu numai celebrăm un mare creator, dar şi o zi de reflecţie asupra culturii române, în genere, şi a proiectelor culturale de interes naţional''.

Decretul pentru promulgarea Legii privind declararea zilei de 15 ianuarie ca fiind Ziua Culturii Naţionale a fost semnat la 6 decembrie 2010, iar Legea nr. 238 din 7 decembrie 2010 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 831 din 13 decembrie 2010.

Ziua Culturii Naţionale este marcată şi în alte ţări europene, cu acest prilej fiind omagiaţi oameni de cultură remarcabili, reprezentativi pentru fiecare stat în parte. În Spania, Ziua Culturii este marcată la data morţii scriitorului Miguel de Cervantes, iar în Portugalia, în ziua în care s-a născut poetul Luis de Camoes. Ziua de naştere a lui Mihai Eminescu a devenit Ziua Culturii Naţionale şi în Republica Moldova, în urma hotărârii autorităţilor acestei ţări.

Poeţi, prozatori, critici literari vorbind despre Eminescu

* Geo Bogza - ''El e cel care a spus că teiul e sfânt. El e cel al cărui nume nu se cade să fie luat în deşert. (...) El e cel care oricâte desnădejdi ne-ar încerca ne dă temeiuri ca totuşi să nu desnădăjduim.'' (https://www.radioromaniacultural.ro/)

* Lucian Blaga, vorbind despre "Ideea Eminescu" - ''Ea este pentru noi, pentru neamul nostru, o idee forţă. Nu ştiu în ce măsură izbutim să o facem să devină idee forţă. Pentru creşterea noastră intelectuală, pentru devenirea noastră spirituală, este o idee esenţială.'' (volumul ''Spaţiul mioritic'', Editura Humanitas, 1994)

* Tudor Arghezi, în poezia ''Inscripţie pe amfora LUI'' - ''Păşiţi încet, cu grijă tăcută, feţii mei,/ Să nu-i călcaţi nici umbra, nici florile de tei,/ Cel mai chemat s-aline, din toţi, şi cel mai teafăr/ Şi-a înmuiat condeiul de-a dreptul în luceafăr.'' (poezie scrisă în 12 mai 1964, volumul "Silabe", Editura pentru Literatură, 1965)

* Dan C. Mihăilescu - "Pentru a fi oneşti şi autentici, când vorbim despre Eminescu, trebuie mai întâi să-l recitim. (...) Un student român la Viena şi Berlin, care ştia germana şi franceza, voia să absoarbă istoria religiilor, astronomie, filosofie, fizică, etnopsihologie, geopolitică, să facă simultan metafizică şi gazetărie angajată. Un suflet romantic dedat armoniei universale, dar pe care malaxorul politicianismului valah l-a spulberat întru nimicnicia firii sale. Ce lecţie mai sublimă şi mai tristă, totodată, de românitate se poate închipui?'' (https://www.cnr-unesco.ro/)

* Adrian Păunescu, în poezia "Dor de Eminescu" (pusă pe note de Alexandru Zărnescu şi devenind, astfel, unul dintre cântecele-emblemă ale Cenaclului Flacăra) - ''Într-o lume relativă/ Ce-a făcut şi-a desfăcut/ Eminescu-i remuşcarea/ Dorului de absolut/ Dacă unu şi cu unu/ Nu mai vor să facă doi/ Eminescu este chipul/ Infinitului din noi./ Fără el oricare lucru/ Şi-ar urma cărarea sa/ Fără el chiar steaua noastră/ Dintre stele ar cădea/ Pe pământul vechii Dacii/ Când mai mare, când mai mic/ Dacă n-ar fi Eminescu/ Viaţa nu ne-ar fi nimic./ El Moldovei îi e fiul/ Şi Munteniei nepot/ L-a-nfiat întreg Ardealul/ Eminescu-i peste tot./ Într-o lume relativă/ Mai avem un nume sfânt/ Eminescu-i România/ Tăinuită în cuvânt.'' (https://www.carpati.org/)

* Grigore Vieru, în poezia "Eminescu" (pusă pe note de Ioan Aldea Teodorovici) - "La zidirea Soarelui, se ştie,/ Cerul a muncit o veşnicie/ Noi, muncind întocmai, ne-am ales cu/ Ne-am ales cu domnul Eminescu./ Domnul cel de pasăre măiastră, Domnul cel de nemurirea noastră - Eminescu.'' (https://poetii-nostri.ro/)

* Eugen Simion, în 2014, la marcarea a 125 de ani de la moartea marelui poet: "Românii se simt bine cu Eminescu, se întorc la acesta. Ne întoarcem într-o etapă a vieţii noastre citind poezia lui Mihai Eminescu. (...) Cei care se supără pe poporul român, se supără pe Eminescu. Este şi aceasta o dovadă că este un poet care ne exprimă. Şi ne regăsim nu numai în poezia lui, ci şi în proza lui, o proză romantică. Ne regăsim în articole politice. Ce greşeală fac unii când contestă articolele politice ale lui Eminescu!" (https://jurnalspiritual.eu/)

***

Mihai Eminescu s-a născut la 15 ianuarie 1850, la Botoşani. "Poetul nepereche" a fost şi prozator, dramaturg şi jurnalist, iar critica literară postumă l-a catalogat drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. Având o bună educaţie filosofică, opera sa poetică a fost influenţată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică - de la Heraclit la Platon, dar şi de marile sisteme de gândire ale romantismului - de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant, precum şi de cele ale lui Georg Wilhelm Friedrich Hegel.

Casa memorială Mihai Eminescu, Ipoteşti, judeţul Botoşani, 22 ianuarie 1988.

Foto: (c) MIHAI ALEXE/Arhiva istorică AGERPRES              

Membru activ al societăţii ''Junimea'', Eminescu a fost şi unul dintre redactorii renumiţi ai ziarului "Timpul". A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani, iar trei ani mai târziu a plecat să studieze la Viena. Cu toate că a trăit numai 39 de ani, în acest răstimp a lăsat posterităţii o creaţie literară foarte amplă - poezii, proză, dramaturgie -, dar şi publicistică. Manuscrisele lui Mihai Eminescu, adunate în 46 de volume (care însumează aproximativ 14.000 de file), au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în 25 ianuarie 1902.

Bustul poetului Mihai Eminescu amplasat în Rotonda Scriitorilor din Parcul Cişmigiu, Bucureşti, 1 iulie 1943.

Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES  

Eminescu a murit în 15 iunie 1889, la Bucureşti. A fost ales, post-mortem (28 octombrie 1948), membru al Academiei Române, potrivit site-ului https://academiaromana.ro/. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Horia Plugaru, editor online: Alexandru Cojocaru)

Citiţi şi:

* Ziua Culturii/Evenimente, activităţi şi manifestări organizate de muzee şi teatre din ţară

* Ziua Culturii / Concerte, recitaluri şi expoziţii organizate în Bucureşti

* VIDEO Ziua Culturii/Expoziţie de pictură a unor artişti români şi din Republica Moldova, vernisată la Centrul "Mihai Eminescu" (GALERIE FOTO)

* Ziua Culturii /Basme populare româneşti şi italieneşti, prezentate în premieră copiilor de Uniunea Democrată a Italienilor

* Ziua Culturii / Harghita: Zeci de elevi de la şcolile şi liceele cu predare în limba maghiară, vedete la un concurs de recitare din Eminescu

* Ziua Culturii/ Bistriţa-Năsăud: Manifestări organizate de instituţii din judeţ

* VIDEO Ziua Culturii / Personalităţi şi instituţii de cultură, decorate; Iohannis: Salut operaţionalizarea fondurilor din PNRR privind domeniul culturii

* Ziua Culturii/ Iaşi: Două documente vor fi expuse pentru prima dată la Muzeul "Mihai Eminescu"

* Ziua Culturii/ Sibiu: Manuscrisele Mihai Eminescu, în ediţia Academiei Române, la Muzeul Naţional Brukenthal

* Ziua Culturii / Recitaluri de poezie eminesciană susţinute de actriţa Daniela Nane în patru oraşe

* Ziua Culturii/Bihor: Retrospectivă expoziţională de carte de şi despre Mihai Eminescu, din colecţia generalului Lazăr Cârjan