Muzeul "Iosif Vulcan" găzduieşte, timp de o lună, o retrospectivă expoziţională de carte de şi despre Mihai Eminescu, din colecţia impresionantă a generalului (r) Lazăr Cârjan, organizată cu prilejul Zilei Culturii Naţionale şi a împlinirii a 173 de ani de la naşterea poetului nostru naţional.

Expoziţia, amenajată într-o sală a muzeului, cuprinde peste o sută de documente, cărţi rare şi volume legate de opera şi exegeza eminesciană, scrisul olograf al poetului, o carte liliput a poeziei Luceafărul ("cartea cea mai mică tipărită vreodată în Ţara Românească"), ediţii şi manuscrise ale unor reputaţi eminescologi, ilustraţii şi insigne dedicate poetului etc.

"Am adunat toată viaţa cărţi de şi despre Eminescu. Am 565 de cărţi despre Eminescu, fără dubluri, altfel ar fi peste 700, tot ce s-a scris despre el, dar am adus aici doar o sută şi ceva. Pasiunea a pornit în clasa a şaptea, când am jucat sceneta Luceafărul şi mi s-a repartizat rolul Demiurgului. Dar pentru că s-a îmbolnăvit prezentatorul a trebuit să învăţ Luceafărul pe de rost. Aşa am rămas cu o mare pasiune pentru el şi pentru marii scriitori români, având acum o colecţie bogată de cărţi cu autografe ale scriitorilor români," a declarat, pentru AGERPRES, generalul în rezervă Lazăr Cârjan.

Foto: (c) Eugenia Pasca/AGERPRES

Printre rarităţi, generalul a ţinut să menţioneze volumul de Eminescu "Poesii", ediţia a doua Maiorescu, cu o dedicaţie a poetului pentru sora sa Aglae Drogli: "Spre aducere aminte, Aglae Drogli născ. Eminescu". Cu scrisul lui Mihai Eminescu, sub autoritatea lui Dimitrie Vatamaniuc.

O altă raritate este un exemplar de "Poesii" din 1895, tipărit de doi editori, S. Dimitriu şi Matei Eminescu, fratele cel mic al lui poetului.

"Eu nu am vrut să o aduc iniţial aici, dar încercând să aflu pe internet cine este acest S. Dimitriu, carte scrisă 'pentru usul şcoalelor', nu am găsit, dar am aflat că această carte este considerată raritate extremă şi a fost vândută anul acesta la o licitaţie cu 2.750 de euro", a precizat colecţionarul.

O carte unică în istoriografia universală, menţionată de asemenea de Lazăr Cârjan, este "Corpusul receptării critice a operei lui M. Eminescu", autor Ionel Oprişan, împreună cu Teodor Vârgolici, începută în 2004.

"Sunt trei volume pentru secolul XIX, 33 de volume pentru secolul XX cu tot ce s-a scris în presă despre Eminescu. Şi nu au apucat să ajungă decât până în decembrie 1925. E unică, nimeni în Europa nu a mai scris aşa ceva. Probabil va continua dacă Ministerul Culturii va mai da fonduri," a subliniat colecţionarul.

În expoziţie se mai poate vedea un volum dedicat primei ediţii Eminescu, scris de Nicolae Georgescu, care a aflat şi el că la coperta primei ediţii a contribuit chiar Eminescu, unde un eminescolog a declarat că a găsit încastrată în florilegiul respectiv monograma Veronicăi Micle.

Apoi, o ediţie de opt volume scoasă la Chişinău, cvasiintegrală, cu autograful lui Mihai Cimpoi şi o dedicaţie colecţionarului bihorean.

Între manuscrisele aduse de generalul colecţionar se regăsesc două pagini semnate de George Călinescu, o cerere a lui Petru Creţia prin care solicita cazare şi masă conducerii Uniunii Scriitorilor, autobiografia lui Eugen Simion din 1966, şase cereri ale urmaşilor lui Matei Eminescu prin care cereau ajutoare de la stat, un interviu acordat de Grigore Vieru lui Ioan F. Pop în 1994 şi mai multe documente ale lui Dimitrie Vatamaniuc (în baza amiciţiei cu colecţionarul).

Generalul Cârjan a prezentat, pentru AGERPRES, şi liliputana carte cu poezia "Luceafărul". "Această carte, cea mai mică ce s-a tipărit vreodată în Ţara Românească, este executată în "Tiparniţa" lui H.Fisher-Galaţi, cu litera "Diamant", culeasă de zeţarul M. Lender şi dată la iveală pentru întâia oară în ziua de 20 Mai 1933," scrie la final.

Foto: Foto: (c) Eugenia Pasca/AGERPRES

Cartea "Napoleon Bonaparte", scrisă de Gheorghe Eminescu, fiul lui Matei Eminescu (fratele poetului), este una dintre puţinele cărţi despre Napoleon ale unui autor român. A fost decorat de statul francez pentru această carte şi a făcut câţiva ani de puşcărie pentru ea. Iar fiica lui Gheorghe Eminescu, o juristă eminentă, Iolanda Eminescu, specializată în dreptul proprietăţii intelectuale, este prezentă cu cartea "Mari procese din istoria justiţiei".

Foto: (c) Eugenia Pasca/AGERPRES

La vernisaj au luat cuvântul managerul Muzeului Ţării Crişurilor Oradea - Complex Muzeal, prof. univ. dr. Gabriel Moisa, istoricul prof.univ. dr. Blaga Mihoc, generalul (r) Lazăr Cârjan şi scriitorul dr. Ioan F. Pop, custodele Muzeului Iosif Vulcan.

Potrivit lui Ioan F. Pop, expoziţia generalului Cârjan cu documente şi cărţi de şi despre Eminescu este "o valoare literară în sine, admirabilă", dar, din păcate, nu au putut expune decât un sfert din colecţia acestuia, pentru că spaţiul în muzeu este destul de limitat. Dar contactul cu aceste documente şi cărţi rare care reliefează scrisul lui Mihai Eminescu este "deosebit de atractiv", a subliniat gazda evenimentului.

"Majoritatea scriitorilor români se raportează direct sau indirect la scrisul eminescian. Într-o formă sau alta. Dar în legătură cu Eminescu e un paradox: pe măsură ce îl lăudăm, spunem că e genial ş.a.m.d., îl citim tot mai puţin. De aceea este un paradox al literaturii române, dar nu vreau să intru acum în această chestiune. Singura reverenţă pe care i-o putem face este aceea să-l citim. Dincolo de teorii, discursuri, ne-am gândit să venim cu fapte, adică cu documente de şi despre Eminescu. Domnul general deţine o colecţie impresionantă, uriaşă, nu ştiu dacă mai are cineva în ţară o asemenea colecţie", a afirmat Ioan F. Pop.

Expoziţia este organizată de Muzeul Ţării Crişurilor Oradea - Complex Muzeal, în colaborare cu Consiliul Judeţean Bihor şi Primăria Municipiului Oradea. AGERPRES/(A - autor: Eugenia Paşca, editor: Antonia Niţă, editor online: Irina Giurgiu)